Epaminonda's Blog.....: Ro - M

CÂTEVA MONEDE

COMEMORATIVE EMISE DE CĂTRE

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

În data de 24 iunie 2009 Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de argint dedicată Aniversării a 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Țării Românești. Aversul monedei prezintă în partea centrală, pe o bandă mată, stema României şi portretul domnitorului Ţării Româneşti, Nicolae Alexandru, la stânga şi la dreapta portretului, inscripţiile "NICOLAE ALEXANDRU" şi "VOIEVOD"; deasupra benzii mate, inscripţia "ROMANIA" şi anul de emisiune 2009, iar dedesubt, valoarea de emisiune 10 LEI. Reversul monedei prezintă în partea stângă, portretul primului mitropolit al Ţării Româneşti " Iachint de Vicina; de o parte şi de alta a portretului, inscripţiile "SF. IERARH" şi "IACHINT"; în dreapta, pe o bandă mată, imaginea bisericii domneşti "Sfântul Nicolae" de la Curtea de Argeş, deasupra şi dedesubtul benzii mate, inscripţiile "650 DE ANI DE LA" şi "INTEMEIEREA MITROPOLIEI TARII ROMANESTI".

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoare nominală - 10 lei; material – argint; puritate – 99,9%; greutate - 31,103 grame; formă - rotundă; diametru - 37 milimetri; calitate - proof; margine – zimţată și tiraj – 500 exemplare.

Nicolae Alexandru a fost domnitorul al Ţării Româneşti între anii 1352 - 1364, dar şi înainte de anul 1343, când a fost asociat la domnie cu tatăl său, Basarab I.

Sfânul Ierah Iachint de la Vicina a vieţuit în secolul al XIV-lea (născându-se probabil spre sfârşitul secolului al XIII-lea), fiind ultimul conducător al Mitropoliei de Vicina şi primul mitropolit al UngroVlahiei(Ţara Românească). Sf. Ierarh Iachint a urmat la Vicina mitropolitului Chiril de Vicina (1347 - 1348). În anul 1359 se găsea la Curtea de Argeş. Sinodul de la Constantinopol, patrirhul Calist I şi împăratul bizantin Ioan al V-lea Paleologul au aprobat cererea voievodului Ţării Româneşti, Nicolae Alexandru Basarab, ca Sf. Ierarh Iachint să devină păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea şi Ţara Românească. Astfel, Eparhia de Vicina dispare şi ia fiinţă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de Mitropolia Ungrovlahiei, Sfântul Ierarh Iachint devenind astfel primul mitropolit al Ţării Româneşti. Ca păstor şi părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre şi Carpaţi, mitropolitul Iachint a avut grijă să hirotonească preoţi pentru toate satele, să zidească biserici în oraşe şi sate, să întemeieze noi aşezări mănăstireşti şi să ţină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Ţării Româneşti cu Patriarhia Constantinopolului, purtând totodată de grijă şi pentru credincioşii ortodocşi din părţile vecine, îndeosebi din Transilvania, cărora le trimitea preoţi şi călugări misionari. Ultimii ani din viaţă i-au fost grei din cauza bolilor şi a supărărilor provocate de unii răuvoitori, neputând participa la Sinodul Patriarhal din 1370 al cărui membru era de drept. Într-o scrisoare adresată patriarhului Constantinopolului, Sf. Ierarh Iachint se justifica spunând: „O slăbiciune grozavă m-a cuprins şi sufăr cele multe”... „sufăr şi sunt jignit tocmai la bătrâneţile mele”, la acuzele aduse cum că aş fi „profanator şi dispreţuitor al Bisericii lui Dumnezeu”. Ultimele cuvinte adresate patriarhului de către sfântul ierarh sunt: „să nu treci cu vederea bătrâneţea mea înaintată şi asprimea bolii mele, iar rugăciunile preasfinţiei tale să-mi fie pavăză pentru totdeauna”.Sfântul Ierarh Iachint a murit la Curtea de Argeş în anul 1372, după ce a păstorit cu râvnă, a sfătuit cu înţelepciune şi a pătimit cu răbdare şi smerenie.

