Epaminonda's Blog.....: CASTELNAUD DE GRATECOMBE

Mai jos admiri și alte poze reprezentând monumente de cultură și

arhitectură dar și trimiteri poștale din vremuri diferite din localitatea

franceză CASTELNAUD DE GRATECOMBE, departamentul

LOT ET GARONNE, regiunea AQUITANIA.

Biserica Sfântul Martin

Crucea

Strada Nord

Strada principală

Arhitectură locală

Vederi generale

xxx

DE LUAT AMINTE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

________xxx________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

210 ani de la nașterea compozitorului

Frederic Francois Chopin (1810 - 1849)

În data de 21 iunie 2020, de Ziua Europeană a Muzicii, Monetăria Națională a Statului Român a emis două medalii cu tema “210 ani de la nașterea compozitorului polonez Frederic Francois Chopin” unicul compozitor ale cărui partituri sunt, în cea mai mare parte, pentru pian solo.

210 ani de la nașterea compozitorului

Frederic Francois Chopin (1810 - 1849)

Medaliile au următoarele caracteristici tehnice:

Material compoziție - argint, puritatea – 92,5%, forma – rotundă, diametrul - 70 milimetri, greutatea – 238 grame, calitatea – patinată, tiraj – 40 bucăți și preț unitar de achiziție inclusiv TVA – 1252 lei
Material compoziție – aliaj de cupru, forma – rotundă, diametrul - 70 milimetri, calitatea – patinată, tiraj – 60 bucăți și preț unitar de achiziție inclusiv TVA – 411 lei

Frédéric François Chopin, născut Fryderyk Franciszek Chopin, a fost un compozitor polonez din perioada romantismului, care s-a n[scut la data de 22 februarie sau 1 martie 1810 și a decedat la data de 17 octombrie 1849. Este considerat drept unul dintre cei mai influenți compozitori de muzică pentru pian. Este fiul unei poloneze ;i al unui expatriat francez. Deși considerat un copil minune în țara natală, Chopin pleacă la vârsta de 20 de ani către Paris. În capitala franceză își consolidează reputația ca interpret, profesor și compozitor, adoptând totodată numele de „Frédéric-François”. În perioada 1837 – 1847 are o relație tumultoasă cu scriitoarea franceză George Sand (pe numele adevărat Amantine-Aurore-Lucile Dupin). A murit la vârsta de 39 de ani cu diagnosticul de tuberculoză pulmonară, întreaga viață fiindu-i măcinată de sănătatea sa precară. Pianul se regăsește pe tot parcursul operei sale, de cele mai multe ori purtând chiar un rol exclusiv, iar compozițiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument. Deși muzica sa se încadrează în rândul celor mai pretențioase opere în privința tehnicității, stilul lui Chopin iese în evidență prin profunzimea nuanței și a expresivității, și nu doar prin complexitatea tehnică. El inventează genuri muzicale precum balada, însă cele mai reprezentative inovații sub semnătura sa privesc genuri deja existente precum sonata pentru pian, valsul, nocturna, și preludiul. Chopin este primul compozitor clasic occidental care include elementele slave în muzica sa; mazurcile și polonezele sale reprezintă chiar și astăzi baza muzicii clasice naționale poloneze. Muzica lui Chopin a fost apreciată de mulți dintre compozitorii contemporani; printre ei se afla și Robert Schumann care notează: „Jos pălăria, domnilor! Un geniu.”

Somnul - Silurus Glanis

Fauna și flora României - 2020

Produsul medalistic de mai sus s-a emis în anul 2020 de către Monetăria Națională a Statului Român și el celebrează Somnul (Silurus glanis), celui mai mare pește răpitor din apele dulci ale României. „Crocodilul” apelor noastre este un pește de temut care vânează de obicei în timpul nopţii. Lăcomia somnului este notorie, pe malurile Dunării observându-se deseori cum dispare de pe apă o raţă sau o gâscă, prinsă brusc de gura rapace a răpitorului. Medalia are următoarele caracteristici tehnice: secțiunea – Flora și fauna României, material compoziție – argint, puritatea – 92,5%, forma - rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 22 grame, calitatea – proof și tirajul – 100 bucăți.

