duminică, 6 ianuarie 2013

MONEDE EURO COMEMORATIVE - SPANIA


Conform Regulamentului UE nr 651/2012 statele membre a căror monedă este euro pot emite și monede comemorative de 2 euro, în limitele stabilite pe an și per stat membru emitent. Aceste monede au deci o faţă comună şi una naţională asemeni acelora aflate în circulaţie. De asemenea, statele membre pot emite şi monede euro de colecție, care nu sunt destinate circulației internaţionale. Monedele de circulaţie sunt monede euro destinate circulației în toate statele zonei comune euro, ale căror valori nominale și specificații tehnice sunt stabilite în Regulamentul nr. 975/1998, adică: 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 de cenţi, 50 de cenţi, 1 euro şi 2 euro – cu o faţă comună şi una specific naţională. Monedele comemorative sunt monede de circulație destinate comemorării unui eveniment specific. Monedele de colecţie sunt monede euro destinate colecționării, ele având statutul de mijloc legal de plată numai în statul membru emitent. Monedele de colecţie se deosebesc prin faptul că au alte valori faţă de cele aflate în circulaţie şi comemorative. 
În aprilie 2005 a fost emisă această monedă într-un tiraj de 8 milioane exemplare. Ea marchează trecerea a 400 de ani de la apariţia primei ediţii a romanului Don Quijote de la Manca a lui Miguel de Cervantes Saavedra. Moneda îl prezintă pe eroul Don Quijote, cu o lance în mână, şi două mori de vânt, pe fundal. 
Don Quijote de la Mancha este o operă literară a scriitorului spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în anul 1605 și s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. Tradusă în principalele limbi europene este în prezent una dintre operele cele mai traduse din lume. 
Miguel de Cervantes Saavedra (născut 29 septembrie 1547 – decedat 22 aprilie 1616) a fost un cunoscut romancier, poet și dramaturg spaniel.
Această monedă a fost emisă în anul 2010 şi ea comemorează centrul istoric al oraşului Cordoba, inclus pe lista Patrimoniului mondial UNESCO în anul 1984. Pe monedă este ilustrată „pădurea de coloane” din Marea Moschee - Catedrală din Cordoba, unul dintre cele mai grandioase şi mai vechi monumente ale artei islamice din Europa. Construită între secolele al VIII-lea şi al X-lea, moscheea a fost mai târziu consacrată drept catedrală creştină, suferind transformări succesive. 
Una dintre cele mai stralucite constructii ale Cordobei, adevarat simbol al unei istorii zbuciumate, este Marea Moschee - La Mezquita. In secolul al X-lea orasul andaluz aflat in sudul Spaniei era considerat cel mai infloritor din Occident. Capitala musulmana a dinastiei Omeizilor (756-1031), Cordoba a fost impodobita in aceasta perioada cu cladiri minunate: palate si moschei. Marea Moschee a fost inceputa la sfarsitul secolului al VIII-lea si, la vremea respectiva, era a treia ca marime din lumea islamica. Privita din exterior avea aspectul unei fortarete de forma dreptunghiulara cu ziduri de culoarea mierii sprijinite de contraforturi si cu o multime de creneluri. Zidurile atingeau in unele locuri o inaltime de 10 metri. In interiorul acestora erau curtea cu fantani, copaci umbrosi si flori care inmiresmau aerul si salile de rugaciune cu multimea coloanelor si arcadelor si peretii impodobiti cu mozaicuri si inscriptii. Moscheea se inalta pe un teritoriu considerat sacru. Aici se ridicase, in vremea Imperiului Roman un templu inchinat zeului Ianus. Pe la mijlocul secolului V, Cordoba a fost cucerita de vizigoti, care trecusera la religia crestina. Templul lui Ianus a fost transformat in biserica Sf. Vincent, ramanand sub aceasta forma pana in anul 711, cand Spania a fost invadata de o armata musulmana formata din arabi si berberi nord-africani. Cunoscuti sub numele de mauri, au preluat controlul unei mari suprafete din tara si a unor obiective de interes pentru populatie. Ei au transformat jumatate din biserica Sf. Vincent in moschee, permitand crestinilor sa foloseasca mai departe cealalta jumatate. Acest mod pasnic de convietuire a doua religii diferite a luat sfarsit in timpul lui Abd ar-Rahman I (756-788) din dinastia Omeiazilor. In anul 784 el a inceput lucrarile la Marea Moschee ingloband si vechea biserica. Vreme de doua secole edificiul a fost largit si infrumusetat de succesorii sai. Constructia initiala simpla, cu 11 coloane a fost extinsa spre sud de Abd ar-Rahman al II-lea (822-852), fiul celui dintai. El a adugat 8 coloane si, in secolul urmator, califul al-Hakam al II-lea i-a dublat aproape suprafata. Califul a ramas vestit prin distrugerea viilor din Spania deoarece Coranul interzicea consumul vinului. Ultimele modificari au fost facute in anul 987 prin eforturile vizirului al-Mansur, fiul lui al-Hakam. Monumentului i s-au adaugat inca opt coloane si i s-a largit suprafata dupa cumpararea terenurilor din jur printre care si cel au unei vaduve care a refuzat sa se mute pana nu a primit in schimb o casa si o gradina cu un palmier la fel de frumos ca al ei. La sfarsitul secolului al X-lea moscheea atinsese un adevarat punct culminant atat ca dimensiuni cat si ca splendoare. In 1236 Cordoba este cucerita de regele crestin al Castiliei, Ferdinand al III-lea, si moscheea redevine biserica crestina. Aproape trei secole a functionat astfel facandu-i-se putine modificari. In 1523 insa imparatul Carol al V-lea, ignorand vointa consiliului local al orasului, a cedat dorintei unor clerici, aproband constructia unei catedrale in forma de cruce in mijlocul moscheei. Noua structura se ridica deasupra acoperisului moscheei si pentru constructia ei au fost daramate coloane, arcade si parti din tavanul de lemn. Imparatul a fost profund dezamagit de efectul pe care-l producea noul edificiu declarand: „...ati inlocuit cu ceva ce se poate vedea oriunde ceea ce era unic”. O mare parte din moschee a ramas insa neatinsa si alaturarea celor doua mari religii poate preconiza intr-un anume fel, la o scara istorica, momentul cand cu totii ne vom inchina aceluiasi Dumnezeu. (de Irina Stoica)
Această monedă a fost emisă în anul 2011 într-un tiraj de 8 milioane de exemplare şi ea comemorează Curtea Leilor din Alhambra, fortăreaţă din Granada, care a fost inclusă în 1984 în Patrimoniul mondial UNESCO. 
Alhambra din Granda este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură islamică. Cuvântul Alhambra provine de la Al Hamra - roșu în arabă, datorită culorii stâncilor pe care este construit palatul. Alhambra este un ansamblu de clădiri într-o fortăreață care domină câmpia și orașul Granada, situat în fața un cartier popular și pitoresc, Albaici. Printre aceste clădiri se află un palat maur care glorifică acest complex, precum și palatul baroc al lui Karl V și o biserică ridicată pe amplasamentul unei foste moschei.  Alhambra s-a construit începând cu anul 1238 în Granada, pe vremea primului suveran nasrid, Muhammed ben Nazar.
Această monedă a fost emisă în luna martie, anul 2012 într-un tiraj de 8 milioane de exemplare şi ea comemorează Catedrala „Sfânta Maria” din Burgos, purtând hramul Fecioarei Maria, vestită pentru grandoarea şi originalitatea arhitecturii sale. Construcţia catedralei a început în anul 1221 şi, nouă ani mai târziu, clădirea funcţiona deja ca lăcaş de cult, deşi lucrările au continuat, cu intermitenţe, până în anul 1567. Edificiul a purtat iniţial amprenta stilului gotic de inspiraţie franceză, dar, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, i-au fost adăugate caracteristici tipice stilului renascentist.
Catedrala din Burgos, Spania, este unul din cele mai frumoase monumente ale stilului arhitectural gotic, si merita pe deplin titlul de Patrimoniu Mondial, titlu pe care l-a obtinut in anul 1984. Insa inainte de a fi monument, aceasta cladire este un templu viu, dedicat adoratiei si rugaciunii, care de-a lungul istoriei a gazduit curentele artistice ale fiecarei epoci. Constructia catedralei din Burgos a inceput in secolul al 13-lea, in acelasi timp cu marile catedrale din Ile-de-France, si s-a incheiat intre secolele 15 si 16. Intreaga istorie a artei gotice este reprezentata de arhitectura catedralei si de colectia unica de opera de arta, printre care picturi, strana corului, decoratiunile altarului, morminte si vitralii. Catedrala din Burgos, Spania, un exemplu remarcabil de catedrala gotica, cu ale sale: biserica, manastire si anexe, a exercitat de-a lungul timpului destul de multa influenta asupra evolutiei arhitecturii si a artelor plastice. Aceasta catedrala reprezinta o marturie a geniului creator al multor arhitecti, mestesugari si sculptori. Este suficient sa amintim rolul sau in raspandirea artei gotice franceze in toata Spania in secolul al 13-lea, precum si importanta sa internationala intre secolele 15 si 16, cand artistii din Burgundia, Tara Rinului si Flandra i-au instruit pe arhitectii si sculptorii spanioli. Fatada vestica a catedralei este flancata de turnuri, care in varf au turle octogonale. Fatada are 3 intrari incadrate cu arcade ogivale, cu o galerie si o fereastra. La ultimul etaj se afla 2 ferestre cu arcade duble, statui pe piedestaluri, si o balustrada inscriptionata cu “Tu esti frumoasa si gratioasa”, in centrul careia se afla o statuie a Fecioarei Maria. In turnuri se afla mai multe balustrade si balcoane, iar turlele principale au 88 de metri inaltime. Planul spatiului in forma de cruce, cu naosul lung de 106 metri si culoarele late, este aproape ascuns vederii de cele 15 capele adaugate in toate unghiurile. In portalul din nordul sectiunii transversale se afla statui ale celor 12 Apostoli, iar in portalul de sud se pot vedea reprezentari ale evanghelistilor la birourile lor de scris. Constructia catedralei a inceput in anul 1221 si s-a incheiat in 1567. Lucrarile au fost incepute la initiativa Episcopului Mauricio, in timpul domniei regelui Ferdinand cel Sfant, iar prima faza a proiectului s-a incheiat in anul 1293. Planul catedralei se bazeaza pe o cruce latina cu proportii armonioase. Catedrala din Burgos, Spania, are 3 etaje, iar boltile si linia ferestrelor sunt strans legate de modelele contemporane ale catedralelor din nordul Frantei. Portalurile sectiunii transversale, reprezentate de Poarta Sarmental spre sud si Poarta Coroneria spre nord, pot de asemenea fi comparate cu grandioasele ansambluri sculptate ale domeniului regal francez, in timp ce mormantul de arama al Episcopului Mauricio seamana cu lucrarile realizate de maestrul aurar Limoges. Realizata dupa constructia catedralei, manastirea cu doua etaje, ale carei constructii au fost finalizate in 1280, inca se inscrie in cadrul stilului gotic francez. Dupa o pauza de aproximativ 200 de ani, lucrarile de constructie la Catedrala din Burgos, Spania, au fost reluate la mijlocul secolului al 15-lea si au continuat timp de peste 100 de ani. In aceasta perioada catedrala a fost decorata cu ornamente de o splendoare neegalata, care au asigurat renumele mondial al acestui edificiu. Echipa de artisti care a lucrat la crearea acestor ornamente era compusa din personalitati internationale, printre cei mai faimosi aflandu-se: Juan de Colonia si fiul sau, Simon (responsabili pentru turnurile si spiralele fatadei, capela Comisarului si capela Sfintei Ana) si Felipe de Borgona impreuna cu colaboratorii sai (responsabili pentru strana corului, cupola si turnul felinar de deasupra sectiunii transversale). In 1567, cand arhitectii Juan de Vallejo si Juan de Castaneda au terminat constructia cupolei cu boltile sale instelate, Catedrala din Burgos, Spania, putea sa se laude cu faptul ca incorpora una din cele mai minunate colectii de capodopere din aceasta ultima faza a stilului gotic. Printre aceste capodopere erau: Poarta Pellejeria realizata in 1516 de Francesco de Colonia, grilajele ornamentale si strana corului, grilajul capelei Prezentarii realizata in 1519, altarul lui Gil de Siloe din capela Comisarului, altarul lui Gil de Siloe si al lui Diego de la Cruz din capela Sfintei Ana, scara lui Diego de Siloe in partea de nord a sectiunii transversale, mormantul Episcopului Alonso de Cartagena, al Episcopului Acuna, al staretului Juan Ortega de Velasco, al comisarului Pedro Hernandez de Velasco si al sotiei sale Dona Mencia de Mendoza. Ulterior, Catedrala din Burgos, Spania, a continuat sa fie un monument favorizat de arte, aici fiind gazduite noi elemente adaugate in secolul al 18-lea, printre care: altarul renascentist al Marii Capele realizat de Rodrigo si Martin de la Haya, mormantul lui Enrique de Peralta y Cardenas din capela Sfantului Enrique, capela Sfintei Tecla si strana corului. La inceputul secolului 20, unele constructii semidetasate de catedrala au fost eliminate (de exemplu Palatul Arhiepiscopal si etajul superior al manastirii). In 1919 catedrala a devenit locul de odihna al lui Rodrigo Diaz de Vivar (supranumit El Cid) si al sotiei sale, Dona Jimena.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

