Epaminonda's Blog.....: OBERROBLINGEN

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea OBBEROBLINGEN, municipalitatea

SANGERHAUSEN, districtul MANSFELD-SUEDHARZ, landul

SAXONIA ANHALT, câteva trimiteri poștale ilustrate din vremuri

diferite dar și un timbru judiciar și o medalie locale.

Vechea primărie - Obberoblingen

Gara și Poșta

Moara de apă

Gara

Stăvilarul

Cazarma pompierilor

Biserica

Trimiteri poștale

Timbru judiciar

Medalie locală

xxx

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

_________xxx_________

CÂTEVA MEDALII
ȘI INSIGNE DIN JUDEȚUL MUREȘ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Liceul teoretic Bolyai Farkaș - 400 de ani 1557 - 1957

Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” este un liceu teoretic cu predare în limba maghiară din Târgu Mureș, continuator al tradițiilor Schola Particula, înființată în cetatea din localitate în anul 1517 și al Colegiului Reformat care a luat ființă cu primirea profesorilor și studenților izgoniți din Sarospatak la începutul secolului al XVIII-lea. Instituția este una din cele mai vechi școli din Ardeal, de-a lungul timpului școala a suferit multe reorganizări și transformări. Clădirea liceului se află în Piața Bolyai și a fost construită în mai multe etape. Mai întâi, în anii 1802-1803 a fost construit un corp al clădirii, apoi în 1871 este ridicat al doilea corp, iar între anii 1908 – 1909 a fost construit corpul principal al clădirii actuale în stil secession după planurile arhitectului Șandor Baumgarten. Printre disciplinele studiate se număra teologia, filozofia, filologia și științele naturii. În data de 4 mai 1804 catedra de matematică revine profesorului Farcaș Bolyai. Epoca Bolyai a colegiului s-a culminat prin activitatea fiului său, matematicianul Janos Bolyai, fondatorul geometriei neeuclidiene. În anul 1948 datorită naționalizării instituțiilor de educație aflate în proprietatea cultelor religioase din România, Colegiul Reformat Târgu Mureș a fost transformat în liceu de stat cu numele Liceul Maghiar de Băieți nr. 2 care din anul 1952 devine Liceul Maghiar de Băieți Iosif Rangheț. În anul 1957, cu ocazia aniversării patru sute de ani de la fondarea Colegiului Reformat din Târgu Mureș, liceul a preluat numele fostului său profesor de matematică Farcaș Bolyai și a fost dezvelit Monumentul celor doi Bolyai în piața din fața clădirii principale.Ca urmare a revendicărilor formulate după revoluția din 1989 de comunitatea maghiară, în 20 ianuarie 1990 a fost luată decizia ca în noul an școlar din 1990/1991 să fie făcute mutări de clase între liceele Alexandru Papiu Ilarian și Bolyai Farkas în așa fel încât în cele două instituții să fie o singură limbă de predare. Decizia a fost urmată de protestul unor părinți și de un marș pașnic de solidaritate organizată de comunitatea maghiară, iar evenimentele ulterioare au generat conflictul interetnic din 1990. Decizia inițială a fost pusă în practică abia în anul 2005 de când liceul funcționează cu limba de predare exclusiv în maghiară. În anul 1994 în cadrul liceului a fost înființată prima clasă cu profil teologic reformat. Începând cu data de 1 septembrie 2000 Ministerul Învățământului a aprobat reînființarea Liceului Reformat. După o lungă perioadă de timp cu procese juridice, instanțele au retrocedat în anul 2005 clădirea către Eparhia Reformată din Ardeal. În anul 2018 a început o amplă restaurare a clădirilor liceului. Complexul liceului prezintă un plan în formă de „U” alcătuit din mai multe clădiri. Clădirea din aripa nordică a fost construită între anii 1802 – 1804 după planurile inginerului Laszlo Ugrai. Profitând de panta parcelei s-a amenajat un demisol împreună cu un parter și două etaje. Fațada este împărțită de două brâuri orizontale, unul mai solid deasupra parterului, respectiv unul mai îngust deasupra etajului al doilea. O cornișă bogat profilată încoronează fațada. Ferestrele prezintă ancadramente bogat profilate, ceva mai exigente la parter, decât cele ale etajului al doilea, toate fiind caracterizate prin bolțare mediane accentuate și pervazuri. Fațada dinspre curte a fost transformată radical în 1957, clădirea fiind amplificată spre curte cu scopul de a extinde spațiul didactic. Această intervenție a distrus aspectul original al fațadei dinspre curte. Clădirea construită între anii 1777-1779 pentru bibliotecă și auditoriu a fost demolată la începutul secolului al XX-lea pentru noua clădire impozantă în stil secession. Lucrările au fost executate după planurile arhitecților Șandor Baumgarten și Odon Lechner. Muchiile laterale ale fațadei sunt rotunjite și în aceste spații curbe este amenajată câte o fereastră. Totodată, se pot evidenția motive ornamentale stilizate, inspirate din lumea vegetală. Sala festivă a clădirii noi a fost amenajată la etajul al doilea cu ferestre largi pe fațada principală, iar pe latura opusă cu o galerie sprijinită pe console, caracterizată de un parapet curbat. Tavanul sălii combinat din suprafețe curbe este decorat cu ornamente vegetale stilizate care evocă decorația casei scărilor. S-a păstrat în cea mai mare parte și tâmplăria originală a clădirii. Scara de onoare, respectiv coridoarele dinspre curte asigură accesul spre sălile de la diferitele niveluri.