Somnul (Silurus glanis) este o specie de pește răpitor de talie mare din familia Siluridae. El este răspândit mai ales în Europa centrală și de est dar și în Asia de vest.Somnul trăiește frecvent în bălți, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mai mari, ca și la gura lor de vărsare în Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Caspică. Peștele preferă locurile adânci cu mâl și ape tulburi.Somnul are un corp lung, cu un cap turtit dorso-ventral; are o gură largă, care are pe laturi două mustăți lungi, sub gură fiind mustăți scurte. Corpul se termină fără o înotătoare codală propriu-zisă. În medie somnul are o lungime de 2 m, putând însă atinge o lungime de 3 m și o greutate de 150 kg. Culoarea corpului este albăstruie negricioasă sau verzuie măslinie pe spate, iar abdomenul este de o culoare mai deschisă. Somnul este activ mai ales noaptea, vânând în apele tulburi când temperatura apei este peste 4 - 7 grade. Hrana lui constă mai ales din pești și raci, dar poate ataca și păsări acvatice sau mamifere tinere. Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și iunie, când apa are o temperatură între 17 - 18 grade. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de mărimea femelei. La 2 - 3 zile apare puietul care are o mărime de 4 – 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la lumină. După această perioadă încep să se deplaseze activ consumând plancton, crustacee mici. La vârsta de 4 - 5 ani somnul este apt pentru reproducție și poate trăi până la 80 de ani.

Insigna - 1 Mai 1928

În anul 1889 Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 Mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, data de 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului. Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymerket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți. În seara aceleași zile, a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre aceștia au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8. În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a ll-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pentru pace universală”.

1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și SUA, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă. În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale. În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulți ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivități decât la inițiativa unor reprezentanți ai unor partide precum P.S.M. și P.R.M.. În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în anul 1890. În perioada comunistă, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După defilare cu mic, cu mare, muncitorii din toate sectoarele de producție se îndreptau cu avânt, de la primele ore ale dimineții, spre locul de desfășurare a serbărilor câmpenești organizate în lungul și-n latul țării. Își întindeau păturile pe iarbă, mâncau mititei, beau bere și ascultau rapsozii veniți să le răsplătească efortul de peste an. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. În ultimii ani Poșta Română nu a mai emis nici o marcă poștală cu ocazia zilei de 1 Mai și nici nu există speranțe să mai scoată. Astăzi doar amintirile țin loc de parade festive în sufletul oamenilor. Locurile de muncă au început să dispară, muncitorii fericiți s-au împuținat, mulți dintre ei lucrând “afară”. În Romania, sărbătoarea de 1 Mai continuă, dar fără obiectul muncii.

Insigna - pilot militar

perioada iunie 1941 - decembrie 1947

Produsul medalistic de deasupra este Insigna de pilot al aviației din vremea Regatului România (perioada iunie 1941 – decembrie 1947) domnia regelui Mihai. Modelul insignei s-a stabilit prin decretul regal (proclamat la 04 iunie 1941) și a rămas neschimbat până la abolirea monarhiei la 30 decembrie 1947. Modelul insignei este aproape similar cu cea a versiunii finale a insignei de pilot militar din domnia lui Mihai I. Aversul reprezintă un așa-numit „vultur regal” (Pajura Regală) cu aripi verticale întinse, care ține o bombă în ghearele sale. Escutcheonul românesc încoronat, cu un scut al casei regale alb-negru centrat, este situat în mijlocul pieptului pajurei. Singura diferență sesizabilă între insignele militare și civile este că cea militară smalț roșu pe coroană. Insigna are următoarele dimensiuni 42 x 44 milimetri, este realizată din bronz argintat, iar escutcheonul și scutul sunt emailate. Pe revers insignele au un sistem eficient de prindere pe tunică.

Insigna - 3000000 kilometri zbor în aviația civilă

Piesa medalistică de mai sus este o insignă (să-i spunem) de merit ce s-a acordat în regimul comunist piloților din aviația civilă. Pentru piloții civili măiestria și experiența de pilotaj se măsura în kilometri de zbor. La realizarea unui număr de kilometri de zbor (de obicei milioane) pilotul era recompensat cu astfel de insigne. Era un motiv de mândrie pentru orice pilot civil să obțină insigne cu un număr cât mai mare de kilometri. Se cunosc insigne de la 1 milion până la 10 milioane kilometri de zbor. Se poate deduce că la primirea unei astfel de insigne pilotul primea o indemnizație bănească, încasată o singură, dată sau o majorare a salariului lunar. Insignele sunt confecțioante din metal brut și strident colorate abundând de însemne comuniste (cununile de stejar, eșarfele tricolore și folosirea doar a culorilor drapelului național (roșu, galben și albastru) pentru vopsirea insignelor. Partidul comunist unic folosea diverse căi și mijloace pentru a-i face pe cetățeni să lucreze mai bine și mai mult în scopul realizării obiectivului principal – crearea omului nou, constructor conștient și devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate.

__________ooOoo__________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

DIN DOMENIUL BANCAR