Epaminonda's Blog.....: ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII DE GASTRONOMIE

Supă cu praz şi coniac

Ingrediente

250 g slănină afumată
500 g carne de vită și de porc
150 ml ulei
500 g roșii
2 fire de praz
1 lingură bulion
1 păhărel coniac
piper
boia
sare

Preparare

Cureți și speli prazul. Tai slănina afumată în feliuțe, prazul mărunt, iar carnea, în prealabil spălată, în cuburi. Opărești roșiile, le decojești și le treci prin sită, obținând astfel suc de tomate.
Înăbuși în ulei slănina și carnea, iar când s-au înmuiat, adaugi prazul. Stingi cu sucul de roșii și 2 litri apă fierbinte. Lași ingredientele să fiarbă la foc mijlociu, până când carnea se pătrunde bine.
Pui bulionul, boia, sare și piper după gust. După câteva clocote, iei vasul de pe foc, torni coniacul și acoperi cu un capac.

Fileu de peşte în crustă de brânză topită

Ingrediente:

700 g file de peste (crap, somn, salau, etc);
200 g branza topita;
2 galbenusuri;
2 linguri faina;
100 ml ulei;
1 lingura piper boabe;
50 g parmezan ras;
1 legatura verdeaţă
sare
piper

Pentru garnitura: 200 g piure de spanac; 2-3 catei de usturoi; 150 g orez; sare şi piper.

Preparare;

Fileurile se spala, se scurg de apa, se sterg cu servetele absorbante si se taie in fasii de circa 2,5 - 3 cm.
Se presara cu sare, piper sfaramat si verdeată tocată marunt.
Se trec apoi prin faina si se prajesc in ulei pana ce se rumenesc bine pe ambele parti. Se scot din tigaie si se pun intr-un vas de sticla termorezistenta.
Separat, intr-un castron, se amesteca bine branza topita cu galbenusurile, apoi se adauga verdeata ramasa, sare si piper dupa gust.
Se toarna acest amestec in vasul cu pestele prajit si se introduce in cuptorul incins.
Se coace la foc potrivit 10 - 15 minute.
Cu 5 minute inainte de a scoate vasul din cuptor, se presara parmezanul ras.
Pentru garnitura, se amesteca piureul de spanac cu usturoiul pisat si orezul fiert separat si se potriveste de sare si piper.
Se pune garnitura in forme de savarina si se rastoarna pe farfurii.
Alaturi, se pun fileurile in crusta de branza si se orneaza cu feliute de lamaie si verdeată.

***

PATRU PLACHETE

CU CHIPUL LUI

MIHAI EMINESCU

LA VÂRSTE DIFERITE ŞI

O MEDALIE ROMÂNEASCĂ

Conform DEX (Dicţionatului explicativ al limbii române), placheta este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor pesonalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

***

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Aceste plachete au fost turnate

cu ocazia organizării unei expoziţii

cu medalii dedicate poetului naţional

al românilor, Mihai Eminescu.

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

C.E.C. - 1864 - 1964

Centenarul

Casei de Economii şi Consemnaţiuni

C.E.C. - 100 ANI

Palatul CEC este o clădire din Bucureşti, situată în Calea Victoriei Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în data de 8 iulie 1897, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. Realizat după planurile arhitectului Paul Gottereau, cu elemente specifice din arhitectura franceză de la sfârşitul secolului XIX, Palatul CEC a fost terminat în anul 1900. În prezent găzduieşte sediul CEC Bank, urmaşa vechiului C.E.C. (Casa de Economii şi Consemnaţiuni).

____________ooOoo____________

Nin Jim - micronaţiune virtuală - 10000 unităţi xxx

Pe această bancotă este prezentat un astrolab - instrument pentru determinarea poziţiei navelor oceanice în mers, în funcţia de poziţia aştrilor pe bolta cereasacă.