100 franci 1960
MADAGASCAR
ŞI COMORE
În perioada anilor 1950 – 1960 s-au emis unele
bancnote,
care au
circulat pe teritoriul ambelor state,
cu statut
politic comun, acela de colonii franceze
MADAGASCAR
(REPUBLICA MALGAŞĂ)
Este o republică insulară situată în estul Africii,
în Oceanul Indian.
Se întinde pe o suprafață de 587040 kilometri
pătrați,
are o populație de aproximativ 17,5 milioane de
locuitori
și are capitala la Antananarivo.
Și-a câștigat independența față de Franța la data
de 26 iunie 1960.
Deviza națională unanim
acceptată a statului este;
Pământul strămoşilor,
libertate, progres.
Stema:
Steagul:
COMORE
Este o republică federală, grup de insule,
situate între Africa și Insula Madagascar, în
Oceanul Indian.
Suprafața totală de uscat a statului este de 2235
kilometri pătrați,
numără aproximativ 0,8 milioane de locuitori și
are capitala la Moroni.
Și-a câștigat independența față de Franța la data
de 6 iulie 1975.
Deviză națională unanim
acceptată a statului este:
Unitate, solidaritate,
dezvoltare.
Stema:
Steagul:
Deoarece statul Madagascar a fost prezentat în
capitol special,
aici fac oficiul să prezint doar câteva
info-imagini
despre statul african Insulele Comore.
Admiri mai jos câteva imagini din capitala
statului,
precum și o monedă, o medalie și un jeton din
această țară.
Hotelul Karthala
Moscheea Badjanani
Vedere din port
Set 2 jetoane din Insulele Comore
Medalie Insulele Comore
***
PLĂCINȚELE (Aforisme)
de Vasile Plăcintă,
născut 1949, Rep.Moldova
- Senatorul şi-a luat cal, ca să fie călare pe situaţie.
- Afacerile cu maşini, merg ca pe roate.
- Politicianul a cerut de la farmacie...”o soluţie politică”.
- Oare, de ce sufletul nu are nevoie de lift, ca să urce sus la cer?
- Dragoste: risipire de bani şi acumulare de nervi.
__________xxx__________
O PLACHETĂ,
CÂTEVA INSIGNE ȘI MEDALII
DIN JUDEȚUL TIMIȘ
CÂTEVA INSIGNE ȘI MEDALII
DIN JUDEȚUL TIMIȘ
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa
la un club, de identificare localitate,
de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie
politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare,
de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de
obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi
se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn
de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi
(medaille) şi spanioli (edala).
Asociația chinologică română - Jimbolia - C.A.C .?!?!
Chinologie (din
greacă: kyn, -"câine"; și logos,
-"știință") este știința care se ocupă cu studiul și creșterea câinilor.
Biserica romano-catolică
Gara
Statuia Sf.Florian
Fotbal Club Ripensia este
un club de fotbal din Timişoara, care evoluează în prezent în Liga a V-a.
Ripensia este primul club de fotbal cu statut profesionist din
România. Echipa a fost înființată în noiembrie 1928 și a dispărut în
anul 1948. Ripensia Timișoara a fost înființată de Dr. Cornel Lazăr, unul
dintre cei mai faimoși promotori ai fotbalului bănpţean și care fost
președinte al unei alte echipe legendare din România, Chinezul Timişoara.
Insignă - F.C.Ripensia - 1930
Din
cauza statutului de echipă profesionistă, Ripensia nu a putut evolua în
campionatul național până în 1932. Prima participare, în sezonul 1932-1933, a
adus și primul titlu de campioană. Au urmat alte trei, la finalul sezoanelor
1934-1935, 1935-1936 și 1937-1938. Ripensia a mai câștigat și două Cupe ale
României în anii 1934 și 1936. Sus am postat logo-ul Clubului de fotbal F.C.Ripensia Timişoara.
F.C.Ripensia Timișoara 1932 -33
F.R.F.A. - Campionatul României
(Federația română de fotbal asociație)
Zoltán
Beke (1911 – 1994) a
fost un fotbalist român, care a jucat în echipa națională
a României la Campionatul mondial, ediția 1934 din Italia. Și-a început
cariera fotbalistică la echipa Chinezul Timișoara, apoi a mai jucat la
cluburile Ripensia Timișoara și Klozsvári VSC, azi CFR Cluj. A marcat
sașe goluri pentru echipa națională de fotbal a României.
Placheta - F.R.F.A. - (Federația română de fotbal asociație)
Campionatul național - Divizia A - 1936
Gruparea Ripensia - Timișoara
Structura
organizatorică conducătoare a fotbalului românesc a luat ființă în anul 1909 sub numele Asociația cluburilor de fotbal
din România. În timp aceasta a evoluat primind și alte denumiri după cum
urmează;
1912 – Federația
societăților sportive din România, 1919 – Uniunea cluburilor de fotbal
asociație, 1930 – Federația română de
fotbal asociație și 1940 – Organizația sportului de fotbal și handbal. Din
1944 si până în prezent forul conducător al fotbalului autohton se numeste
Federația romană de fotbal. Din anul 1930 este
afiliată la Federaţia Internaţională de Fotbal Amator (F.I.F.A.) iar din anul
1955 este afiliată şi la Uniunea Europenă de Fotbal Amator (U.E.F.A.).
Plachetă - F.R.F.A. - (Federația română de fotbal asociație)
Câștigător Cupa României 1936
Plachetă - F.R.F.A. - (Federația română de fotbal asociație)
Finalist Cupa României 1937
Insignă - SS Kinizsi SE 1910 (Societatea sportivă ?!?!?)
Chinezul Timișoara ( în
maghiară: Kinizsi Temesvár)
a fost un club de fotbal românesc care s-a afirmat în perioada interbelică,
numărându-se printre cele mai vechi dar și cele mai de succes formații din
istoria acestui sport. Traducerea numelui clubului din Kiniszi
Pal (comandant în armata regelui Ungariei, Matei Corvin, și comite de Timișoara) in Chinezul (lipsit
de orice logica) a fost impusa de autoritatea romană instaurata cu ocazia Marii
Uniri de la 1 Decembrie 1918, aceasta
fiind una din conditiile supravietuirii clubului maghiar). Chinezul
Timișoara, echipa muncitorilor de la căile ferate din Timișoara, a fost
înființată în anul 1910. Emblema clubului are în centrul său o mână care duce o
piatră de moară, făcând referire la una dintre legendele legate de acest
personaj istoric. De la început a jucat în spatele Gării de Nord din Timișoara,
unde la data de 12 octombrie 1913 s-a inaugurat arena sportivă a clubului,
clădită sub conducerea inginerului Arnold Iacobi și lucrată de către muncitorii
feroviari. Prezentarea în fața publicului a echipei Chinezul (ale cărei culori
erau violet-alb) a avut loc în anul următor apariției sale, la 6 mai 1911, când
a fost întrecută cu categoricul scor de 11-0 de către formația de tineret a CAT
(Clubul atletic Timișoara). Încă din primii ani clubul s-a orientat spre a transfera jucători
valoroși de la echipe din Ungaria. În anul 1914 cucerește campionatul Ungariei
de sud fiind declarată una dintre cele mai bune echipe de fotbal ale
provinciei. Războiul nu va afecta deloc activitatea Chinezului. Ba dimpotrivă,
în această perioadă sunt aduși o mulțime de jucători, care vor forma apoi marea
echipă din anii '20. În anul 1918 Transilvania s-a unit cu România, dar până la
unificarea fotbalului vor mai trece ani. Chinezul ramâne cea mai bună echipă,
cucerind campionatul Ardealului în anul 1921 și obținând apoi, între anii
1922 și 1927,șase titluri consecutive (primele ale campionatului cu adevărat
național), record care va sta în picioare timp de 71 ani, fiind egalat doar de
Steaua București. Sus am postat logo-ul și un carnet de membru al Clubului sportiv S.S.Chinezul Timișoara.