Insigna - Forum '89 Mureș (pionieri)

Organizația Pionierilor a fost o organizație comunistă a copiilor români de vârstă școlară (8-14 ani). Era precedată de apartenența la organizația Şoimii Patriei și succedată de apartenența la Uniunea Tineretului Comunist. La sfârșitul celui de al doilea război mondial ia naștere organizația „Pionierii României”, pentru care a fost creată în 1945 revista „Înainte”. Doi ani mai târziu, în 1947, pionierii au fost încadrați în UAER - Uniunea asociațiilor de elevi din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o ședință festivă la care a participat toată conducerea de partid și stat, 500 de copii au rostit, în incinta Teatrului Giuleşti (pe atunci Palatul cultural Gheorghe Gheorghiu-Dej), angajamentul de pionier. În perioada 1949-1966 mișcarea pionierească a fost subordonată Uniunii Tineretului Comunist.Mai jos e reprezentată o revistă Star spre viitor a pionierilor și șoimilor patriei, editată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. C.C. al P.C.R. va adopta, la plenara din aprilie 1966, hotărârea: „Cu privire la îmbunătățirea activității Organizației Pionierilor”, prin care se stabilea ca aceasta să aibă organe de conducere proprii (consilii pionierești la diferite nivele, în frunte cu Consiliul Național al organizației). În luna noiembrie a aceluiași an, a avut loc prima conferință națională a Organizației Pionierilor, la care au fost adoptate principalele documente statutare: „Statutul unităților și detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România” și „Regulamentul Consiliilor Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România”. În 1984, la aniversarea a 35 de la crearea organizației, aceasta avea 2695000 membri.

Insigna de membru al Organizației de Pionieri

În Statutul Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România era foarte clar stipulat faptul că este o organizație revoluționară de masă a copiilor, uniunea tuturor detașamentelor și unităților de pionieri din Republica Socialistă România, care îi ajută pe pionieri să cunoască și să înțeleagă politica Partidului Comunist Român, îi mobilizează să participe, după puterile lor, la înfăptuirea acesteia. "Organizația Pionierilor educă școlarii în spiritul patriotismului socialist, al dragostei și devotamentului nemărginit față de poporul nostru, față de Republica Socialistă România, față de Partidul Comunist Român, ajută pe toți copiii să cunoască tradițiile și trecutul glorios de luptă ale poporului și ale clasei muncitoare pentru eliberare națională și socială, să îndrăgească frumusețile și bogățiile țării, le cultivă mândria patriotică pentru realizările obținute în construcția socialismului." Intrarea în cadrul organizației se făcea într-un cadru festiv, prin rostirea următorului angajament: „Eu, ...(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor." Imnul (neoficial al) organizației era "Am cravata mea, sunt pionier". În orașele mari s-au constituit case ale pionierilor. La București Palatul Cotroceni a fost Palat al Pionierilor în perioada 1949-1976, iar în 1985 a fost inaugurată noua clădire a Palatului Pionierilor (astazi Palatul naţional al copiilor). Organizația Pionierilor acorda distincții individuale și colective. Cele individuale erau: tresele, titlurile „Pionier de frunte”, „Cutezătorul”, „Pionier fruntaș în munca patriotică”, „Meritul pionieresc” și insigne pe genuri de activitate. Cele colective constau în diplome cum ar fi: „Unitate fruntașă”, „Detașament fruntaș” și „Grupă fruntașă”.