de Vasile Larco - Iaşi


______________xxXxx________________

CÂTEVA PLACHETE 
ŞI MEDALII SPORTIVE
ROMÂNEŞTI

Conform DEX (Dicţionatului explicativ al limbii române), placheta este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor pesonalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).  

În memoria generalilor 
von Falkenhayn din Germania 
şi Harz din Austro-Ungaria 
pentru eliberarea oraşului liber regesc
Târgu Mureş - 1916
Erich von Falkenhayn (1861 - 1922) a fost un general german şi şef al Statului Major General în timpul primului război mondial şi apoi scriitor militar. Nu s-au găsit informaţii despre generalul austro ungar Harz.

Expoziţia de filatelie tematică 
cu participare internaţională
"TOMOS '75" - Constanţa - 20.07 - 10.08.1975
Constanța este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a judeţului cu acelaşi nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanța este, alături de Cluj Napoca, orașul cu cel mai ridicat standard de viață din România. Conform recensământului din anul 2002 Constanța avea 310471 locuitori. În Februarie 2012, Institutul Național de Statistică a estimat populația Constanței la cifra de 630679 de locuitori, rezultatul fiind unul provizoriu. În jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanța a doua zonă metropolitană a țării după Bucureşti. Sus am postat stema actuală a municipiului Constanţa. 
Deasupra am postat o fotografie cu o clădire reprezentativă a municipiului Constanţa - Muzel Naţional de Istori şi  Arheologie din localitate.

Federaţia Română de Baschet
Campionatul Naţional de Juniori   
U-18 * Feminin * 2009 - 2010 
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 58 de grame
şi are diametrul de 60 mm.
  


 
Federatia Romana de Baschet (FRB) a fost fondata in anul 1931 si este membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Baschet - FIBA - din anul 1932. FRB este organizata si functioneaza ca unica structura sportiva de interes national in Romania, in baza Statutului propriu, elaborat in concordanta cu prevederile Legii Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/2000, cu dispozitiile Regulamentului de punere in aplicare a acestei Legi, cu reglementarile din OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si in conformitate cu Statutul si Regulamentele FIBA. FRB este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica, neadmitand nici o descriminare cu caracter religios, rasist, sex sau profesie, fara scop lucrativ, exercitand autoritatea in organizarea, indrumarea, dezvoltarea si controlul activitatii de baschet pe teritoriul Romaniei si in reprezentare internationala. FRB este constituită, în condiţiile legii, din cluburile şi asociaţiile judeţene de baschet şi ale municipiului Bucureşti, care recunosc statutul şi regulamentele adoptate de Adunarea Generala. Sediul FRB este situat in Bucuresti. Mai sus am postat logourile federaţiei de-a lungul timpului.

Federaţia Română de Baschet
Campionatul Naţional de Juniori Republicani U-20  
Locul I - Masculin - Ediţia 2011 
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 49 de grame
şi are diametrul de 70 mm.

Federaţia Română de Baschet
Campionatul Naţional de Baschet 
Divizia A - Ediţia 2010 - 2011 
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 49 de grame
şi are diametrul de 70 mm.

Campionatul Naţional de Baschet 
Juniori - Masculin - Ediţia 2003 - 2004  
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 18 grame
şi are diametrul de 45 mm.

_______________ooOoo_____________

Justorica - micronaţiune virtuală - 100 drahme xxx 

Câteva vignete de pe acţiuni spaniole

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 06.01.2013

Niciun comentariu: