Epaminonda's Blog.....: ANNABERG

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și

arhitectură din localitatea austriacă ANNABERG, bundeslandul

AUSTRIA INFERIOARĂ, precum și o vedere generală.

Catedrala romano-catolică

Monumentul eroilor

Gara

Arhitectură locală

Vedere generală - iarna

***

DOUĂ EPIGRAME

INSPIRATE DE VIZITA

PREMIERULUI CHINEI ÎN ROMÂNIA

VIZITA PREMIERULUI CHINEZ ÎN ROMÂNIA

de George Zarafu

Chinezii vor veni la noi

Să facă drumuri, căi ferate,

Iar noi să dăm la paritate

Vreo șapte sute mii de boi!

PESIMISM GENERAL

DUPĂ VIZITA PREMIERULUI CHINEZ

de la autorul acestui blog

Recunosc în cadru solemn,

Nu mai cred în limbaj de lemn.

România, din groapă în groapă,

tigru-n Europa?… Niciodată!

______________xxx______________

O MEDALIE ȘI

CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - Primul cosmonaut român

Dumitru Dorin Prunariu (născut 27 septembrie 1952 Braşov) este primul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul şi singurul român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic, însoţit de rusul Leonid Popov. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial „Intercosmos” şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic. A fost pe rând ofiţer inginer în cadrul Comandamentului aviaţiei militare, şef al Aviaţiei civile române, președinte al Agenţiei spaţiale române şi ambasador al României în Federația Rusă.

Insignă - Primul zbor cosmic sovieto-român 1981

În anul 1965 s-a propus dezvoltarea colaborării în domeniul cercetării şi utilizării spaţiului extraatmosferic în scopuri paşnice prin studierea posibilităţiilor şi intereselor ştiinţifice şi tehnice ale diferitelor ţări. În anul 1967, ca urmare a tratativelor asupra conţinutului şi formei unei asemenea colaborări s-a definitivat un program complex care, în anul 1970, a primit numele de programul Intercosmos.

În cadrul acestui program a început să facă selecții pentru programul de zboruri cu echipaj mixt, format dintr-un cosmonaut sovietic și altul din țări socialiste prietene. Inițial, pentru detașamentul cosmonauților s-au oferit voluntar peste 150 de candidați, majoritatea fiind piloți de avioane supersonice și ingineri. Programul „Intercosmos” era un program bine definit, care avea prevederi foarte clare și o evoluție bine precizată: de la experimente care au fost efectuate în regim automat la bordul diferitelor rachete de mare altitudine sau nave cosmice sovietice, până la experimente complexe efectuate de cosmonauți. Pentru coordonarea acestei activităţi în România, în anul 1968 s-a înfiinţat Comisia Română pentru Activităţi Spaţiale (CRAS), în compunerea căreia au intrat reprezentanţi din ministerele interesate în cercetarea ştiinţifică şi/sau utilizarea spaţiului extraatmosferic sau în dezvoltarea tehnicilor spaţiale, ca şi specialişti din institute de cercetare ştiinţifică şi de învăţământ superior. Scopurile principale ale CRAS au fostelaborarea planurilor de perspectivă ale cercetării spaţiale precum șifinanţarea acestor cercetări. Domeniile principale de activitate au fost: fizică, medicină-biologie, comunicaţii, meteorologie şi teledetecţie.

Leonid Ivanovici Popov (născut 3 august 1945) este un cosmonaut sovietic de origine ucraineană. Popov s-a născut în Oleksandriia, ținutul Kirovohrad, RSS Ucraineană. Este cosmonaut din data de 27 aprilie 1970, executând trei zbururi în spațiul cosmic. Într-una din aceste misiuni a făcut echipaj comun cu primul cosmonaut al României - Dumitru Prunariu, în zborul Soiuz - 40 din 14 mai 1981.

România - Provinciile românești

Moldova - Dobrogea - Banat - Oltenia - Muntenia - Transilvania

Stema României adoptată de cele două Camere ale Parlamentului naţional, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice:

Stema Țări Românești: vultur cu capul într-o parte, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună - crai nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de către domnitorul Vladislav I.

Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună crai-nou și o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392 emis de catre domnitorul Roman I.

Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior o jumătate de acvila cu aripile deschise, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenburgen ("Șapte cetăți"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.

Stema Olteniei; În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat si o stea. Din anul 1921 ea a căpătat forma de azi, în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta).

Stema Dobrogei: constă din doi delfini, pe fond azuriu, dispuși cu capul în jos.

Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921 s-a stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.

Deasupra am postat o hartă ce prezintă dispunerea provinciilor istorice românești.

Dobrogea este un habitat istoric și geografic care face parte din teritoriul României și Bulgariei, între Dunăre și Marea Neagră. Regiunea era cunoscută în trecutul istoric sub numele de Sciția Mică. Din punct de vedere administrativ cuprinde județele Tulcea și Constanța din România și regiunile Dobrici și Silistra din țara vecină – Bulgaria.

Moldova este un teritoriu cuprins în nord estul României, estul Europei, geografhic vorbind zona cuprinsă între Carpații Orientali la vest, râul Nistru la est și Marea Neagră la sud. Actuala provincie Moldova din România este vechiul principat rămas după pierderea unei părți a Bucovinei (1774), a Basarabiei (1872), a județelor Ismail, Cahul și Bolgrad (1878) și a Ținutului Herței (1940).