Încă din vremea lui Basarab I, unificarea Tării Româneşti a fost însoţită în mod firesc de unificarea Bisericii de pe teritoriul ţării. Recunoaşterea Mitropoliei Ungrovlahiei se leagă însă de numele fiului său, domnul Nicolae Alexandru (1352-1364). El a chemat la curtea lui pe mitropolitul Iachint din Vicina, oraş de la gurile Dunării unde exista deja o mitropolie ortodoxă în ascultarea Constantinopolului. Domnul Nicolae Alexandru a cerut strămutarea acestei mitropolii de la Curtea de Argeş la Târgoviște pentru a cuprinde întreg teritoriul Ungrovlahiei. Strădaniile lui vor fi încununate prin recunoaşterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către Patriarhia din Constantinopol la 1359. Mitropolitul Iachint se va bucura de o cârmuire lungă şi rodnică până la 1372. Este important de subliniat că hotărârea Sinodului Patriarhiei ecumenice din mai 1359 nu creează o situaţie nouă, ca în cazul popoarelor nou convertite la creştinism, ci este vorba de o reorganizare în sânul aceleiaşi Biserici ortodoxe, prezente de secole pe acest teritoriu. Ea nu face decât să încuviinţeze strămutarea mitropolitului Iachint „în scaunul a toată Ungrovlahia”, îndemnând pe slujitorii Bisericii „să i se supună lui, ca un adevărat păstor, părinte şi dascăl al lor, şi să primească bucuros şi să împlinească toate câte va spune, va sfătui şi va învăţa cu privire la folosul sufletesc, păstrând neschimbat în viitor, pururea, încredinţarea şi făgăduinţa faţă de sfânta, catolicească şi apostolească Biserică a lui Hristos pe care a făcut-o acest voievod de prea bun neam”. In 1518 Neagoe Basarab, cerand dezlegarea mitropolitului Nifon, incepe zidirea mitropoliei din Targoviste. Constructia a fost terminata in 1537 in timpul lui Radu Paisie, urmasul lui Neagoe Basarab. Tot acesta o acopera cu tabla de plumb si o zugraveste. Aceasta biserica ramane mitropolia tarii din 1520 si pana in 1688 cand se muta la Bucuresti sub domnia lui Radu Leon.

În data de 9 august 2010 Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de argint dedicată Aniversării a 125 de ani de la nașterea lui August Treboniu Laurian. Aversul monedei prezintă de sus în jos, reprezentarea monumentului roman „Lupa capitolina“ – simbol al latinităţii poporului şi limbii române, stema României, inscripţia „ROMANIA“, valoarea nominală a monedei - „10 LEI“ şi anul de emisiune - „2010“. Reversul monedei prezintă în prim plan, portretul filologului şi istoricului August Treboniu Laurian; în plan secund, în partea dreaptă, un fragment din coperta revistei Magazin Istoric pentru Dacia; în partea de jos, anii „1810“ şi „1881“, iar la exterior, inscripţia circulară „AUGUST TREBONIU LAURIAN“.

August Treboniu Laurian (pe numele real Augustin Trifan, născut la 17 iulie 1810 în satul Fofeldea, comuna Nocrich, judeţul Sibiu şi decedat la 25 februarie 1881 în Bucureşti) a fost un filolog, istoric, publicist şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei române (2 iunie 1867), secretar general şi preşedinte al Societății Academice Române şi preşedinte al Secțiunii Literare între anii 1867 - 1876.

Lupa Capitolina este o statuie de bronz etruscă, turnată probabil în sec al V-lea Î.Hr., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din Palazzo dei Conservatori din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio. Statuia a fost amplasată la Roma încă din antichitate. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale (75 cm înălțime și 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe frații gemeni Romulus şi Remus, întemeietorii legendari ai Romei, concepuți, conform tradiției, în urma unei legături dintre zeul Marte şi o vestală virgină, Rhea Silvia. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei a fost restituită orașului Roma în anul 1471 de Papa Sixtius al IV-lea. Datarea turnării lupoaicei în anii 500-480 î.e.n. a fost apreciată după analize chimice. S-a emis și ipoteza că turnarea s-a făcut în secolul al VI-lea e.n. de sculptorul etrusc Vulca din Veii. Cei doi copii sugând sunt însă mult mai recenți. Se presupune că cei doi prunci originali au dispărut, actualii Romulus și Remus fiind probabil o operă a sculptorului Antonio del Pollaiuolo (1429 - 1498). Procedeul de turnare a copiilor este similar cu cel de turnare a armurilor, folosit într-un atelier din Ferrara. În anul 2006, istoricul de artă italian Anna Maria Carruba și etruscologul Adriano La Regina au contestat datarea tradițională a însăși Lupoaicei și, pe baza analizei tehnicii turnării, au emis ipoteza că statuia a fost turnată, de fapt, în Evul mediu târziu. S-au bazat pe faptul că în figurile antice (bazoreliefuri, mozaicuri, monede) lupoaica apare totdeauna cu botul întors spre cei doi copii, și pe lucrările de restaurare din 1997 executate de Anna Maria Carruba, când acesta a constatat că pentru turnarea actualei statui s-a folosit procedeul în ceară pierdută, aplicat în Evul Mediu pentru turnarea dintr-o singură bucată, în timp ce în antichitate se folosea metoda turnării pe bucăți, urmată de asamblarea acestora. Este așadar posibil ca statuia originală estruscă să fi fost în totalitate pierdută, Lupoaica fiind refăcută în Evul Mediu iar Romulus și Remus fiind adăugați în timpul Renaţterii, spre a ilustra legenda întemeierii Romei.

În data de 10 decembrie 2010 Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de argint dedicată Aniversării a 125 de ani de la nașterea scriitorului Liviu Rebreanu. Aversul monedei prezintă suprapusă peste un cerc, o compoziţie grafică ce sugerează romanul „Ion“ al scriitorului Liviu Rebreanu; deasupra, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, stema României, valoarea nominală a monedei „10 LEI” şi anul de emisiune „2010”. Reversul monedei prezintă portretul lui Liviu Rebreanu, suprapus peste un cerc; în stânga, perioada în care a trăit scriitorul „1885” – „1944” şi inscripţia în arc de cerc „LIVIU REBREANU”; în dreapta, jos, semnătura acestuia.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoare nominală - 10 lei; material – argint; puritate – 99,9%; greutate - 31,103 grame; formă - rotundă; diametru - 37 milimetri; calitate – proof; margine – zimțată, tiraj – 1000 de exemplare și prețul unitar de vâzare fără TVA – 250 lei.

Liviu Rebreanu (născut la data de 27 noiembrie 1885 în comuna Tîrlișua, județul Bistrița-Năsăud şi decedat la data de 1 septembrie 1944 în comuna Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român. Principalele romane scrise de el sunt: Ion, Răscola şi Pădurea spânzuraţilor.

***

SĂ CUGETĂM!

_________xxx_________

CÂTEVA INSIGNE

ȘI MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - PSD - PC (Partidul social democrat + Partidul conservator)

Alianța Politică Partidul Social Democrat + Partidul Conservator (P.S.D. + P.C.) este o alianță politică din România, formată în anul 2008 între partidele P.S.D. și P.C.. Această alianță a fost la guvernare împreună cu Partidul Democrat-Liberal (P.D.L.) până în data de 22 decembrie 2008. P.S.D. a mai făcut o alianță cu P.C. (atunci P.U.R. – Partidul Umanist din România) în anul 2004, participând la alegerile locale, legislative și prezidențiale din anul 2004 și alegerile legislative din anul 2008.

Partidul Social Democrat (P.S.D.) este cel mai mare partid politic din România și el reprezintă doctrina politică social democrață în Parlamentul României. Internațional P.S.D. este afiliat la Internaționala socialistă iar european este afiliat la Partidul Socialiștilor Europeni. Pe eșichierul politic P.S.D este un partid de stânga, centru stânga și are sediul central în București, pe Șoseaua Kiseleff, la nr. 10. Înainte partidul s-a numit P.D.S.R.- Partidul Democrației Sociale din România. Acest P.D.S.R. a rezultat din sciziunea F.S.N.(Frontul salvării naționale), primul partid creat după Revoluția din decembrie 1989, fiind urmașul partidului de tristă amintire P.C.R.(Partidul Comunist Român). Sus am postat logo-ul P.S.D..

Partidul Conservator (P.C), fostul Partidul Umanist Român (P.U.R.), este un partid politic din România, reprezentant al doctrinei conservatoare în Parlamentul României. Partidul Conservator a fost fondat în anul1991, după căderea comunismului, sub numele de Partidul Umanist Român (P.U.R.).

Din 2005 până în 3 decembrie 2006 a fost parte a coaliției de guvernare. Partidul și-a preluat actuala denumire în data de 7 mai 2005. În prezent Partidul Conservator promovează tradițiile, familia, solidaritatea socială, integrarea europeană și un naționalism fără șovinism. Se consideră continuatorul Partidului Conservator, istoric din România, una dintre primele două puteri politice din România de dinaintea primului război mondial, deși între cele două partide nu există nicio legătură directă.

Ordinul "Victoria socialismului"

Ordinul “Victoria socialismului” s-a instituit în baza Decretului 167 din anul 1971. Acest decret a fost valabil în perioada 6 mai 1971 – 12 ianuarie 1998, când a fost abrogat prin Legea 7, care a practic a desființat sistemul comunist de ordine, decorații și medalii. În ierarhia decoraţiilor ordinul "Victoria Socialismului" ocupa un loc egal cu ordinul "Steaua Republicii Socialiste România". Acest ordin se conferea persoanelor care au fost distinse cu titlul de "Erou al Republicii Socialiste România". Ordinul putea conferi şi separat de titlul de "Erou al Republicii Socialiste România" persoanelor care au adus o importantă contribuţie la opera de construire a socialismului, de apărare a patriei şi a cuceririlor revoluţionare ale poporului.

Prof.dr.Ion Chiricuță * 1918 - 1988

Institutul oncologic "Ion Chiricuță"

Ion Chiricuță (născut în data de 7 ianuarie 1918 la Bârlad și decedat în anul 1988 la Cluj) a fost un medic român, specialist în oncologie, director al Institutului Oncologic din Cluj.

Institutul Oncologic din Cluj-Napoca a fost fondat in anul 1929 de Prof. Dr. Iuliu Moldovan sub denumirea de „Institutul pentru Profilaxia şi Tratamentul Cancerului” şi este unul din primele centre medicale de profil din Europa. „Institutul pentru Studiul şi Profilaxia Cancerului” din Cluj a fost prima mare unitate de cercetare care şi-a luat ca obiectiv principal înscris în titulatură „studiul profilaxiei cancerului” într-o vreme în care însăşi noţiunea de profilaxie era vag conturată. Intre anii 1929-1940 director al institutului a fost Prof. Constantin Stanca, un distins ginecolog, care a înfiinţat o şoală puternică de ginecologie oncologică cu subtanţiale contribuţii în domeniul studiulul cancerelor genitale reflectate în numeroase publicaţii medicale din acea epocă. Tot profesorului Stanca datorăm importul de la Paris a primelor surse de radium pentru tratamentul radiologic al cancerelor. În 1933 sub conducerea Prof. Stanca apare revista ”Cancerul” prima publicatie cu caracter oncologic din ţara noastră. Între anii 1940-1957 director al Institutului a fost Prof. Rubin Popa, un anatomopatolog renumit, care a imprimat activităţilor de cercetare un puternic caracter anatomo-clinic cu rezultate valoroase concretizate un publicarea unor tratate, monografii şi lucrări valoroase care au reprezentat repere în cancerologie la momentul respectiv. Dar epoca ”modernă” a Institutului este indisolubil legată de numele Prof. Dr. Ion Chiricuţă care preia conducerea acestuia în 1958. Format la scoala chirurgicală de mare prestigiu de la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, discipol al Prof. Iacob Iacobovici, Prof. Chiricuţă a inceput construcţia noului Institut situat în str. Republicii 34-36 construcţie finalizata în 1965. Profesorului i se datoreaza structura conceptuală actuală a acestui institute. În cinstea Profesorului Ion Chiricuţă, incepând cu 1990, Institutul poarta denumirea de Institutul Oncologic “Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca. Institutul asigură servicii medicale preventive, curative, şi paleative în domeniul oncologic, desfăşurând totodată o amplă activitate de învăţământ şi cercetare. De asemenea, Institutul are obligaţia să desfăşoare activitatea de educaţie medicală continuă (EMC) pentru medici şi asistenţi medicali. Misiunea institutului este de a contribui la diminuarea efectelor bolii canceroase din România prin programe care integrează îngrijirea pacienţilor, prevenţia şi cercetarea, educaţia continuă a tuturor profesioniştilor impicaţi precum şi a publicului. Sus am postat două fotografii reprezentând cvartalul de clădiri al Institutului oncologic din Cluj și statuia lui Ion Chiricuță din fața instituției, precum și logo-ul Institutului Oncologic din Cluj.

România - Parlamentul României

140 de ani de la înființarea Senatului României

1864 - 2004 * 140 de ani de la constituirea

corpului ponderator - Senatul

De-a lungul vremii, Senatul şi-a dovedit vocaţia democratică şi s-a afirmat ca o instituţie fundamentală a României moderne, ca un puternic forum de dezbatere parlamentară, contribuind la menţinerea echilibrului între structurile politice, la apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice, la promovarea idealurilor naţionale. Evoluţia societăţii româneşti şi a structurilor sale politice spre un sistem parlamentar de natură democratică a parcurs mai multe etape în decursul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, în strânsă legătură cu procesul de modernizare socială şi de unificare naţională. Constituirea statului român unitar, prin Unirea Principatelor Române în 1859, a reprezentat un moment de referinţă pentru reorganizarea democratică a structurilor politice şi administrative. Ampla reformă legislativă şi instituţională, înfăptuită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), a conferit statului naţional român o fizionomie modernă, cu legi, norme şi structuri politice similare cu cele din ţările democratice europene. Senatul a apărut pe scena politică din ţara noastră la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, când, prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie, românii s-au pronunţat asupra unui document cu valoare constituţională – “Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un “corp ponderator”, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentaţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului).

Insignă - Campionatele internaționale - 1958 (tenis de câmp)

Tenisul de câmp modern a apărut inițial în Anglia, la sfârșitul secolului al XIX-lea ca si “tenis de camp”. Dupa crearea sa, tenisul s-a raspandit mai intai in clasa superioara a lumii engleze, apoi, incet-incet, in intreaga lume. Tenisul este acum un sport olimpic si este practicat de toate clasele sociale, indiferent de bani si de varsta, inclusiv de persoanele aflate in scaun cu rotile. In mod remarcabil regulile sale de bază au ramas neschimbate din anul 1890. In 1874, maiorul Walter Wingfield a achizitionat drepturile de brevet pentru echipamente si reguli de joc. In acelasi an, primele instante judecatoresti de tenis au aparut in Statele Unite. Jocul s-a raspandit curand in diferite parti ale lumii cum ar fi Rusia, Canada, China si India. Terenurile de crochet au servit ca terenuri de tenis in acea perioada. Primul teren de tenis a fost conceput de Wingfield si a fost in forma de clepsidra. Acest a fost mai scurt decat terenul modern pe care il avem astazi. Cel mai vechi turneu de tenis a a vut loc în anul 1877 la Wimbledon-Anglia, câștigat de Spencer Gore.

___________ooOoo___________

INSEMNE MILITARE STRĂINE