Epaminonda's Blog.....: CHIAVENNA

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură din localitatea italiană CHIAVENNA,

provincia SONDRIO, regiunea LOMBARDIA, din

vremuri diferite, și câteva trimiteri poștale ilustrate

Turnul cetății

Râul Mera

Hotel San Lorenzo

Biserica

Colegiul San Lorenzo

Palatul Balbiani

Hotel Crimeea

Piața

Palatul Pestalozzi

Podul

Turnul catedralei

Poarta Sfânta Maria

Piața Castelului

Centrul istoric

Strada Francesco Dolzino

Monumentul eroilor locali

Hotel Conradi și Castelul

Piața Silvani

Vedere generală

Arhitectură locală

Trimiteri poștale

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL COVASNA

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

I.A.E.A.M.E.

(Întreprinderea de aparataj auto și motoare electrice)

Întreprinderea de aparataj auto și motoare electrice (I.A.M.E.) Sfântul Gheorghe a fost o adevărată familie pentru cei care lucrau în ea. Iată ce își amintește un fost muncitor în această întreprindere; „Luam prime şi ne strângeam pe terenul de fotbal, unde ne distram împreună. Directorul aducea şi o formaţie de muzică populară, cântam, dansam, aşa era pe vremuri. Eram tineri. (…) Pentru majoritatea angajaţilor, IAME a însemnat mai mult decât o fabrică şi un loc de muncă. „IAME a fost un spirit. Majoritatea angajaţilor erau tineri, generaţiile ’71, ’72, ’73 toate s-au angajat acolo după ce au terminat școala sau facultatea. A fost o adevărată frăţie, în sensul bun la cuvântului. (…) În perioada de glorie, adică în anii ’87-’88 când producea şi ventilatoare, fabrica a avut aproape 3000 de angajați, dar după privatizare a intrat în faliment și în 2006 s-a pus lacătul pe uşă. (…) Mulţi dintre colegi au lucrat acolo încă de la înfiinţare şi au trecut foarte, foarte greu peste acest moment”. Adresa de corespondență a întreprinderii era: Sfântu Gheorghe, Strada Constructorilor, nr. 2 C. Până în 1989, judeţul Covasna a fost un reper în industria construcţiilor de maşini. La Sfântu Gheorghe, mii de oameni lucrau în fabricile de aparataj auto, motoare electrice, cutii de viteze sau subansamble auto, care s-au închis una după alta. Această ramură a început să dea semne de redresare în ultimii ani, odată cu deschiderea mai multor fabrici de cablaje auto şi volane pentru maşini.

A V-a expoziție insignografică - Târgu Secuiesc 1988

Poarta secuiască tradițională este considerată actul fundamental de identitate al secuilor, gravat în lemn. Poarta secuiască se deosebește de poarta maramureșeană prin faptul că are un stil diferit. Simbolul principal sculptat pe poarta secuiască este laleaua, căreia i se adaugă alte motive florale sau geometrice. La înfrumusețarea porților secuiești contribuie și coloristica, deoarece unele dintre ele sunt pictate în culori vii. Poarta are un acoperiș de șindrilă, sub care se pune câteodată porumbar pentru a mări efectul estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și are o structură separată: grindă frontală, contrafișe, portiță în poartă. Porțile mai vechi au fost ornamentate cu motive geometrice, stilizate, mai târziu cu motive vegetale, mai ales cu motive florale. Motive des întâlnite sunt luna și soarele. Grinda frontală este de obicei decorată cu inscripții, de regulă anul construirii, numele gazdei și al soției lui. Uneori sunt încrustat și versuri sau mesaje.Modelele secuiești străvechi precum spiralele, motive vegetale etc. care ornează o poartă secuiască sunt desenate pe lemn cu mâna. După desenare, motivele sunt cioplite. Confecționarea unei porți secuiești de dimensiuni mari durează în jur de 1,5 - 2 luni, dacă lucrează la ea 5 - 7 oameni. Pentru a construi o poartă secuiască, meșterul trebuie sa fie dulgher, tâmplar și sculptor în același timp. Sculptarea unei porți poate să dureze între 16-20 zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând atât tradiția, cât și preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea între 5–10 mm. După finisare, poarta este impregnată cu ulei de in.

Insigna turistică - Târgu Secuiesc

Târgu Secuiesc (în maghiară Kézdivásárhely, în germană Szekler Neumarkt) este un municipiu din județul Covasna, România, care include și satul Lunga. În vechime localitatea a fost reședința scaunului istoric secuiesc Kezd. La recensământul din anul 2011 orașul număra 14891 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: maghiari – 88,1%, români – 6,99%, romi – 1,51% și restul – necunoscută sau altă etnie. Este al doilea cel mai mare centru urban al județului, după reședința Sfântu Gheorghe. Componența confesională actuală a populației municipiului Târgu Secuiesc astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 5,53%, romano catolici – 69,26%, reformați – 20,14%, și restul – nedeclarată sau altă religie. Veche așezare, cu o istorie milenară, aceasta este locuită încă din timpul romanilor, așa cum atestă descoperirile arheologilor de acum mai bine de un veac și jumătate. Este vorba de un adevărat tezaur ce cuprinde pocale de aur, arme și urne funerare. Distrusă de valurile de populații migratoare, pe ruinele vechilor construcții romane, ia naștere o nouă așezare. În epoca medievală localitatea era cunoscută sub numele de Asseculi Oppidum (orașul de lemn), nume care provenea de la materia primă folosită la construcția locuințelor. Mai târziu, era denumit Torjavasara (Târgul Turia), întărind astfel rolul important al târgului care se ține în localitate. Încă din anul 1472, regele maghiar Sigismund ridică localitatea la statutul de oraș regal, sub numele Thoryawasara și îi acordă dreptul de a ține târguri săptămânale. Orașul s-a format în apropiere de drumul ce leagă Brașovul de Moldova, prin Pasul Oituz. Între veacurile al XVI-lea - al XIX-lea, Târgu Secuiesc reprezintă unul dintre cele mai importante centre meșteșugărești și comerciale din Ținutul Secuiesc.Centrul de formă ovală, care a fost și piața orașului, are un stil unic în Europa: din el ies în forma razelor soarelui așa-numitele "udvarterek" (în traducere aproximativă "curți"), niște străduțe înfundate (în oraș există 72 asemenea "străduțe"). Acestea au luat ființă odată cu dezvoltarea orașului, când familiile de meșteșugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces ușor în piață. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în așa fel încât să blocheze accesul din afara pieței. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colțul" pieței. Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, casele mici, de lemn, ale meșteșugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramică a orașului reflectă centrul mic, îngust, datorat aglomerării caselor. Câteva dintre atracțiile turistice ale orașului sunt:

Biserica Reformată-Calvină cu capacitatea de 100 locuri, ridicată în stil baroc și neoclasic între anii 1770-1782.
Biserica romano-catolică (1722 – piatra de temelie)
Primăria orașului, ridicată în anul 1907 pentru Casa de economii și ajutor.
Muzeul breslelor inaugurat în anul 1972 în vechea clădire a primăriei.
Casa de Cultură Vigadó, construită între anii 1902 – 1904.
Biblioteca Weselényi Miklós înființată pe data de 25 decembrie 1842.
Cartierul Kanta
Clădirea Liceului teoretic Nagy Mozes

Consic

Consic este numele unui hotel covăsnean din municipiul Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, clasificat la categoria o stea și este situat pe Bulevardul General Grigore Bălan, la nr. 31. El dispune de 21 camere ( spatii ) cu un total de 63 locuri, in apartamente, camere triple și camere cu mai mult de 3 paturi. Câteva dintre facilitățile oferite de acest hotel enumăr: parcare, televizor, baie cu duș, frigider / minibar, bar de zi și acces permis animalelor.

2011 - SEPSI - O S K

Asociația Club Sportiv Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, cunoscut sub numele de Sepsi OSK, Sepsi Sfântu Gheorghe, sau pe scurt Sepsi, este un club profesionist de fotbal din municipiul Sfântul Gheorghe, județul Covasna , ce evoluează în prezent în SuperLiga României. A promovat pentru prima oară în Superligă de pe locul al doilea al Ligii a II-a în sezonul 2016 – 2107. Culorile tradiționale ale clubului sunt alb și roșu, alb-roșii disputându-și meciurile de acasă pe stadionul Sepsi, care are o capacitate de 8.400 de locuri. Echipa se bucură de o susținere majoritară din partea secuilor/ /etnicilor maghiari, care reprezintă majoritatea populației din județul Covasna. Începuturile Sepsi OSK datează din luna iunie a anului 2011, când doi prieteni – Laszlo Dioszegi și Kertész Dávid – au decis să treacă la înfăptuirea unui vis pe care îl aveau: acela de a fonda în municipiul de reședință a județului Covasna un club profesionist de fotbal, orientat către marea performanță. Cu ocazia stabilirii elementelor de identificare ale noului club (culori, denumire), pentru a respecta tradițiile fotbalului din Sfântu Gheorghe, s-au oprit asupra culorilor roșu și alb, iar la fel, privind în trecut, le-a venit ideea ca numele clubului să fie OSK (prescurtare de la Olt Sport Klub – vechea echipă din Sfântu Gheorghe). La aceasta, s-a adăugat numele de Sepsi (numele fostului scaun secuiesc cu reședința la Sfântu Gheorghe) și astfel a luat naștere numele asociației: Sepsi OSK. „Roș-albii” sunt din anul 2017 prima și deocamdată singura echipă din județul Covasna care a promovat în eșalonul de frunte al fotbalului românesc. Pe lângă activitățile specifice (vânzare de bilete și drepturi TV), clubul este finanțat și de guvernul Ungariei, care asigură fonduri pentru școala de copii și juniori a clubului.

Ca ultim pas în devenirea pe deplin un club profesionist în 2017, clubul a început o serie de investiții în infrastructură, care au inclus crearea unor terenuri de antrenament pentru centrul său de tineret și construirea unui stadion UEFA de categoria a 4-a. Clubul Sepsi a câștigat ediția 2021 – 2022 a Cupei României după finala câștigată cu 2–1 în fața echipei FC Voluntari și apoi Supercupa României (2022) cu același scor împotriva campioanei ligii I – CFR Cluj. Sezonul 2022–2023 a adus repetarea performanței: câștigarea Cupei României după finala cu FC Universitatea Cluj (0–0, și câștigată la lovituri de departajare datorită intervențiilor portarului Roland Niczuly), urmată de câștigarea Supercupei după 1–0 cu campioana Farul Constanța.

Sfântu Gheorghe (în maghiară Sepsiszentgyörgy, în germană Sankt Georgen) este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Covsna, care include și satele Chilieni și Coșeni. Prima atestare documentară este din anul 1332, însă descoperirile arheologice fac dovada existenței umane încă din neolitic. Municipiul Sfântu Gheorghe este situat în depresiunea Brașovului, pe ambele maluri ale râului Olt, la o altitudine de 550 metri, pe comunicația rutieră DN12, dar și magistrala feroviară 400 – Brașov-Miercurea Ciuc. La recensământul din anul 2011 orașul număra 56006 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 21,08%, maghiari – 73,62% și restul - necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Sfântu Gheorghe astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 18,84%, romano catolici – 31,69%, reformați – 35,66%, unitarieni – 5,49%, luterani – 1,2% și restul – nedeclarată sau altă religie. Principalele activități economice ale municipiului se desfășoară în industriile textilă și de confecții, a mobilei, a procesării laptelui și a cărnii, în domeniul comerțului și al serviciilor, precum și în turism. Orașul are două teatre (“Andrei Mureșanu” și “Tamasi Aron”) dar și două muzee (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Muzeul Național Secuiesc). Municipiul Sfântu Gheorghe are în administrare stațiunea balneoclimatică Șugaș Băi, cunoscută pentru apele minerale carbogazoase și pentru gazele mofetice indicate în bolile cardiace și cele ale aparatului circulator. Principalele atracții turistice ale orașului sunt: Biserica – cetate, datată secolul al XIV-lea, Biserica ortodoxă – 1872, Casa cu Arcade – secolul al XVIII-lea, Biblioteca județeană – 1832, Galeriile de Artă – 1870, Clădirea Muzeului Național Secuiesc, edificiu proiectat de Karoly Kos, Clădirea primăriei – secolul al XVIII-lea, Monumentul ostașului român, realizat de sculptorul Peter Balogh, Bustul lui Aron Gabor, realizat de István Gergely, Bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de Isac Marton, Muzeul Carpaților Răsăriteni și Parcul Elisabeta. Deasupra am postat stema actuală și veche a municipiului Sfântul Gheorghe iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din vremuri diferite din acest oraș.

Biserica reformată

Gara

Hotel Ungaria

Școala de tragere a infanteriei

Fabrica de țigarete

Piața

Sinagoga

Galeriile de artă

Biserica romano-catolică

Biblioteca Județeană

Covasna (în maghiară Kovászna) este un județ din provincia istorică Transilvania, România. Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni. Județul cu suprafața de 3710 kilometri pătrați și populația de aproximativ 206000 locuitori are reședința administrative în Sfântul Gheorghe. Ca subunități administrative județul este compus din; 2 municipii – Sfântul Gheorghe și Târgu Secuiesc, 3 orașe – Baraolt, Covasna și Întorsura Buzăului precum și un număr de 40 de comune. Populația județului Covasna aparține următoarelor etnii; maghiară -74%, română – 23% și romă – 3% (procente aproximative). Deasupra am postat stema și harta județului Covasna și mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din acest județ, din vremuri diferite.