Deasupra am postat uniforma, ecusonul, cravata, centura, eghileții și drapelele Organizației de pionieri. Primii care au avut ideea inregimentarii ideologice a copiilor si chiar au pus-o in practica au fost fascistii italieni. In "Noua Roma" anuntata de Mussolini dupa preluarea puterii in Italia la 22 octombrie 1922, baietii au fost inregimentati pe categorii de vârsta in patru organizatii fasciste, toti fiind purtatori de uniforme si insigne si trebuind sa se supuna unor ritualuri specific militare: "Fiii lupului" pentru baieteii de la patru la opt ani, "Ballila" pentru cei intre opt si 14 ani, "Avantguardisti" pentru adolecentii intre 14 si 18 ani si, in fine, "Giovanni Fascisti" pentru tinerii peste 18 ani, inainte de a deveni membrii ai partidului fascist italian. Cei ce si-au trait copilaria si adolescenta in anii comunismului vor recunoaste cu usurinta cum "Fiii Lupului" au devenit "Soimii Patriei", "Ballila" s-au numit "Pionieri", iar "Avantguardisti" si "Giovanni Fascisti" au fost sursa de inspiratie a viitorilor utecisti, care, spre deosebire de modelul fascist italian, nu au avut o uniforma proprie. Orice clasa forma un detasament de pionieri, la fel cum orice scoala generala forma o unitate de pionieri, iar structurile se esalonau ierarhic pâna sus, in umbra "conducerii superioare" a partidului comunist. Desigur, nu doar comunistii români au preluat si amplificat modelul fascist de indoctrinare a tinerilor: nazistii au creat mult mai celebra organizatie "Hitlerjugend", care a dat jertfe perfect fanatizate chiar si pe ruinele fumegânde ale Berlinului, iar sovieticii au dat fenomenului inrolarilor comsomoliste o dimensiune de masa si un caracter obligatoriu. In România comunista, a nu fi mai intâi pionier ("Soimii patriei" au aparut ulterior) si apoi membru al UTC echivala cu o cvasi excludere de facto din comunitatea scolara, cu povara unui paria, stigmatizat pentru intreaga cariera viitoare. Sigur, era ceva foarte, extrem de grav in privinta respectivului daca nu era membru sau, si mai rau, fusese exclus din rândul pionierilor sau al utecistilor, deoarece chestia asta ramânea definitiv "la dosarul" nefericitului.

Uniforma de pionier, cu toate accesoriile si eghiletii specifici diferitelor functii ierarhice de "conducere" (comandant de detasament, comandant de unitate etc.), ceremoniile ritualice cu trompete si formule de raport, juramintele de credinta si angajamentele urlate in public, defilarile si serbarile in fata parintilor, taberele de vara cu regim preferential si program special, muncile patriotice prestate ostentativ au fost ingredientele menite sa transpuna in viata retetele leniniste de "spalare a creierului". In conditiile in care orice alternativa era interzisa in epoca, sistemul a functionat cateva decenii bune, dar, contrar tezelor leniniste, doar pe moment: liderii politici actuali ai fostelor tari cu regim comunist au fost inevitabil pionieri, utecisti si majoritatea chiar membri ai partidului comunist. (Sursa Net – Calin Hentea)

Asociația crescătorilor de păsări și animale mici Sighișoara

Produsul medalistic de mai sus s-a bătut pentru a păstra în amintire Asociația Crescătorilor de Păsări și Animale Mici de Rasă din Sighișoara. Asociația este atestată ca cea mai veche din țară, fiind înființată în anul 1896. Medalia este realizată din bronz argintat, este rotundă, cu diametrul de 40 milimetri, fiind semnată “DUKASZ ARAD”. Pe avers, în mijloc, este redată stema orașului Sighișoara (cetate cu trei turnuri crenelate, cu un leu rampant în poartă, limbat, ținând în labe o spadă), iar pe circumferință, între două cercuri linie continuă este aplicată inscripția: “SIGHIȘOARA SCHASSBURG GROSS KOKLER KLEINTIERZUCHTVEREIN”. Pe revers, în interiorul unui cerc periferic - linie continuă este redat un grupaj tematic cu animale și păsări de curte: iepure, cocoș, porumbei.

Sighișoara, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum sau Castrum Sex, este un municipiu situat în judeţul Mureş, România, cu populaţia de aproximativ 26500 de locuitori. Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108 - 248, opaițe romane, inele de aur cu filigran, etc. Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Cronicarul sighișorean Georg Kraus (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Sus am postat stema şi o fotografie cu Primăria din Sighişoara.

Insigna - C.S.Medicina Târgu Mureș (Clubul sportiv)

Clubul Sportiv Universitar Târgu Mureș, denumire veche Clubul Sportiv (C.S.) Medicină Târgu Mureș este un club românesc de volei feminin care joacă din anul 2016 în Divizia A. Sediul oficial al clubului este situat pe strada Gheorghe Marinescu, la nr.38 în Târgu Mureș.

Asociația transilvăneană pentru creșterea

și protecția animalelor - Târgu Mureș

Medalia de mai sus s-a bătut pentru a păstra în amintire Asociația pentru creșterea și reproducerea animalelor mici de curte din municipiul Târgu Mureș. Este foarte probabil că această medalie să se oferit contracost tuturor membrilor asociației. Este o medalie veche ce prezintă înscrisuri în limba maghiară. Pe aversul medaliei se prezintă câteva dintre speciile de animale de curte: câine, iepure, cocoș, porumbel și stup de albine. Pe revers este aplicată o inscripție în limba maghiară care pe românește s-ar traduce chiar cu titlul medaliei. Pe întreg netul nu am găsit niciun fel de informații despre această asociație târg-mureșeană. Dacă cineva ar putea să mă ajute cu câteva omformații despre această insignă sau asociație i-aș fi sincer recunoscător. Aveți la dispoziție rubrica “comentarii” de la subsolul acestui articol.

Târgu Mureș, mai demult Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului (în maghiară Marosvasarhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár, în germană Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, în latină Novum Forum Siculorum) este reședința și cel mai mare municipiu din județul Mureș, situat în centrul regiunii istorice Transilvania, România, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș. Orașul numără aproximativ 150000 de locuitori. Săpăturile efectuate de către arheologul Istvan Kovacs au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 Î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România.
Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de prisăci medievale de-a lungul graniței. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul 1116 îi descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui ungar Ștefan II. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Târgu Mureș și drapelul orașului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură târg-mureșene, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Poșta

Muzeul secuilor

Banca agricolă

Baia orașului

Palatul Pap și Hotelul Laszlo

Primăria

Hotelul Transilvania

Gimnaziul romano catolic

Patinoarul

Banca de economii

Statuia lui Kossuth și Fântâna

Sinagoga

Statuia lui Kossuth și Templul

Universitatea de medicină și farmacie

Liceul

Liceul militar

Biserica reformată

Biserica evanghelică

Catedrala ortodoxă

Cetatea

Biserica ordinului Sfântul Francisc

Casa contelui Bissingen

Strada Sfântul Gheorghe

Fabrica de armături și mașini

Fabrica de mobilă

Palatul episcopal

Casa Banyai - Piața Trandafirilor

Casa Vlad Dracul

Palatul Culturii

Prefectura

Vederi generale

Județul Mureș este situat în centrul Podișului Transilvania din România. El are o suprafață de 6714 kilometri pătrați, numără aproximativ 581000 de locuitori și are reședința în municipiul Târgu Mureș. Numele județului provine de la râul Mureș care îl străbate de la N-E spre S-V. Din punct de vedere administrativ județul este compus din 4 municipii - Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Târnăveni, 7 orașe - Iernut, Luduș, Sărmașu, Miercurea Nirajului, Sovata, Sângeorgiu de Pădure și Ungheni precum și 89 de comune. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală precum și harta județului Mureș, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură reprezentative pentru județ, din vremuri diferite, cât și unele trimiteri poștale ilustrate.