Muntenia este o regiune istorică din sudul României, parte componentă a Țării Românești. Limitele sale sunt: la nord munții Carpați (care o delimitează de Transilvania), la vest râul Olt (care o separă de Oltenia), la sud și est fluviul Dunărea (care o delimitează de Bulgaria și Dobrogea ), iar la nord-est râurile Milcov, Putna și Siret (dincolo de care se află Moldova).

Transilvania sau Ardealul (în maghiară Erdély, în germană Siebenbürgen – 7 cetăți) este o regiune istorică și geografică situată în interiorul arcului carpatic românesc. De-a lungul timpului a făcut parte din Dacia, din Imperiul Roman, din Regatul Ungariei, respectiv din Imperiul Austriac. Pentru circa 170 de ani, între anii 1526 – 1699, a fost stat independent, sub numele de Principatul Transilvaniei. Noțiunea Transilvania are sub aspect politico-geografico două accepțiuni distincte: prima se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică delimitată de Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Munții Apuseni. Această regiune a fost denumită în Evul mediu Voievodatul Transilvaniei (în latina timpului „țara de dincolo de pădure”), suprafața ei totală măsurând aproximativ 57000 kilometri pătrați. Al doilea sens al denumirii se referă, prin extensie, de asemeni la Maramureș, Crișana și Sătmar, ținuturi cunoscute și sub denumirea Partium, adică „părțile” Ungariei alăturate după 1526 nucleului istoric din podișul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei. Uneori Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul de la vest de Carpații Orientali, zona Banatului (Timișoara și Aradul de astăzi. Caracterul fluctuant al conținutului termenului se explică prin evoluția complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne.

Oltenia este o regiune istorică situată în sud-vestul României, delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali.

Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia și o foarte mică parte din Ungaria. În perioada dominației maghiare au fost numite „banaturi” toate comitatele de graniță, fiind conduse de câte un ban: Banul de Severin, Banul de Belgrad, Banul de Sabăț. Astăzi provincia românească Banat cuprinde județul Timiș în întregime și partial județul Arad.

Bucovina (în germană Buchenland = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică cuprinzând un teritoriu de 10441 kilometri pătrați care acoperă aproape tot județul românesc Suceava, precum și părți ale Ucrainei (zona localităților Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți, Vijnița, Sadagura și Storojineț.

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe teritoriul de astăzi al României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară. Sudul acestei regiuni aparține în prezent României, constituind partea de nord-est a județului Maramureș.

Crișana este o regiune istorică situată pe teritoriile României și Ungariei, având ca limite naturale râul Tisa la vest, râul Mureș la sud, Munții Apuseni la est și râul Someș în nord. Astăzi regiunea românească cuprinde județul Bihor integral, județele Arad și Sălaj aproape în totalitate și județele Hunedoara și Satu Mare partial. Sus am postat o stema neoficială a provinciei Crișana.

Ținutul Herța este aproximativ același cu raionul Herța din regiunea ucraineană Cernăuți. Populația acestui teritoriu este de 32000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din anul 2001). 93% din populație este de etnie română și aproape toate satele din raion sunt exclusiv românești. Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat înglobându-l în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, statul Ucraina de astăzi. Sus am postat stema ucraineană a acestui ținut.

Evoluția stemelor oficiale ale statului roman, de-a lungul timpului, au fost următoarele:

Insignă -Pentru muncă eroică

După instaurarea comunismului în România, regimul a instituit un amplu ansamblu de măsuri de convingere-impunere-schimbare a conștiinței cetățenilor. Se vorbea despre “formarea omului nou, constructor și apărător devotat al cuceririlor revoluționare ale poporului.” Se cerea astfel o eficiență sporită în toate domeniile de activitate dar și economii de orice fel, “la sânge”. În acest scop s-a instituit un sistem stufos de insigne și decorații pentru distingerea oamenilor cu merite în aceste domenii. Aceste distincții acopereau toate domeniile de activitate, erau confecționate de metal mort, fiind strident colorate și încărcate cu simboluri comuniste. Și insigna Pentru muncă eroică face parte din acest ansamblu de distincții. Culoarea roșie de fundal semnifică “sacrificiul de sânge al clasei muncitoare”, iar laurii de pe margine simbolizează “victoria finală”.

Insignă - Campion colectiv sportiv - 1957 - P. Progresul

A.F.C. (Asociaţia Fotbal Club) Progresul este o echipă românească de fotbal, din București care acum joacă în Liga a IV-a de fotbal a României. Clubul a obținut de-a lungul timpului rezultate meritorii (a ajuns pe locul 2 în Liga I - fosta Divizia A) în anii 1956, 1996, 1997 şi 2002), dar nu este la fel de popular ca cele trei mari echipe din București: Steaua, Dinamo şi Rapid. Echipa s-a retras din campionatul 2008 - 2009, in retur (la acea data evolua in Liga a II-a, nefiind programată din cauza datoriilor. Acest club a fost înfinţat în anul 1944 şi a purtat mai multe denumiri; Lafayette București, Grafia M.S. București, Progresul Vulcan București, Progresul Vointa București, Progresul Energia București, Progresul Soimii IMUC şi F.C. National București. Sus am postat două logo-uri ale A.F.C. Progresul Bucureşti.

______________ooOoo______________

INSEMNE MILITARE STRĂINE