Epaminonda's Blog.....: AU AN DER DONAU

Mai jos am postat și alte fotografii reprezentând arhitectură

locală și câteva vederi generale din localitatea austriacă

AU AN DER DONAU, bundeslandul VORARLBERG.

Complex turistic

Vederi generale

***

UN DIALOG EPIGRAMATIC

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

__________xxx__________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Moldova

Moldova, cu denumirea oficială Republica Moldova este un stat situat în sud- estul Europei care are doar doi vecini, România la vest și Ucraina la est. Graniţa cu România urmează aproape în întregime râul Prut. Are ieşire la Dunăre pe o fâşie de 340 m la extremitatea sa sudică (Giurgiuleşti). Republica Moldova are ieșire la Dunăre pe o lungime de 340 de metri la extremitatea sa sudică. Se întinde pe o suprafață de 33843,5 kilometri pătrați, la o populație de aproximativ 3,5 milioane de locuitori, având capitala în orașul Chișinău. Statul este o republică parlamentară, membrul cu drepturi depline a O.N.U.. În procesul dezmembrării URSS, Republica Moldova și-a declarat independența pe data de 27 august 1911. Pe data de 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a Moldovei. Începând cu anul 1990 teritoriul Moldovei situat pe malul estic al râului Nistru este sub controlul de facto a regimului separatist transnistrean. Republica Moldova este o republic parlamentară, cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim ministru în calitate de șef al guvernului. Moldova este stat membru al O.N.U. , O.S.C.E. și a altor organizații internaționale. Republica Moldova aspiră pentru aderarea la Uniunea Europeană și a implementat deja primul Plan de Acțiune de 3 ani în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Administartiv statul este împărțit în 32 de raioane, 5 municipii (Chișinău, Bălți, Tighina, Tiraspol și Comrat) și 2 regiuni cu statut special (Transinstria și Găgăuzia).

Insigna - Mihail Eminescu 1850 - 1889

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Universitatea pedagogică "Ion Creangă" Chișinău

Altorelieful scriitorului înălțat în anul 1982

prin efortul rectorului Ion Borșevici

"Amintirile din copilărie sunt scrise cu artă

și meșteșug de un mare scriitor" - M.Eminescu

Donație; Valeriu Tarasov - Chișinău - 31 august 1996

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău este una dintre cele mai veche instituții de învățământ superior din capitala Republicii Moldova. A fost întemeiată în anul 1940, până în anul 1955 purtând numele Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat. Din 1955 poartă numele scriitorului Ion Creangă iar din anul 1990 devine universitate și poartă numele complet actual. Universitatea are facultăți de arte plastice, istorie, psihologie și pedagogie, litere ș.a. Printre absolvenții universității (facultatea de istorie) se numără Konstantin Cernenko, penultimul șef de stat și de partid al U.R.S.S.. În anul 2012 aici au studiat aproximativ 5700 studenți. Motto-ul instituției este “Disce ut doceas” care tradus aproximativ ar putea însemna “Învață tu ca să poți învăța și pe alții”. Sus am postat motto-ul, logo-ul și o poză cu sediul central al Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă" din Chișinău.

Ion Creangă (născut 1 martie 1837 la Humuleşti şi decedat la 31 decembrie 1889 în Iaşi) a fost un important scriitor roman. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. A fost bun prieten cu poetul naţional al neamului românesc – Mihai Eminescu. Trupul lui Creangă odihneşte în cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Insigna - Bender

Tighina (oficial Bender, în grafia rusă Бендеры) este un vechi oraş situat la 61 kilometri de capitala moldoveană, Chişinău, aflat în administrarea autorităţilor transNistrene, având inclus în componență și comuna Proteagailovca. Începând cu 1992 în urma conflictului transistrean, orașul și localitățile înconjurătoare se află sub controlul autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene”. Atât în trecut, cât și în prezent localitatea apare în publicații cu două denumiri: Tighina și Bender. Tighina este un nume utilizat, de regulă, în publicațiile în limba română, pe când Bender e folosită în tipăriturile oficiale. Denumirea de Tighina era cunoscută în sec. XII și XIII de către navigatorii genovezi instalați la Cetatea Albă, care aveau legături comerciale cu populația băștinașă. La 8 octombrie 1408, când este pentru prima dată atestată documentar, localitatea este înscrisă Teghenaccio, iar la 18 martie 1434 domnitorul Ștefan al II-lea întărește din nou privilegiul comercial al negustorilor din Liov, dar cu denumirea - Teghenechiciu. Din a doua jumătate a secolului al XV-lea, așezarea e menționată cu denumirea de Tighina. În anul 1538 cetatea Tighina este cucerită de turci, care o redenumesc Bender - cuvânt de origine persană ce semnifică: „port”, „oraș portuar”, „oraș fluvial”, „loc de acostare a navelor”. Totuși, în conștiința neamului românesc străvechea localitate a rămas memorabilă peste veacuri cu denumire Tighina. Acest nume și-a găsit confirmarea documentară și a circulat în graiul populației locale timp de secole. Denumirea de Bender datează dintr-o epocă mult mai târzie, fiind impusă uzului oficial de către autoritățile țariste abia în secolul al XIX-lea. Acest lucru s-a făcut cu scopuri propagandiste, mai exact, pentru a eterniza biruințele armatei rusești asupra turcilor, concepție și viziune străină tradițiilor românește istorice și culturale. Orașul este amplasată pe malul drept a fluviului Nistru, având calitatea de port comercial. Cercetările arheologice confirmă că cei dintâi locuitori ai orașului au fost triburile geto-dacice, urmele ale acestora fiind descoperite în regiunea cetății Tighina, precum și în satele din apropiere – Chițcani și Varnița. Ca cetate de frontieră Tighina s-a dezvoltat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a construit o cetate din pământ și lemn (o palancă), pentru a apăra trecătoarea de tătari, și a lui Petru Rareș. În anul 1538, Petru Rareș se ridică împotriva Porții Otomane, refuzând să mai plătească tributul anual. Trădat de boieri, ia calea pribegiei și se refugiază în Transilvania. În același an, sultanul Porții, Soliman I, zis Magnificul, în expediția împotriva lui Petru Rareș, intră fără luptă în Tighina și o transformă, împreună cu 18 sate din jur, în raia. Devenind reședință de raia turcească, vechiul nume e substituit cu altul nou, Bender, adică oraș fluvial. Din porunca lui Soliman I, după proiectul arhitectului Cogi Mimar Sinan, cetatea este refăcută și lărgită, lucrările de reconstruire fiind finisate în anul 1541 și transformată într-un avanpost bine întărit de luptă. Cetatea a fost construită după modelul cetăților de tip bastion din Europa de Vest. În secolul al XVII-lea era deja o fortificație puternică de apărare compusă din trei părți: citadela, partea de sus și partea de jos a cetății. Citadela din piatră are în interior ziduri groase, de forma unui pătrat, cu o singură intrare dinspre vest. Are o suprafață de 2 hectare și 8 turnuri cu zid estic ridicat chiar pe malul Nistrului. Partea exterioară e cetate de pământ de forma unui pentagon neregulat, alcătuit dintr-un șanț adânc, căptușit din piatră și dotat cu subterane. Valul are 10 bastioane și 6 porți încercuiește o suprafață de 60 de hectare cu numeroase clădiri. Ulterior cetatea a fost supusă asediului lui Ion Vodă cel Viteaz (1574), Mihai Viteazu (1595 și 1600) dar și a cazacilor zaporojeni. În urma războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Moldova dintre Prut și Nistru, numită ulterior Basarabia, a fost anexată de către Imperiul Rus. În anul 1825 s-a construit Catedrala “Shimbarea la față”. După recensământul din anul 1902 populația orașului număra 35400 locuitori (ruși și ruteni = 15000, români = 10000, evrei = 8000, restul alte etnii). La dezvoltarea economică a orașului a contribuit construcția în 1871 a căii ferate Tiraspol - Chișinău, cu podul peste Nistru. În 1874 a mai fost construită și calea Tighina - Galați. Astfel, la sfârșitul secolul al XIX-lea Benderul devine unul din principalele centre de industrie și cultură din gubernia Basarabia. Au urmat perioade istorice rapide și tulburi care au dus la consfințirea statutului de azi al orașului – oraș mare și frumos al Republicii Moldova aflat sub administrarea autoproclamatei Republici Transnistrene, puternic susținute de Rusia. Azi structura pe etnii a populației orașului (total aproximativ 92000 locuitori) este următoarea; ruși (43.35%), moldoveni / români (25.09%), ucraineni (17.98%) și restul alte etnii. Aici s-au născut; actorul Ilarion Ciobanu, actrița Tamara Buciuceanu și Emil Constantinescu - președintele României din perioada 1996 – 2000. Mai jos admiri câteva monumente de cultură și arhitectură din acest oraș.

Cetatea

Catedrala Schimbarea la față

Supermarketul Sheriff

Gara feroviară

Gara fluvială

Hala

Consiliul județean

Cetatea veche din interior

Intrarea principală în Cetatea Mare

Auditoriumul

Podul de peste Nistru

Podul de peste Nistru după bombardament

Cetatea, pe malul fluviului Nistru

Mai jos admiri câteva mărci poștale și o coliță filatelică

emise de orașul Tighina (Bender).

Bender - Catedrala Schimbarea la față - Moldova

Tighina - Basarabia

Cetatea Tighina - Moldova

Gara Tighina - Moldova

Coliță filatelică - Orașul Tighina

600 de ani de la prima atestare documentară

Insigna - La mulți ani

Regimurile comuniste ale tuturor statelor aveau obiceiul de a turna en-gros, cu ocazia schimbării anului, insigne robuste, din metal mort, dar divers colorate pe care era aplicată urarea tradițională ”La mulți ani”. Aceasta se constituia într-o modalitate simplă și necostisitoare prin care se arăta grija față de oamenii muncii. În acest context s-a turnat și insigna prezentată mai sus.

__________ooOoo__________

O ACȚIUNE

ROMÂNEASCĂ ÎN LIMBILE ROMÂNĂ

ȘI FRANCEZĂ DIN INDUSTRIA PRELUCRĂRII LEMNULUI