Municipiul
Timișoara (în
graiul bănățean Cimișoara, în germană Temeschwar, alternativ
Temeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár, în sârbă Темишвар/Temišvar, în limba bulgarilor
bănățeni Timišvár; în traducere (lb. maghiară): „Cetatea de pe Timiș”)
este reședința și cel mai mare oraș al județului Timiș din regiunea
istorică Banat, vestul României. În anul 2010, având 303708
locuitori, era al treilea oraș, ca număr de locuitori, din România. Numele localității vine de la râul Timiș (trecând
actualmente la sud de municipiu), numit de romani în antichitate
Tibisis sau Tibiscus. Începând din anul 553 teritoriul actual al
Timișoarei a fost timp de două secole sub dominație avara. Aceștia au construit
pe ruinele fostei fortărețe romane Zambara o nouă așezare cu numele de Beguey,
poziționată strategic intre râurile Timiș si Bega (Tisa). După avari teritoriul
a fost invadat de pecenegi, cumani, bulgari, valahi și apoi
maghiari. Fortăreața Timișoara a fost foarte probabil construita în sec.
X, în stil avar, înconjurată de un canal cu apă, fiind situata pe locul actual
al Operei. După invaziile tătare și distrugerea completă din 1241, regele
maghiar Bèla al IV-lea a colonizat zona cu germani, care au reclădit
cetatea. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de
controversată, aceasta fiind plasată de specialiști în anii 1212 sau
1266. În anul 1175 este menționat comitatul Timiș, dar sursele
nu menționează care este centrul economic și administrativ al
acestuia. Deasupra am postat stemele veche, interbelică, comunistă și
actuală ale municipiului Timișoara, iar dedesubt pozele câtorva inconfundabile
monumente de arhitectură din frumosul oraș de pe Bega.
Catedrala ortodoxă
Casa Huniade
Clădirea Primăriei
Domul și Monumentul Sf.Treimi
Liceul piariștilor
Hotelul Continental
Muzeul de artă
Teatrul de operă
Palatul Lloyd (Universitatea Politehnică)
Palatul Loefler
Piața Victoria - noaptea
Piața Traian
Prefectura
Fabrica de bere Timișoreana
Județul Timiș este situat în
vestul țării, în regiunea istorică Banat, România. Numele său provine de
la râul Timiș care îl traversează. Județul se întinde pe o suprafață
de 8697 kilometri pătrați, fiind cel mai mare din țară, numără aproximativ 660000 de
locuitori și are reședința în municipiul Timișoara.Din punct de vedere
administrativ județul se compune din 2 municipii - Timișoara și Lugoj, 8 orașe
- Sânnicolaul Mare, Jimbolia, Buziaș, Făget, Deta, Gătaia, Recaș, Ceacova
și 89 de comune. Deasupra am postat harta, stemele interbelică, comunistă și
actuală ale județului Timiș, iar dedesubt pozele câtorva monumente
arhitectonice reprezentative ale județului și alte locuri de vizitat în acest județ.
Mănăstirea Săracă
Peștera Românești
Cramele Recaș
Peștera albastră
Conacul San Marco
Mlaștina Satchinez
Conacul Petala
Parcul Buziaș
Cetatea Ciacova
Băile Calacea
___________ooOoo___________
INSEMNE MILITARE STRĂINE
Set 3 embleme brodate de pe mâneca uniformelor
militare din armata regală olandeză în timpul
celui de-al doilea război mondial.
Câteva vignete de pe certificate financiare australiene
Detaliu vignetă de pe un certificat financiar american
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 15.10.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu