Epaminonda's Blog.....: CHOJNICE

Mai jos am postat și alte fotografii reprezentând monumente

de cultură și arhitectură din orașul polonez CHOJNICE,

denumire germană KONITZ, județul CHOJNICKI,

voievodatul POMERANIA, din vremuri diferite,

câteva cărți poștale, un jeton și o medalie locale.

Piața

Politehnica

Poarta Czluchowska

Fântâna

Gara

Gimnaziul

Mica bazilică

Zidul orașului

Clădirea districtuală

Arhitectură locală

Trimiteri poștale

Jeton local

Medalie locală

xxx

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

__________xxx__________

O MEDALIE, O PLACHETĂ
ȘI CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL CLUJ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Regia autonomă a domeniului public - Cluj Napoca

R.A.D.P. - Cluj Napoca - 30 ani 1970 - 2000

Regia autonomă a domeniului public - Cluj Napoca

Regia Autonoma a Domeniului Public din Cluj–Napoca a fost infiintata in 1970, fiind cunoscuta ca Administratia Parcurilor si Strazilor. De-a lungul anilor regia a fost intr-o permanenta extindere a activitatii. In anul 1990 a devenit regie conform deciziei 510/1990 a Prefecturii judetului Cluj. Politica regiei este bazata pe competenta profesionala, personal cu experienta si capacitate de munca sustinuta, maturitate si o inalta calificare. Conducerea R.A.D.P. Cluj-Napoca are in vedere realizarea unor lucrari si servicii de calitate, adecvate cerintelor clientului. Pentru realizarea acestor obiective, primul pas il constituie efectuarea unei aprovizionari eficiente cu materii prime, materiale si servicii de calitate, in conformitate cu cerintele clientilor nostri si a standardelor in vigoare. Mentinerea caracteristicilor de calitate, pentru evitarea distrugerilor, pierderilor sau utilizarilor necorespunzatoare a materialelor si produselor incepand de la primire, receptie, pana in momentul utilizarii, punerii in opera si livrare a acestora respectiv: manipulare, depozitare, ambalare, conservare si livrare direct la punctele de lucru este reglementata prin agremente tehnice de produs, fise tehnologice, proceduri tehnice de executie, planuri de control, planuri de calitate etc.

Insigna - Filatelist de onoare - Cluj Napoca

Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică.

Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black.

Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea. Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale.

Cupa României '77 - Cluj Napoca -Ediția a II-a (polo)

Polo pe apă este un sport nautic pe echipe. Se dispută între două echipe alcătuite din 7 jucători fiecare: 6 jucători de teren și un portar, pe banca de rezerve fiind încă maximum 6 jucători. Portarul este singurul jucător căruia i se permite să atingă mingea cu două mâini, să lovească mingea cu pumnul închis și să atingă fundul piscinei, dar nu i se permite să depășească mijlocul piscinei. Teoretic polo pe apă se aseamănă handbalului. Jocul de polo pe apă are durata a 4 reprize a câte 8 minute fiecare. Lungimea bazinului este de 30 m pentru bărbați și 25 m pentru femei, iar lățimea de 20 m. Adâncimea apei este de cel puțin 1,8 m. Este cel mai vechi sport de echipǎ jucat la toate edițiile Olimpiadelor sportive de varǎ, din anul 1900, de când a fost introdus ca sport olimpic.Britanicii sunt considerați părinții polo-ului pe apă, primul joc la ei având loc la 14 iulie 1876. În România, primele echipe de polo au apărut la Cluj, Timișoara și Târgu Mureș. În anul 1952, la Jocurile olimpice de la Helsinki, România este prezentă pentru prima dată cu o echipă de polo.

Insigna - 317 (Batalionul 317 Cercetare "Vlădeasa")

Înfiinţat în data de 01 iulie 1969, ca o companie de cercetare în adâncime, Batalionul 317 Cercetare „Vlădeasa” scrie o pagină importantă în istoria militară a Armatei României. Apărută după intervenţia URSS din Cehoslovacia din 1968, unitatea a avut rolul de pionierat în armă; la acea dată „cercetarea în adâncime” nu se regăsea în panoplia armelor şi specialităţilor militare. În anul 1991, Compania 317 Cercetare s-a transformat în batalion de cercetare în dispozitiv prin parașutare și a primit denumirea onorifică de „Vlădeasa”. Zece ani mai târziu, unitatea se redislocă în micro-garnizoana Someșeni, acolo unde se găsește dispusă, la pace, și astăzi. În anul 1999, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la înfiinţare, unitatea primeşte, de la șeful Statului Major General drapelul de luptă, iar 15 ani mai târziu, la împlinirea a 45 de ani de existenţă, pentru îndeplinirea ireproşabilă a misiunilor, obţinerea de rezultate deosebite în procesul instruirii şi devotamentul dovedit, Batalionului 317 Cercetare „Vlădeasa” i s-a conferit „Emblema de Onoare a Forţelor Terestre”. În ultimii ani batalionul a acumulat o experienţă considerabilă în teatrele de operaţii (Kosovo, Afganistan șiIrak) Peste 130 dintre militarii participanți în misiuni internaţionale au fost distinşi cu medalii, embleme de onoare şi cu alte distincţii naţionale şi străine. Batalionul a înregistrat doi militari răniţi în Afganistan care însă s-au recuperat complet fiind reintegrați în rândurile luptătorilor cercetași. În paralel, cercetașii au fost angrenaţi în mari exerciţii ale Diviziei 4 Infanterie „Gemina” pe teritoriul naţional fiind o prezență constantă nu doar în poligoanele din zona de responsabilitate a diviziei. La această dată, militarii care poartă în suflet logo-ul „Audi, vidi, sile”(„Să auzi, să vezi şi să taci”) au construit o unitate cu o structură flexibilă, care beneficiază de capabilităţi moderne de culegere de date şi informaţii și care este în măsură să îndeplinească misiuni în diverse medii de luptă. Sus am postat logo-ul acestei structuri militare

Placheta - Batalionul 317 Cercetare "Vlădeasa"

În semn de preţuire şi respect pentru faptele înaintaşilor, ca o punte de suflet între generaţii, ca o recunoaştere a meritelor tuturor celor care, slujind sub Drapelul de Luptă al acestei unităţi, au contribuit la afirmarea ei ca unitate etalon în Armata României, la iniţiativa unui grup de cercetaşi din batalion, în data de 01 iulie 2013, sus, la cota 1836 metri, pe muntele Vlădeasa - cel care dă denumirea onorifică a unităţii –, a fost dezvelit un monument-simbol.

Pe placa de marmură a acestuia stă scris simplu: ,,Ridicat de către militarii Batalionului 317 Cercetare ,,Vlădeasa”, la 44 de ani de la înfiinţarea unităţii – 1 iulie 2013”. Alături flutură steagul de identificare al Batalionului 317 Cercetare ,,Vlădeasa”.

Insigna - Colegiul județean al arbitrilor de fotbal - Cluj

Istoria fotbalului românesc începe cu o menţiune ambiguă. Se spune că la Arad, în anul 1888, “un grup de tineri bătea mingea”. Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”! Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS “Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget, comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta, întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?!

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în maghiară Kolozsvár, în dialectul săsesc Kleusenburch, în latină Claudiopolis) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. În trecut a fost reședința comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescu Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri. Sus am postat stemele orașului, de-a lungul vremurilor, și fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură clujene, din vremuri diferite.

Gara

Banca austro-ungară

Biserica Sfântul Mihail

Biblioteca centrală universitară Lucian Blaga

Intrarea principală în stadion

Casa memorială Matei Corvin

Hotelul Belvedere

Grupul statuar Matei Corvin

Statuia lui Mihai Viteazu

Sinagoga neologă

Monumentul eroilor sovietici

Palatul justiției

Teatrul maghiar

Teatrul național și Opera

Palatul Szeky

Prefectura

Primăria

Universitatea tehnică

Județul Cluj este un județ situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, întins pe 6674 kilometri pătrați și numărând aproximativ 692000 de locuitori. Capitala județului se află în orașul Cluj - Napoca. Ca subdiviziuni administrativ-teritoriale județul se compune din 5 municipii - Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii și Gherla, 1 oraș - Huedin și 74 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului și mai jos fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Cluj, din vremuri diferite, dar și alte frumoase locuri de vizitat în acest județ.