Epaminonda's Blog.....: NEUBRANDENBURG

Mai jos am postat şi alte fotografii precum şi câteva cărţi poştale ilustrate prin care am dorit să te introduc în mediul german de viaţă şi să admiri câteva dintre obiectivele arhitectonice reprezentative şi specifice localităţii NEUBRANDENBURG.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

Liviu Gogu - Buzău

De ziua muncii

Nu râdeţi astăzi, oameni buni,

Căci eu, pierdut printre catrene,

Simt ziua muncii la români,

Sărbătorită doar ...prin lene.

Vasile Larco - Iaşi

Greşeală cu gândul

O, Doamne, mor, îmi vine rândul,

Nu mai rezist, mă prind suspine,

Mă iartă, am greşit cu gândul,

Gândeam ...că o s-o duc mai bine!

__________xxXxx___________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Constituţia România

10 ani * 1991 - 2001

Parlamentul României

Această medalie este confecţionată din

argint 92,5 %, are diametrul de 37 mm şi

cântăreşte 27 de grame.

Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autorităților publice fundamentale. Prima Constituţie a României se consideră a fi Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, cunoscut în istoriografia românească și ca Statutul lui Cuza. Actul a avut caracter constituțional adoptat la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Pentru aprobare s-a organizat un plebiscit între 10/22 și 14/26 mai 1864. Pentru „da” au fost exprimate 682621 de voturi, 1307 voturi pentru „nu” și 70220 abțineri. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din anul 1866. Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831. Constituția a fost adoptată în timpul regelui Carol I, find cea mai longevivă constituție (1866 - 1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I. Ea a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866. Ea transforma România în monarhie constituțională ereditară (în linie coborâtoare directă și legitimă a măriei sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor -Art. 82) și prevedea principii democratice precum: separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar (persoanele puteau vota pe baza unei sume de bani, astfel cei care votau erau adesea marii proprietari de pământuri, în majoritate conservatori). A fost prima constituție elaborată fără concurs străin și fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a independenței, făcând abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a celor 7 mari puteri, oferind totodată cadrul pentru evoluția statului român pe baze moderne și democratice. Constituția din 1923 este Constituția României adoptată după Marea Unire. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din anul 1938 - dictatura regelui Carol II. A fost repusă în vigoare în anul 1944 până la 30 decembrie 1947, când a fost proclamată republica. Constituția din 1948 este prima Constituție a României din perioada comunistă. A fost în vigoare până în anul 1952. Constituția din 1952 este una dintre cele trei constituții ale României adoptate în timpul regimului comunist care a fost valabilă până în anul 1965. Constituția din 1965 a fost ultima dintre cele trei constituţii ale României în perioada comunistă. În cadrul acesteia, organul suprem al puterii de stat rămâne Marea Adunare Naţională, unicul organ legiuitor. Prin legea nr.1 din 1974, care modifica constituțtia, a fost instituită funcția de Preşedinte al RSR. Atribuțiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat au revenit șefului statului. Această constituţie modificată esenţial în urma Revoluţiei din anul 1989 și a ieșit din vigoare în mod complet în anul 1991. Constituția din anul 1991 este prima din perioada postcomunistă a României, ea consfinţind noile realităţi politice din România. Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18 -19 octombrie 2003. Şi în prezent clasa politică românească vorbeşte despre necesiatea revizuirii majore a constituţiei, care prin unele dintre prevederile sale a devenit confuză şi învechită.

Expoziţia filatelică naţională

"Centenar timişorean"

9 octombrie 2003

F.F.R. - 1903 - 2003

Asociaţia filatelică Timişoara

Municipiul Timișoara (în graiul bănățean Cimișoara, în germană Temeschwar, alternativTemeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár) este reședința și cel mai mare oraș al judeşului Timiş din regiunea istorică Banat, vestul României. În anul 2010 avea 311586 locuitori şi era al doilea oraş ca populaţie din România. Numele localității vine de la râul Timiş (trecând actualmente la sud de municipiu), numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus. Sus am aplicat stema oraşului şi o poză cu Catedrala Mitropolitană din Timişora.

23 August 1944 - 1969

Republica Socialistă România

A XXV-a aniversare a eliberării patriei

Această medalie este confecţionată din

bronz argintat şi are diametrul de 40 mm.

Aceste medalii se confereau din cinci în cinci ani cetăţenilor patriei pentru a le ţine treaz simţul patriotic şi pentru a-i face să uite de necazurile cotidiene.

ROMÂNIA

Eroilor voluntari căzuţi pentru apărarea patriei

Mai jos îţi prezint o evoluţie a stemelor statului român.

Aceasta este stema statului român întemeiat la 1600 de către domnitorul Mihai Viteazu.

Acestea sunt postate patru dintre propunerile pictorului Carol Popp de Szathmary, făcute la 1866 domnitorului român Alexandru Ioan Cuza, pentru stema nou apărutului stat - România.

Aici este prezentată evoluţia stemei oficiale a statului român.

Aceasta este stema oficială actuală a statului ROMÂNIA. Stema adoptată de cele doua Camere ale Parlamentului, reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, avînd aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă şi un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice :

Stema Ţării Româneşti: vultur sau acvilă cu capul conturnat, având în cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnitorul Vladislav I.

Stema Oltenie: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc şi simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat forma de azi,în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).

Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea, o lună crai-nou și o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392 al domnitorului Roman I.

Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebennurghen ("Șapte cetăți"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.

Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe data de 23 iunie 1921 s-a stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.