Epaminonda's Blog.....: SINTRA

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea portugheză SINTRA și cărți

poștale ilustrate din vremuri diferite dar și un jeton,

o monedă, o insignă și o medalie locale.

Cazinoul restaurant

Gara

Castelul maur

Gara Rossio

Palatul real (național)

Palatul Quinta da Regaleira

Palatul Seteais

Palatul Moseratte

Palatul Pena

Strada Ducelui

Trimiteri poștale

Vedere generală

Insignă locală

Jeton local

Medalie locală

Monedă locală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

UN CAREU DE DEFINIȚII

REZOLVAT

O EPIGRAMĂ PROPRIE

POTRIVITE ȘI ATRIBUITE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Ștefan cel Mare și Sfânt - 500 / 1504 - 2004

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare a fost un domnitor al Moldovei, care s-a născut în anul 1433 la Borzeşti şi a decedat la 2 iulie 1504 la Suceava.

Alexandru cel Bun a avut mai mulţi fii şi nepoţi, iarŞtefan cel Mare este nepot de fiu al lui Alexandru cel Bun. Însă, după obiceiul ca marii boieri să aleagă succesorul la tron între fiii şi nepoţii fostului voievod, a fost uns Ştefan domn, punându-se capăt unei perioade de lupte interne. Iar Ştefan cel Mare nu era nici măcar fiu legitim, ci, cum se spunea, fiu din flori, fiu nelegitim, şi prin urmare i-a fost mai greu să acceadă la tron. Totuşi avea calităţi excepţionale, nu numai de vitejie, dar şi de chibzuinţă şi de organizare, şi, spre fericirea Moldovei, în general a românimii, a avut o domnie lungă de 47 de ani. Este cea mai lungă domnie înainte de cea a regelui Carol I în veacurile noastre. Se urcă pe tron în 1457, deci la un an după Vlad Ţepeş în Muntenia, şi domneşte până în 1504. Moşteneşte o ţară în plină organizare, dar care din punct de vedere economic începea să se dezvolte mai cu seamă datorită împrejurării că reprezenta o regiune de tranzit între Europa centrală, Polonia şi porturile de la Marea Neagră. Iar faptul că Moldova avea două porturi importante, Chilia şi Cetatea Albă, îi aducea o substanţială sursă de venituri, prin vămi. Chilia - după cum am spus - fusese a domnilor munteni, în înţelegere cu regii unguri. Ştefan cel Mare e cel care o cucereşte de la munteni, atrăgându-şi prin aceasta duşmănia lui Matei Corvin. Ştefan cel Mare este, pentru mica lui ţară, un voievod bogat prin vămile pe care le ia de pe urma comerţului internaţional. Vom vedea şi tragedia care va decurge din pierderea, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, a acestor două cetăţi, Chilia şi Cetatea Albă. Se tot spune că Ştefan cel Mare s-a bătut mereu cu turcii. Nu e chiar adevărat. S-a bătut împotriva tuturor celor care voiau să-i ştirbească relativa independenţă. Astfel s-a bătut şi cu Matei Corvin care, supărat că Ştefan luase Chilia de la munteni şi unguri, a venit să-l silească să redevină vasal al regelui Ungariei, îl bate pe Matei Corvin la Baia, şi-l sileşte să treacă îndărăt Carpaţii. Mai târziu va avea să lupte şi împotriva polonezilor. Dar, bineînţeles, ce a rămas mai viu în memoria populară au fost luptele sale cu turcii, în special în 1475, când Moldova este invadată de o mare armată otomană condusă de Soliman paşa, cel mai mare general al turcilor. Nu uitaţi că suntem sub domnia lui Mahomed (sau, în turcă, Mehmet) al II-lea care a cucerit Constantinopolul, deci momentul de maximă putere pe care o atinge Imperiul Otoman. Iar mica armată a lui Ştefan cel Mare învinge armata turcă la Vaslui. Faima lui Ştefan trece peste graniţe; cronicarul polonez Dlugosz spune că este cel mai mare domnitor din toată Europa, iar Papa îl proclamă „Athleta Christi”, adică „Atletul lui Cristos”. Din păcate, turcii, furioşi din pricina acestei înfrângeri, revin după un an cu însuşi Mehmet al II-lea în fruntea lor. În plus, îi îndeamnă pe tătarii din Crimeea şi din actuala Ucraină să atace Moldova de la răsărit. De data asta, pentru a se putea apăra împotriva năvalei tătarilor, mai toţi răzeşii din actuala Basarabie părăsesc armata lui Ştefan cel Mare pentru a se duce să-şi apere vetrele. Ştefan cel Mare rămâne cu mica lui armată formată aproape numai din boieri, slujitorii lui, şi din câteva cete din oraşe. Este învins la Războieni, în 1476. Totuşi, se retrage mai la nord, iar Mehmet al II-lea nu reuşeşte să cucerească cele două puternice cetăţi, din care mai puteţi vedea şi astăzi ruine, la Suceava şi la Cetatea Neamţului. După ce a pârjolit ţara, pentru ca turcii să nu se mai poată aproviziona, Ştefan cel Mare rămâne voievod al Moldovei, iar Mehmet al II-lea se retrage. După această aventură — ca să zic aşa —, Ştefan cel Mare îşi dă seama că trebuie să se înţeleagă cu turcii, dar, din păcate, lucrurile se înrăutăţesc, căci câţiva ani mai târziu, în 1484, o nouă campanie a lui Baiazid al II-lea are drept scop, de data aceasta, cucerirea celor două porturi despre care am vorbit, Chilia şi Cetatea Albă. Şi cele două cetăţi cad, probabil printr-o trădare a genovezilor care erau înăuntru şi care şi-au dat seama că nu se mai putea lupta împotriva Imperiului Otoman, nefiind suficient de bine ocrotiţi de un mic voievod creştin. Pierderea, prin trădare, a Chiliei şi a Cetăţii Albe a reprezentat o catastrofă pentru dezvoltarea ulterioară a Moldovei. Au început să sărăcească oraşele mari, şi Moldova nu s-a mai putut dezvolta cum s-a dezvoltat Transilvania, cu cetăţi, cu târgoveţi bogaţi, cu comerţ de tranzit etc. Anul 1484 reprezintă un moment, economic şi politic, crucial pentru dezvoltarea ţărilor române. Ştefan cel Mare rămâne pe tron până la bătrâneţe. Se mai bate cu regele Poloniei, iar legenda Dumbrăvii Roşii povesteşte că, în urma luptelor, au murit atâţia polonezi din şleahtă, încât se făcuse câmpia roşie, şi prizonierii au fost puşi să are trăgând ei înşişi plugurile. Aceste întâmplări se pare că sunt adevărate. Deci chiar pe vremea lui Ştefan cel Mare, domnul şi dregătorii din sfatul lui îşi spun că nu sunt ajutaţi cu adevărat de regii creştini, turcul e departe, promite ocrotire împotriva altor duşmani, nu vine să construiască moschei la noi în ţară, ne lasă să fim autonomi, adică să avem regimul nostru, cu boierimea noastră, cu bisericile noastre — şi-atunci ne înţelegem cu turcul, plătindu-i doar un tribut pe an. La început acest tribut a fost uşor, şi în Muntenia şi în Moldova, dar foarte curând tributul a crescut, pe măsură ce turcii, opriţi în fructuoasele lor cuceriri, au avut mai mare nevoie de bani. Aici începe nenorocirea celor două principate. Prima jumătate a veacului al XVI-lea este într-adevăr perioada când Imperiul Otoman îşi atinge, cu o repeziciune uimitoare, întinderea maximă: în anii 1516-l517 otomanii au cucerit Siria şi Egiptul, apoi Arabia, iar sub Soliman zis Magnificul (1520-l566) turcii cuceriseră Ungaria, şi în Africa ajung până la graniţa Marocului. Cu vremea însă, aceste cuceriri, exploatate cu nemiluita, nu mai sunt „rentabile”, ci se transformă într-o povară. De aceea ţările române, cu pământul lor rodnic, cu mari turme de oi şi cirezi de bovine, au devenit indispensabile vistieriei împărăţiei, şi mai cu seamă aprovizionării capitalei Constantinopol. Ştefan cel Mare se zice că a clădit o biserică în fiecare an sau după fiecare izbândă, astfel încât s-au numărat 47 de biserici clădite de el. Între frumoasele mânăstiri din Bucovina câteva sunt ctitoria lui, însă majoritatea zugrăvelilor, picturilor exterioare aparţin unei epoci imediat următoare, când pe tronul Moldovei se află un fiu al său, Petru Rareş.

(Sursa - Net - Horia Dumitru Oprea)

Insigna - România pitorească (revistă)

“România pitorească” nu este doar numele unui volum de proză publicat în anul 1901 de scriitorul român Alexandru Vlahuță și care constituie un veritabil atlas geografic comentat al României de la începutul secolului al XX-lea. ci și numele celei mai vechi reviste de turism din țara noastră. Primul număr al publicației de turism “România pitorească” a apărut în anul 1933 dintr-un mare elan patriotic. Sunt încă vii vorbele pline de mândrie și bucurie ale marelui pictor român Nicolae Grigorescu aflat la studii la Paris, adresate colegilor și prietenilor săi, pentru a vizita România “De-ați ști voi ce frumoasă este țara mea!” Apariția publicației a fost motiv de mare bucurie pentru împătimiții de natură, de turism.

Deși la începuturi hârtia pe care se tipărea și ilustrația nu era de cea mai bună calitate, revista a captat atenția publicului larg prin: idei, abordare, semnături, redactori și colaboratori și nu ân ultimul rând prin pasiune. Trebuie menționat că după ultimul mare război “România pitorească” a fost o revistă de turism destinată propagandei turistice externe, “A travers de Roumanie”, transformată în “Vacances en Roumanie”, publicație lichidată, după cinci decenii de activitate neîntreruptă de distrugătoarea turismului românesc – Elene Udrea. Într-o vreme, în regimul comunist, pentru câțiva ani revista a apărut în format atipic - A3 – tabloid, cu un tipar neperformant. Mesajul revistei România pitorească este preluat și îmbogățit de publicarea Almanahurilor turistice anuale și a altor colecții de carte turistică precum: “Colecția verde”, “Munții noștri”, etc.

Jeton - TAROM 342

Jetoanele sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată. Piesa de mai sus este vechi jeton confecționat din tablă ce are marcat pe una din fețe sale un număr și silueta unei aeronave in zbor. Se presupune că aceste piese s-au realizat la comanda companiei TAROM pentru a fi conferite personalului la angajare. Orice persoană la angajare semna de primirea unui astfel de jeton pe care ulterior îl preda la magazie de unde primea echipament și scule de lucru. La plecarea în concediu sau la desfacerea contractului de muncă angajatul preda la magazie echipamentul si toate scule sale de lucru reprimindu-și jetonul. Acest jeton se preda apoi la biroul personal al companiei în momentul încheierii relației de muncă. Astfel exista o evidență mai bună și se manifesta mai multă grijă fața de echipamentul și sculele de lucru ale companiei.

S.C.Transporturile Aeriene Române S.A. (TAROM) este principala companie aeriană românească cu o îndelungată tradiție în domeniu. TAROM își are originile în anul 1920. Acela a fost anul în care s-a creat Compania Franco-Română Pentru Navigație Aeriană. În 1926 şi-a schimbat numele liniei în Compania Internațională De Navigație Aeriană, iar în 1930 Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat (LARES). La 8 august 1945 LARES se desființează, patrimoniul său fiind preluat de nou înființată societate TARS (Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice). Compania era în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Începând cu data de 1 februarie 1946 au fost înființate zboruri interne de la aeroportul Băneasa – București. În data de 18 septembrie 1954 compania a devenit TAROM (Transporturile Aeriene Române). În decurs de 6 ani compania a reușit să se conecteze la principalele capitale europene. Încă 6 ani au trebuit până la primul zbor transatlantic. După 1970, TAROM a achiziționat ți introdus în circulație avioane produse în SUA și Europa de Vest, printre care BAC 1-11 și Being 707. În anii 1980 a produs sub licență britanică cateva aeronave Rombac. Începând cu 1990 România a achiziționat aeronave Airbus A310, din care unul s-a prăbușit la Balotești.Încă înainte de aderarea României la UE, pentru TAROM s-a pus problema aderării la o alianță, pentru a-și putea minimiza costurile. Sus am postat logo-ul Companiei TAROM și o poză a primului aeroport bucureștean Băneasa.

Salvamar - RPR

Salvamar este numele unui serviciu maritim specializat în salvarea celor aflați în pericol de a se îneca. Persoana care face parte din acest serviciu se numește se numește tot salvamar, și uneori dar foarte rar salvamarist.

Salvamarul este persoana cu pregătire specializată, cu rolul de a salva persoanele aflate în pericol de înec. El acționează de obicei pe lacuri, pe întinderi mari de apă (ocean, mare) dar și în centre de agrement (spre exemplu: parcuri de distracție acvatice). În activitatea lor, salvamarii se folosesc de diferite dispozitive: binocluri, motociclete, plutitoare, șepci, fluiere, bărci, veste de salvare, atv-uri. Aceștia au de obicei un punct de observație din care supraveghează sectorul care îi este repartizat și sunt instruiți în acordarea primului ajutor în caz de înec.

Set medalii - Romanian Showdown 2024

Piesa de mai sus este o medalie specială realizată de compania privată orădeană Medals Alex Sztankovits pentru a fi conferită participanților și/sau câștigătorilor competiției de fitness funcțional Romanian ShowDown ce a avut loc în anul 2024 la Timișoara.

Romanian ShowDown este o competitie contracost de fitness funcțional organizata de Club Sportiv Mathena din localitatea Moșmița Veche, județul Timiș.

Competiția a avut loc la Baza 2 a Universității Politehnica, locație situată în Timișoara pe Strada Profesor Dr.Aurel Păunescu Podeanu, nr.2. Prin intermediul acestei competiții s-a dorit în primul rând creșterea vizibilității fitness-ului în comunitatea din România și oferirea atleților de orice vârstă a oportunității de a-și testa capacitățile fizice ca forță, anduranță, viteză, de la cel mai înalt nivel de fitness până la nivel de hobby. Competiția se desfășoară pe mai multe niveluri:

Categoria EXPERIENCE Individual
Categoria INTERMEDIATE Individual
Categoria RX Individual
Categoria Master 40 +

Romanian Showdown este o competiție care constă în mai multe teste fizice bazate pe mișcări funcționale variate executate la intensitate ridicată, toate pentru a testa puterea, viteza și abilitățile participanților, cum ar fi: Competiția cuprinde diferite categorii în funcție de nivelul de abilități, sex și vârstă, care permit Participanților să se compare cu ei înșiși.

Înainte de revoluția industrială, fitness-ul a fost definit ca aptitudinea de a desfășura activitățile zilei fără oboseală excesivă. Cu toate acestea, prin automatizarea și schimbările în stilul de viață, aptitudinea fizică este acum considerată o măsură a capacității organismului de a funcționa eficient inclusiv în activitățile de muncă și de agrement, de a fi sănătos, de a rezista bolilor hipokinetice și de a face față situațiilor de urgență. Astăzi fitness-ul se definește ca fiind calitatea sau starea de a fi în formă. Un program de fitness bine potrivit îmbunătățește o persoana în toate aspectele de fitness în comparație cu practicarea doar unul, cum ar fi doar rezistența cardio/respiratorie sau doar de formare în greutate. Un program cuprinzător de fitness adaptat unei persoane se concentrează în mod obișnuit pe una sau mai multe abilități specifice și pe vârstă sau pe nevoi legate de sănătate, cum ar fi sănătatea osoasă. Multe surse menționează de asemenea sănătatea mentală, socială și emoțională ca o parte importantă a modului de fitness general. Condiția fizică este starea de sănătate și bunăstarea și, mai specific, capacitatea de a efectua aspecte ale sportului, ocupațiilor și activităților zilnice. Condiția fizică este, în general, realizată printr-o nutriție adecvată, exercițiu fizic moderat și viguros și odihnă suficientă.

Moșnița Veche (în limba germană - Alt Moschnitz, în limba maghiară -Mosnicza) este un sat de 6230 locuitori, atestat documentar pentru prima dată din anul 1332, din comuna Moșnița Nouă, din județul Timiș, aflat la 5 km est de Timișoara.

Moșnița Nouă (în limba germană - Neumoschnitza, în limba maghiară - Újmosnica) este o comună din județul Timiș, care include și satele: Albina, Moșnița Veche, Rudicica și Urseni. La recensământul din anul 2021 comuna număra 16424 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2011 – 6203 locuitori) dintre care: români – 74,89%, maghiari – 3,59% și restul – alte etnii sau necunoscută. Componența confesională a comunei timișene Moșnița Nouă astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 61,765, penticostali – 4,91%, romano catolici – 4,68%, reformați – 1,84%, baptiști – 1,35% și restul – nedeclarată sau alte religii.

Săptămâna universitară II / 23 - 29 iunie

Campionatul național universitar - ciocan - studenți I

Piesa de mai sus este o plachetă realizată în anul 1943 pentru a celebra “Săptămâna universitară” 23 – 29 iunie 1943, ediția a 2-a. Se pare că sub acest nume în România s-a desfășurat o amplă acțiune cultural sportivă. Concret această plachetă (medalie) s-a distribuit participanților și / sau câștigătorilor Campionatului Național Universitar din anul 1943. Se cunoaște sigur că în cadrul acestei acțiuni s-au desfășurat întreceri de rugby și fotbal. Pe avers este reprezentat chipul din profil spre dreapta al unui tânăr purtând o flacără olimpică. Deasupra flăcării se distinge data întrecerilor “2 – 29 iunie”, iar sub gât este marcat anul “1943“. Totul este înconjurat de o cunună vegetală întreruptă de cifra II (roman) ce marchează numărul ediției. Lateral pe cununa vegetală sun marcate inscripțiile “O.S.R.” – Organizația sportului românesc și “A.S.U.R.” – Asociația studenților uniți din România, iar dedesubt este reprezentată harta României Mari. Reversul este destinat pentru incizarea datelor de concurs, în cazul nostru – “CAMPIONATUL NAȚIONAL / UNIVERSITAR / CIOCAN / STUDENȚI / I”.

______________ooOoo______________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