Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură
și arhitectură din localitatea germană NIEDERMENDIG,
districtul MAYEN, landul RENANIA PALATINAT,
o vedere generală precum și o acțiune locală
Biserica evanghelică
Biserica Sf.Genoveva
Aeroportul
Biserica Sf.Chiriac
Vedere generală
Arhitectură locală
Acțiune locală
***
CREIONĂRI… DIN PIX!?
de G. Niculescu -
Uricani
Unul era
cumpătat, iar celălalt cam pătat.
Mi-au adresat
injurii dar nu m-au găsit acasă.
El nu avea pe
vino-ncoace, iar ea nu avea-ncotro.
Pensionarilor
le-a venit vremea să piardă vremea.
Ionul poate fi
pozitiv sau negativ, dar niciodată botezător.
____________xxx____________
CÂTEVA
INSIGNE ȘI MEDALII
DIN JUDEȚUL ARAD
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul
"Le Havre - Franţa".
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din
materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie
sau bască şi care indică, prin imagini
reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa
la un club, de identificare localitate,
de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie
politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare,
de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Insignă - Cercul sportiv Fabrica ASTRA
Cercul sportiv
al Fabricii de vagoane ASTRA Arad s-a constituit din ucenici iubitori ai
sportului lupte – sport al dârzeniei și bărbăției – în anul 1933. Acest cerc
sportiv condus inițial de directorul general inginer Emanoil N.Schapira a
obținut importante performanțe sportive. Prima medalie olimpică obținută de un
sportiv arădean din cadrul acestui cerc a revenit lui Roman Codrean – locul 3
la Jocurile Olimpice de la Montreal – Canada, în anul 1976. În prezent Cercul
sportiv ASTRA Arad a devenit Clubul sportiv ASTRA Arad.
ASTRA Vagoane
Arad este cel mai
mare producător de vagoane de marfă și boghiuri din Europa. Compania a fost
fondată în anul 1891 sub
denumirea de Fabrica de Vagoane
și Motoare „John Weitzer”. Principalul obiect de activitate al societății îl
constituie proiectarea, producerea și comercializarea de material rulant, ce
constă în special din vagoane de marfă, vagoane de metrou, utilaje specifice
transportului, componente și piese de schimb. În martie 1991 compania americană
Trinity Industries a cumpărat
70% din Astra Vagoane Arad, pentru suma de 50 milioane dolari, angajându-se la
investiții de încă 50 milioane dolari. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul central al Uzinelor ASTRA Vagoane Arad.
Insignă - Pompieri militari - Arad - România
În
toamna anului 1936, in municipiul Arad a luat fiinta Compania de pompieri militari in baza unei Hotararii de
Guvern, care a fost constituita pe structura vechii formatii civile de
pompieri. Primul comandant al companiei de pompieri a fost plt.maj.
Draghiceanu Constantin, iar dupa câteva luni pentru o perioada de 2 ani
comanda companiei este preluata de către capitanul Dumitrescu, sub comanda
caruia Compania intervine la mai multe incendii si îsi perfectioneaza
activitatea pe principii militare. Între anii 1938 si 1947 comanda
companiei este detinuta de capitanul Eftatiade Vasile, pe toata perioada celui
de al doilea razboi mondial. Odata cu aparitia noilor legi privind prevenirea
si stingerea incendiilor în tara noastra, compania îsi perfectioneaza
activitatea si începe sa desfasoare pe lânga activitatea de stingere si cea de
prevenire.
Expoziția filatelică tematică "Ziridava 2000" Arad 1978 (Ptolemeu)
(Hendrea Gheorghe-persoana căreia i-a fost conferită) Arad 950
Ptolemeu (în latină Claudius
Ptolomaeus; născut circa 87 d.Hr., probabil în Ptolemais Hermii şi
decedat circa 165 d.Hr. la Alexandria) a fost un astronom, matematician şi
geograf grec din epoca helenistică tardivă în timpul
stăpânirii romane a Egiptului, ale cărui teorii au dominat știința
până în secolul al XVI-lea.
Ziridava 2000 - Arad 950
Ziridava a fost o cetate
dacică. Astăzi se crede că cetatea Ziridava se afla pe teritoriul
județului Arad. Enumerând orașele Daciei, geograful grec Ptolemeu (Claudius
Ptolaemeus), în lucrarea sa "Geographia" menționează
localitatea Ziridava în extremul vest al Daciei. Acesta este singurul izvor de
geografie antică mai amănunțit pentru teritoriile de la
nordul Dunării care a ajuns până la noi. Datele furnizate de
Ptolemeu au fost analizate și verificate mai târziu de către istoricul Vasile
Pârvan în lucrarea sa „Getica”. Pârvan s-a ocupat de toate localitățile
menționate. În ce privește Ziridava, el arată că Ptolemeu a plasat acest oraș
în extremul vest al Daciei, către Tisa mijlocie, și îl identifică, ipotetic, cu
localitatea Cenad de azi, localitate situată pe malul stâng al
Mureşului. Alţi cercetători ai istoriei vechi sunt de părere că Ziridava
ar fi existat pe teritoriul de astăzi al localităţilor Zărand, Pecica sau
Cladova, toate din judeţul Arad.
Decebal a fost regele Daciei în perioada anilor 87 - 106. Fiu al lui Scorillo si succesor al lui Duras-Diurpaneus, Decebal ocupa tronul Daciei intr-un moment in care tendintele expansioniste ale Imperiului Roman, care-si stabilise durabil frontiera pe linia Dunarii, se accentuau rapid. La inceputul secolului 3, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul Dio Cassius ii facea urmatorul portret elogios: “Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, era viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie si de a scapa cu bine dintr-o infrangere, pentru care lucruri el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor”. Din primul an de domnie Decebal este confruntat cu o situatie dificila. In urma expeditiei dace din iarna anului 85/86 in sudul Dunarii, in timpul careia insusi C. Oppius Sabinus, guvernatorul Mosesiei, isi gasise moartea, Roma organizeaza prima campanie in inima Daciei. In vara anului 87 o armata de 5-6 legiuni, secondata de numeroase unitati auxiliare si comandata de prefectul pretoriului Cornelius Fuscus, traverseaza Dunarea inaintand probabil pe Valea Oltului. Intr-un defileu (poate la Turnu Rosu) Decebal suprinde intr-o capcana fortele romane, in lupta cazand insusi comandantul roman: prizonieri, trofee si stindardul legiunii a V-a Alaude sunt duse de Decebal in Muntii Orastie. Stralucita victorie ii ofera lui Decebal un ragaz de un an, timp in care neobositul rege incheie aliante cu popoarele de la hotarele Daciei, cu sarmantii, iazigi si roxolani, cu marcomanii si quazii germanici. La un an de la infrangerea lui Fuscus, Decebal trebuie sa faca fata unei noi ofensive romane. Imparatul Domitian, venit in Moseia, in vecinatatea teatrului de operatiuni, numeste un fruntea legiunilor pe incercatul guvernator Tettius Iulianus (fost consul in anul 83, apoi guvernator al provinciei Moesia). Patrunzand in Dacia prin Banat, tettius Iulianus este intampinat de Decebal in defileul de la Tapae; confruntarea indarjita se incheie cu victoria romana. Dificultatile intampinate de armatele imperiale in Pannonia in lupta cu quazii si marcomanii, care-l sprijinisera pe regele dac, il determina pe Domitian sa accepte ofertele de pace facute de Decebal . Se incheie astfel in anul 89 o pace de compromis intre Imperiul Roman si Regatul Dac; in schimbul unor subsidii in bani si ingineri, instructori militari, Decebal se recunoaste rege clientelar, continuand in urmatorii 12 ani de pace sa-si consolideze puterea si statul. Procesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este echipata si instruita, se initiaza un vast program de constructii civile si militare, indeosebi in regiunea Muntilor Orastie, soli incearca sa stabileasca relatii cu popoarele si statele inamice Romei. Dupa aproape 3 ani de pregatiri la hotarele meridionale ale Daciei, incepute imdeiat dupa urcarea pe tron, imparatul Traian (in timpul caruia Imperiul Roman atinge apogeul puterii si expansiunii sale teritoriale) concentreaza la inceputul anului 101 in Moesia Superior 13-14 legiuni si numeroase unitati auxiliare (in total circa 150.000 de soldati), in vederea ingenuncherii regatului lui Decebal. La 25 martie 101 imparatul paraseste Roma, traverseaza Dunarea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) si Dierna (Orsova) patrunzand prin Banat in Dacia. La Tapae, in vara anului 101, Decebal incearca sa opreasca inaintarea romana. Crancena si indelungata batalie se incheie insa cu victoria romana. Spre sfarsitul anului 101 importante forte dace, aliate cu sarmati si bastarni, traverseaza Dunarea si patrund in Moesia, obligandu-l pe imparatul Traian sa se deplaseze spre noul teatru de razboi deschis de Decebal. Ingeniosul plan strategic, care-l face pe Traian sa nu poata exploata succesul de la Tapae, se prabuseste insa dupa infrangerea fortelor lui Decebal in iarna si primavara anului 102 (la Nicopolis ad Istrum si in Dobrogea la Adamclisi), initiativa militara trecand definitiv in tabara adversa. In toamna anului 102, indarjita rezistenta a lui Decebal il obliga pe Traian sa incheie pacea cu regele dac, pace inteleasa insa de ambele tabere doar ca un simplu armistitiu. Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, inalta, intre Dobreta si Pontes, in ani 103-105, un durabil pod peste Dunare, pe care legiunile romane il trec in vara anului 105, initiind cel de-al doilea Razboi dacic. Abandonat de aliati, atacat prin Banat, Valea Oltului si Moldova, constrans continuu la defensiva, Decebal se retrage in citadela din Muntii Orastie. Dupa cucerirea puternicelor cetati care pazeau accesul spre capitala (Blidaru, Costesti, Piatra Rosie, Banita, Capalna, Tilisca), legiunile romane incep asediul Sarmiszegetusei. In ciuda eroicei rezistente dace, cetatea este cucerita si distrusa din temelii. O parte dintre aparatori, printre care si Decebal, reusesc sa paraseasca cetatea incercand sa continue rezistenta impotriva romanilor in interiorul tarii. Urmarit de cavaleria romana, pentru a nu cadea viu in mainile romanilor, Decebal se sinucide. Cea mai mare parte a regatului dac este transformata in vara anului 106 in provincie romana.
Palatul
administrativ din Arad este o clădire construită între anii 1872 -
1875, care astăzi adăpostește Primăria Municipiului Arad. Edificiul
impozant al noii primării a fost proiectat de către constructorul pestan
Lechner Odon, câștigătorul unui concurs la care au participat 17
arhitecți. Terenul de 1200 de stânjeni pătrați (4320 mp), pe care trebuia
construită îndrăzneala stilistică renascentistă - cerută și acceptată de către
prospera burghezie și moșierime locală - aparținuse Oficiului
Salin (Sărăriei). Pe locul viitoarei primării se termina Piața
Principală, în prelungirea căreia se desfășura târgul zilnic de pe strada
principală. Datorită refluxului economic european de după anul de criză
1873, noua construcție a fost executată la parametri restrânși față de
proiectul inițial (cel al lui Lechner), cu concursul firmei arădeanului
Francisc Pekar. Bijuterie arhitectonică, de plan patrulater, în forma literei
"U", lipsită de calcan, un adevărat „Palazzo del Municipio”, clădirea
reflecta posibilitățile și, totodată, voința cetățenilor de a ține pasul cu
modernizarea europeană. Nu întâmplător, aspectul rural al principalei trame
stradale municipale începuse să se preschimbe într-unul urban, iar promenada primise
numele de "Corso". Turnul central, înalt de 54 m, estompa cele
patru turnuri pavilionare de la cele patru extremități. Orologiul din treimea
superioară a turnului, adus din țara cantoanelor, are câte un cadran pe fiecare
latură. Clopotul său a funcționat aproape un secol, marcând jumătățile de oră.
După 1989, a fost pus temporar în funcțiune un mecanism muzical care avea
rostul de a marca intervalele de timp.
Insigna - SGA 1879 ATE
(Societatea de gimnastică Arad - Marele turneu de la Arad)
Societatea de
Gimnastică Arad a
fost cel dintâi club sportiv de pe teritoriul României, care a avut secțiune
fotbal. Clubul a fost fondat în 1879. După exportul fotbalului în lume (1876)
datorat lucrătorilor englezi de la căile ferate, în anul 1888, la Arad, se
pomenește în hrisoavele timpului despre un grup de tineri care bat mingea pe
terenurile virane din împrejurimile orașului. După numai doi ani medicul stomatolog Iuliu
Weiner aduce de la Londra, unde-și făcuse studiile, prima minge de
fotbal precum și regulile noului joc. Weiner face o entuziastă propagandă
jocului dar în cele din urmă demonstrațiile sale sunt interzise de conducătorii
mișcării sportive din acea vreme.
Pus
„în afara legii” fotbalul este jucat de tinerii care învățau în străinătate
organizându-se meciuri cu scop de divertisment cu formații alcătuite spontan.
Totuși la 5 iulie 1899 se înființează în acest oraș Societatea de fotbal Arad.
Municipiul Arad este reședința și
cel mai mare oraș al judeţului Arad, situat pe cursul inferior al
râului Mureş, în vestul României. El numără aproximativ 150000
de locuitori. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct
important în ceea ce privește industria, și este de asemenea un nod important
în transporturile feroviare, rutiere, având și aeroport. Istoria
Aradului este una îndelungată care începe cu primele așezări umane pe
actuala vatră a orașului, în nordul râului Mureș și mai apoi cu
apariția primei cetăți de pământ situată la Vladimirescu, în jurul
secolului al X-lea. Prima atestare documentară a zonei Aradului ne parvine
din anul 1028. Sus am postat drapelul şi stemele interbelică, comunistă și
actuală ale municipiului Arad iar dedesubt am postat fotografiile câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura arădeană, dar și vederi.
Cetatea Arad - construită între anii 1763 - 1783
sub domnia Mariei Tereza
Biserica romană-catolică
Catedrala ortodoxă Sf.Ioan Botezătorul
Teatrul clasic Ion Slavici
Palatul cultural
Prefectura
Palatul de justiție
Palatul Szantay
Gara de nord
Bulevardul Republicii
Județul Arad este situat în
vestul României și cuprinde teritorii din Crişana şi
Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a râurilor Mureș și Crișul
Alb. Județul se întinde pe o suprafață de 7754 kilometri pătrați, numără aproximativ 460000 de locuitori și are
reședința în orașul cu același nume. Din punct de vedere administrativ județul
se compune din; 1 municipiu - Arad, 9 orașe - Pecica, Sântana, Vladimirescu,
Lipova, Ineu, Chișineu - Criș, Nădlac, Curtici, Pâncota, Sebiș și 68 de comune.
Sus am postat drapelul, harta şi stemele interbelică, comunistă şi actuală ale
judeţului Arad, iar dedesubt pozele unor frumoase locuri de văzut în acest județ.
Castelul Săvârșin
Cetatea Șiria - atestată documentar 1318
Macea - Grădina botanică și
castelul a cărui construcție a început în anul 1724
Mănăstirea Bodrog - atestată documentar din anul 1177
Mănăstirea Feredeu - atestată documentar din anul 1761
Peștera Liliecilor
Rezervația Lunca Mureșului
Satul de vacanță Căsoaia
Lacul Ghiroc - suprafața 10 hectare
Stațiunea Moneasa - recomandată pentru afecțiuni ale sistemelor
nervos și locomotor, ginecologie, nevroze si reumatologie
Băile Moneasa
_______________ooOoo________________
INSEMNE MILITARE STRĂINE
Set 3 embleme de identificare ale unor unități militare,
brodate pe mâneca echipamentului purtate
de către militarii armatei regale olandeze
în timpul celui de-al doilea război mondial
Câteva vignete de pe acțiuni grecești
Detaliu vignetă de pe un certificat financiar american
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 30.10.2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu