luni, 10 aprilie 2017

NOILE HEBRIDE

 
100 franci 1943
NOILE  HEBRIDE

Este un grup de insule din Oceanul Pacific,
undeva în nord-estul Australiei,
ce astăzi fac parte din statul Vanuatu.
Între anii 1906 – 1980 a figurat pe hărțile lumii
ca o colonie franco-britanică.
Și-a câștigat independența față de aceste state
la data de 30 iulie 1980.
Acest teritoriu măsoară 12189 kilometri pătrați
de uscat și numără aproximativ 100000 locuitori,
având capitala în orașul Port-Vila
Nu a avut și nu are stemă și
deviză națională unanim acceptate. 
Steaguri oficiale de-alungul timpului au fost:
1887 - 1906
 1906 – 1953
1953 – 1980
Mai jos admiri trei importante monumente arhitectonice 
din capitala statului Noile Hebride - Port Vila. 
Catedrala Sacre Coeur
Clădirea parlamentului
Primăria capitalei
 Mai jos admiri o acțiune, un jeton, o monedă și o medalie 
emise de către statul Noile Hebride.
Acțiune 
Jeton
Medalie
Monedă

xxx

O VORBĂ DE DUH
DE LA UN ÎNAINTAȘ
UN DIALOG EPIGRAMATIC
O PASTILĂ DE UMOR

__________xxx__________

CÂTEVA PLACHETE,
MEDALII ȘI INSIGNE
DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

Conform  DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi  se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).  
Placheta - Concursul hipic internațional România - București
Societatea hipică română
Termenul generic HIPÍSM (călărie) este denumirea generică dată întregii activități legate de folosirea calului în întrecerea sportivă, indiferent de profilul ei. Cuprinde probe sportive de dresaj, concursuri hipice (ex. trecerea peste obstacole), triatlon (călărie de manej, probe de câmp, obstacole), curse de cai, curse pe terenuri accidentate, alegări de viteză etc. Prima cursă de sărituri peste obstacole a avut loc în Irlanda, în anul 1859. De atunci și până în prezent, acest sport a devenit preferatul oamenilor bogaţi din întreaga lume. Pe mapamond sunt peste un milion de practicanți, cei mai mulţi dintre ei în SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Olanda şi Italia. Este o competiţie a elitelor. Un armăsar campion poate să valoreze şi un milion de euro, cât un automobil Ferrari. Odată mergea în galop, azi abia mai face câţiva paşi. Este vorba despre hipismul românesc, altădată un sport cu care ne mândream peste tot în lume.  
România nu mai are niciun călăreț în top 500, iar caii sunt evaluați, nu după trap sau sărituri, ci după cât de bine trag la căruță. În timp ce un antrenor de origine română, Monica Teodorescu, conduce lotul olimpic al Germaniei, Federaţia Ecvestră Română a găsit repede scuza: nu mai sunt bani.Timp de zeci de ani, hipiștii români au adus faimă țării la probele de sărituri peste obstacole din străinătate. Astăzi se luptă să iasă din anonimat și fac eforturi să revină în elita mondială. Puţină lume ştie că acest sport plin de eleganță are o tradiție îndelungată în România. Începând cu anii '20, călăreţii români au câștigat trei cupe pe națiuni și au cucerit medalii de bronz si de argint la olimpiadele de la Berlin, Moscova şi Roma. În 1936, la olimpiada de la Berlin, românul Herny Rang a pierdut aurul olimpic din cauza unui arbitraj „nedrept”, care l-a declarat câștigător pe concurentul neamț. Românul nu a depus constatație și din acest motiv Adolf Hitler i-a dăruit o motocicletă. Am avut o generație de aur din care au făcut Felix Țopescu, Vladimir Constantinescu, Henry Rang, Zahei, Tudoran și antrenorul lor, Chirculescu.  
Insigna - Electronum - Bucharest - Romania
Pe data de 1 noiembrie 1968 s-a înfiinţat Întreprinderea de stat pentru comerţ exterior "Electronum", cu sediul în Bucureşti, sub îndrumarea şi controlul Ministerului Comerţului Exterior.  

Insigna - Electronum
Întreprinderea avea ca obiect de activitate exportul şi importul de: echipamente de calcul, culegere şi prelucrare a datelor; componente electronice profesionale; linii de fabricaţie, utilaje, aparataje, materiale speciale, piese şi subansamble, necesare cercetării, producţiei, exploatării, întreţinerii acestora; licenţe, tehnologii, proiecte şi asistenţă tehnică; asistenţă tehnică şi documentaţie pentru organizarea sistemelor de prelucrare a datelor şi programe de calcul. 
Insigna - Electronum - România
Sus am postat logo-ul Întreprinderii Electronum - România. 
Expoziția filatelică jubiliară 1956 - 1981
C.C.A. București 25-31.X.81 - XXV (Casa centrală a Armatei)
Cercul filatelic- un sfert de veac de activitate
Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică.  
Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece  funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de  mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black. 
Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale. 
 
Palatul Cercul Militar Național este este o clădire din Bucureşti care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române, cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum și de imagine, reprezentare și protocol. Lucrările pentru construcția Palatului Cercului Militar Național au început în anul 1911, deși terenul unde urma să se ridice edificiul fusese cedat de Ministerul Domeniilor încă din 1898. Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Național a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu V. Ștefănescu și E. Doneaud. Beneficiarul lucrării a fost Cercul militar al ofițerilor din garnizoana București, organizație a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876. Fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile. Palatul Cercului Militar Național a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos. 
Insigna - Direcția de prevenire 
și investigare a corupției și fraudelor
Direcţia de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor este structura fără personalitate juridică, specializată în prevenirea, descoperirea şi investigarea corupţiei şi fraudelor în rândul personalului încadrat în funcţii în structurile Ministerului Apărării Naţionale şi în structurile aflate în subordinea sau, după caz, în coordonarea acestuia, denumit în continuare personal propriu, precum şi în recuperarea, prin efectuarea de cercetări administrative în vederea stabilirii răspunderii materiale, a prejudiciilor produse prin comiterea acestora. Sus am postat fanionul de identificare al acestei structuri militare (față-spate).
Direcția de prevenire și investigare a corupției și fraudelor
În activitatea desfăşurată, Direcţia îndeplineşte următoarele funcţii:
   a) funcţia de control, în scopul prevenirii, descoperirii şi investigării faptelor de corupţie şi a fraudelor;
   b) funcţia de reglementare, prin care asigură, potrivit legislaţiei în domeniu şi a competenţelor ce îi revin, elaborarea politicilor şi cadrului normativ necesare pentru atingerea obiectivelor specifice;
   c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură cooperarea Ministerului Apărării Naţionale cu instituţii, structuri sau organisme cu atribuţii în domeniul prevenirii, descoperirii şi investigării faptelor de corupţie şi a fraudelor. 
Principalele atribuţii specifice ale Direcţiei de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor sunt:
   a) identifică şi evaluează riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale de fraudă şi corupţie, la toate nivelurile ierarhice ale Ministerului Apărării Naţionale, pe baza cazuisticii investigate, evaluării cadrului normativ intern, consultării structurii de audit intern, evaluării situaţiilor specifice anumitor funcţii sau structuri, consultării structurilor centrale ale ministerului sau subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale, precum şi în urma valorificării oricărei alte surse legale de informaţii aflate la dispoziţie;
   b) elaborează sau, după caz, participă la elaborarea strategiei naţionale/sectoriale, precum şi a altor documente de politici publice din domeniul prevenirii săvârşirii fraudelor şi faptelor de corupţie;
   c) elaborează planul anual de acţiune pentru prevenirea şi combaterea fraudelor şi faptelor de corupţie la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pe care îl propune spre aprobare ministrului apărării naţionale;
   d) organizează şi coordonează acţiuni cu caracter preventiv pe problematica dată în competenţă, în vederea conştientizării de către personalul propriu a cauzelor şi a consecinţelor în cazul implicării în fapte de corupţie sau fraude;
   e) propune acţiuni concrete de publicitate cu privire la activitatea de prevenire a săvârşirii fraudelor şi faptelor de corupţie, de către personalul propriu;
   f) coordonează şi monitorizează activităţile specifice implementării strategiilor, planurilor şi programelor naţionale anticorupţie în Ministerul Apărării Naţionale;
   g) elaborează şi prezintă spre aprobare ministrului apărării naţionale planurile interne de acţiune şi/sau alte documente instituţionale necesare implementării strategiilor, planurilor şi programelor naţionale anticorupţie în Ministerul Apărării Naţionale;
   h) asigură îndrumarea metodologică, asistenţa şi consilierea structurilor militare pentru implementarea strategiilor, planurilor şi programelor naţionale anticorupţie;
   i) asigură, prin conducerea Direcţiei şi/sau personalul anume desemnat din cadrul acesteia, legătura cu instituţiile care coordonează la nivel naţional implementarea strategiilor, planurilor şi programelor naţionale anticorupţie;
   j) efectuează, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, investigaţii, controale la faţa locului, analize şi verificări de primă sesizare cu privire la fraudele sau faptele de corupţie în care este implicat personalul propriu;
   l) informează comandanţii/şefii despre existenţa unei posibile fraude sau fapte de corupţie în structurile militare pe care le comandă/conduc, în măsura în care această informare nu afectează efectuarea investigaţiei ce urmează a se desfăşura;
   l) solicită orice documente şi informaţii necesare întocmirii actelor de control şi procedează la luarea de note explicative, prin reprezentanţii săi împuterniciţi, de la persoana care a sesizat existenţa unei posibile fraude sau fapte de corupţie, precum şi de la orice altă persoană care poate furniza date şi informaţii utile acţiunii de control desfăşurate;
   m) ia măsuri de conservare a probelor, evaluează pagubele şi efectuează orice alte acte prevăzute de lege, în cadrul acţiunii de control;
   n) identifică, în cadrul acţiunilor de control, prevederile legale încălcate, cu menţionarea acestora în actele de constatare întocmite;
   o) prezintă ministrului apărării naţionale un raport despre rezultatele acţiunii de control şi sesizează, când este cazul, structurile Ministerului Apărării Naţionale abilitate să dispună măsuri de remediere a neregulilor constatate;
   p) în cazul constatării unor elemente de natură infracţională, ca urmare a acţiunii de control, sesizează, cu informarea prealabilă a ministrului apărării naţionale, parchetul competent;
   q) comunică structurilor militare în care s-au efectuat acţiunile de control actele de constatare întocmite, în părţile ce le privesc, dacă prin această comunicare nu sunt afectate rezultatele investigaţiilor efectuate;
   r) protejează identitatea persoanelor care au sesizat nereguli, fraude sau fapte de corupţie, conform legislaţiei privind avertizorul de integritate.
   s) efectuează, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, cercetări administrative, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999 şi actelor normative specifice emise în acest domeniu;
   t) constituie şi gestionează baza de date privind fraudele şi faptele de corupţie săvârşite de personalul propriu;
   u) monitorizează stadiul soluţionării dosarelor de investigare sau cercetare administrativă înaintate parchetelor competente;
   v) elaborează şi supune spre aprobare autorităţilor de decizie competente proiecte de acte normative în domeniul prevenirii şi investigării faptelor de corupţie şi fraudelor, precum şi în domeniul răspunderii materiale a personalului propriu;
   w) emite precizări şi elaborează, dacă este cazul, proceduri de sistem în domeniile specifice de responsabilitate;
   x) colaborează, la nevoie, cu alte structuri ale Ministerului Apărării Naţionale care au responsabilităţi incidente domeniilor sale de competenţă;
   y) colaborează, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, cu instituţii, structuri sau organisme cu atribuţii în domeniul prevenirii, descoperirii şi investigării faptelor de corupţie şi fraudelor;
   z) organizează şi/sau participă, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, la evenimente naţionale şi internaţionale din domeniul specific de activitate, în conformitate cu interesele Ministerului Apărării Naţionale;
 
Conferința pentru tehnologii de energie
București 3 - 5 aprilie 1995 - România
SUA, Europa de est, Țările din fosta Uniune Sovietică
R.A.M.R. * R.A.L.- Oltenia * RENEL * R.A.H. Petroșani *
ROMGAZ * R.A.C. Deav * PETROM 
Această conferință a abordat problemele de maximă necesitate societății contemporane privind tehnologiile noi de producere a energiei. Întâlnirea de la București a adunat la un loc elitei ale științei și tehnicii mondiale. Specialiștii sunt de acord că; în curând vor apare surse energetice ce vor fi descărcate (procurate) chiar și de pe net fără că acestea să mai stea și pe raftul magazinelor; cu timpul va dispare firul de încărcare de la priză; un sfert din mijloacele de transport  vor funcționa exclusiv pe baza energiei electrice, etc.
În imaginea de mai sus admiri o Celulă de energie ORBO, disponibilă la vânzare. Această celulă pulsează energie din mediul înconjurător, ea fiind o mică staţie solidă de energie care nu trebuie niciodată reîncărcată sau conectată la priză. Două produse care sunt acum disponibile  OPhone și OCube pentru tabletă şi încărcător de telefon.
Municipiul București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului București și câteva pozele câtorva monumente arhitectonice și de cultură din oraș, din perioade diferite. 
Mausoleul Iulia Hașdeu
Piața Dr.Botescu - Calea Griviței
Mănăstirea Radu Vodă
Hanul lui Manuc
Biserica Domnița Bălașa
Banca națională
Biserica Bucur
Biserica luterană
Biserica rusă
Palatul Casa Scânteii  
Foișorul de foc
Gara filaret
Palatul regal
Palatul Dunărea
Palatul episcopal catolic
Sanatoriul de tuberculoși
Sanatoriul Dr.Kiriac 
Sanatoriul de la Filaret
Școala de ofițeri
Palatul Tinerimea română
Vila Minovici
Mănăstirea Plumbuita
Muzeul militar național
Muzeul CFR
Palatul Cotroceni

_________ooOoo_________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ
DIN INDUSTRIA BANCARĂ
Titlu de 5 acțiuni de 500 lei la purtător - 2500 lei 1923
Societatea anonimă română pe acțiuni 
BANCA MINELOR - București - emisiunea a II-a

Detaliu vignetă de pe un certificat financiar american

Câteva vignete de pe bilete spaniole de loterie

con_dorul@yaho.com

MOUSAIOS - 10.04.2017

Niciun comentariu: