Conform Regulamentului UE nr 651/2012 statele membre a
căror monedă este euro pot emite și monede comemorative de 2
euro, în limitele stabilite pe an și per stat membru emitent. Aceste
monede au deci o faţă comună şi una naţională asemeni acelora aflate în circulaţie. De asemenea, statele membre pot emite şi monede euro de colecție, care nu sunt destinate
circulației internaţionale. Monedele de circulaţie sunt monede euro destinate
circulației în toate statele zonei comune euro, ale căror valori nominale și
specificații tehnice sunt stabilite în Regulamentul nr. 975/1998, adică: 1 cent, 2 cenţi, 5 cenţi, 10 cenţi, 20 de cenţi, 50 de cenţi, 1
euro şi 2 euro – cu o faţă comună şi una specific naţională. Monedele comemorative sunt monede
de circulație destinate comemorării unui eveniment specific. Monedele de colecţie sunt monede
euro destinate colecționării, ele având statutul de
mijloc legal de plată numai în statul membru emitent. Monedele de colecţie se deosebesc prin faptul că au alte valori faţă de cele aflate în circulaţie şi comemorative.
În aprilie 2005 a fost emisă această monedă într-un tiraj
de 8 milioane exemplare. Ea marchează
trecerea a 400 de ani de la apariţia primei ediţii a romanului Don Quijote de
la Manca a lui Miguel de Cervantes Saavedra. Moneda îl prezintă pe eroul Don Quijote, cu o lance în mână, şi
două mori de vânt, pe fundal.
Don Quijote de la Mancha este o
operă literară a scriitorului spaniol
Miguel de Cervantes Saavedra. Este capodopera literaturii spaniole.
Prima parte a apărut în anul 1605 și s-a bucurat de un mare succes din partea
publicului. Tradusă în principalele limbi europene este în prezent una dintre
operele cele mai traduse din lume.
Miguel de Cervantes Saavedra (născut 29 septembrie 1547 –
decedat 22 aprilie 1616) a fost un cunoscut romancier, poet și dramaturg
spaniel.
Această monedă a fost emisă în anul 2010 şi ea
comemorează centrul istoric al oraşului Cordoba, inclus pe
lista Patrimoniului mondial UNESCO în anul 1984. Pe monedă este ilustrată „pădurea de coloane” din Marea Moschee - Catedrală
din Cordoba, unul dintre cele mai grandioase şi mai vechi monumente ale
artei islamice din Europa. Construită între secolele al VIII-lea şi
al X-lea, moscheea a fost mai târziu consacrată drept catedrală creştină,
suferind transformări succesive.
Una
dintre cele mai stralucite constructii ale Cordobei, adevarat simbol al unei
istorii zbuciumate, este Marea Moschee -
La Mezquita. In secolul al X-lea orasul andaluz aflat in sudul Spaniei era
considerat cel mai infloritor din Occident. Capitala musulmana a dinastiei
Omeizilor (756-1031), Cordoba a fost impodobita in aceasta perioada cu cladiri
minunate: palate si moschei. Marea Moschee a fost inceputa la sfarsitul
secolului al VIII-lea si, la vremea respectiva, era a treia ca marime din lumea
islamica. Privita din exterior avea aspectul unei fortarete de forma
dreptunghiulara cu ziduri de culoarea mierii sprijinite de contraforturi si cu
o multime de creneluri. Zidurile atingeau in unele locuri o inaltime de 10
metri. In interiorul acestora erau curtea cu fantani, copaci umbrosi si flori
care inmiresmau aerul si salile de rugaciune cu multimea coloanelor si
arcadelor si peretii impodobiti cu mozaicuri si inscriptii. Moscheea se inalta
pe un teritoriu considerat sacru. Aici se ridicase, in vremea Imperiului Roman
un templu inchinat zeului Ianus. Pe la mijlocul secolului V, Cordoba a fost
cucerita de vizigoti, care trecusera la religia crestina. Templul lui Ianus a
fost transformat in biserica Sf. Vincent, ramanand sub aceasta forma pana in anul
711, cand Spania a fost invadata de o armata musulmana formata din arabi si
berberi nord-africani. Cunoscuti sub numele de mauri, au preluat controlul unei
mari suprafete din tara si a unor obiective de interes pentru populatie. Ei au
transformat jumatate din biserica Sf. Vincent in moschee, permitand crestinilor
sa foloseasca mai departe cealalta jumatate. Acest mod pasnic de convietuire a
doua religii diferite a luat sfarsit in timpul lui Abd ar-Rahman I (756-788)
din dinastia Omeiazilor. In anul 784 el a inceput lucrarile la Marea Moschee
ingloband si vechea biserica. Vreme de doua secole edificiul a fost largit si
infrumusetat de succesorii sai. Constructia initiala simpla, cu 11 coloane a
fost extinsa spre sud de Abd ar-Rahman al II-lea (822-852), fiul celui dintai.
El a adugat 8 coloane si, in secolul urmator, califul al-Hakam al II-lea i-a
dublat aproape suprafata. Califul a ramas vestit prin distrugerea viilor din
Spania deoarece Coranul interzicea consumul vinului. Ultimele modificari au
fost facute in anul 987 prin eforturile vizirului al-Mansur, fiul lui al-Hakam.
Monumentului i s-au adaugat inca opt coloane si i s-a largit suprafata dupa
cumpararea terenurilor din jur printre care si cel au unei vaduve care a
refuzat sa se mute pana nu a primit in schimb o casa si o gradina cu un palmier
la fel de frumos ca al ei. La sfarsitul secolului al X-lea moscheea atinsese un
adevarat punct culminant atat ca dimensiuni cat si ca splendoare. In 1236
Cordoba este cucerita de regele crestin al Castiliei, Ferdinand al III-lea, si
moscheea redevine biserica crestina. Aproape trei secole a functionat astfel
facandu-i-se putine modificari. In 1523 insa imparatul Carol al V-lea, ignorand
vointa consiliului local al orasului, a cedat dorintei unor clerici, aproband
constructia unei catedrale in forma de cruce in mijlocul moscheei. Noua
structura se ridica deasupra acoperisului moscheei si pentru constructia ei au
fost daramate coloane, arcade si parti din tavanul de lemn. Imparatul a fost
profund dezamagit de efectul pe care-l producea noul edificiu declarand:
„...ati inlocuit cu ceva ce se poate vedea oriunde ceea ce era unic”. O mare
parte din moschee a ramas insa neatinsa si alaturarea celor doua mari religii
poate preconiza intr-un anume fel, la o scara istorica, momentul cand cu totii
ne vom inchina aceluiasi Dumnezeu. (de Irina Stoica)
Această monedă a fost emisă în anul 2011 într-un tiraj de
8 milioane de exemplare şi ea comemorează Curtea Leilor din Alhambra, fortăreaţă din
Granada, care a fost inclusă în 1984 în Patrimoniul
mondial UNESCO.
Alhambra din Granda este unul dintre cele mai importante
monumente de arhitectură islamică. Cuvântul Alhambra provine de la
Al Hamra - roșu în arabă, datorită culorii stâncilor pe care este
construit palatul. Alhambra este un ansamblu de clădiri într-o fortăreață care
domină câmpia și orașul Granada, situat în fața un cartier popular și pitoresc,
Albaici. Printre aceste clădiri se află un palat maur care glorifică acest
complex, precum și palatul baroc al lui Karl V și o biserică ridicată pe
amplasamentul unei foste moschei.
Alhambra s-a construit începând cu anul 1238 în Granada, pe vremea
primului suveran nasrid, Muhammed ben Nazar.
Această monedă a fost emisă în luna martie, anul 2012 într-un
tiraj de 8 milioane de exemplare şi ea comemorează Catedrala „Sfânta Maria” din Burgos, purtând hramul Fecioarei Maria, vestită pentru grandoarea
şi originalitatea arhitecturii sale. Construcţia catedralei a început în
anul 1221 şi, nouă ani mai târziu, clădirea funcţiona deja ca lăcaş de
cult, deşi lucrările au continuat, cu intermitenţe, până în anul 1567.
Edificiul a purtat iniţial amprenta stilului gotic de inspiraţie franceză, dar,
în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, i-au fost adăugate caracteristici tipice
stilului renascentist.
Catedrala din
Burgos, Spania, este unul din cele mai frumoase monumente ale stilului
arhitectural gotic, si merita pe deplin titlul de Patrimoniu Mondial, titlu pe
care l-a obtinut in anul 1984. Insa inainte de a fi monument, aceasta cladire
este un templu viu, dedicat adoratiei si rugaciunii, care de-a lungul istoriei
a gazduit curentele artistice ale fiecarei epoci. Constructia catedralei din
Burgos a inceput in secolul al 13-lea, in acelasi timp cu marile catedrale din
Ile-de-France, si s-a incheiat intre secolele 15 si 16. Intreaga istorie a
artei gotice este reprezentata de arhitectura catedralei si de colectia unica
de opera de arta, printre care picturi, strana corului, decoratiunile
altarului, morminte si vitralii. Catedrala din Burgos, Spania, un exemplu
remarcabil de catedrala gotica, cu ale sale: biserica, manastire si anexe, a
exercitat de-a lungul timpului destul de multa influenta asupra evolutiei
arhitecturii si a artelor plastice. Aceasta catedrala reprezinta o marturie a
geniului creator al multor arhitecti, mestesugari si sculptori. Este suficient
sa amintim rolul sau in raspandirea artei gotice franceze in toata Spania in
secolul al 13-lea, precum si importanta sa internationala intre secolele 15 si
16, cand artistii din Burgundia, Tara Rinului si Flandra i-au instruit pe arhitectii
si sculptorii spanioli. Fatada vestica a catedralei este flancata de turnuri,
care in varf au turle octogonale. Fatada are 3 intrari incadrate cu arcade
ogivale, cu o galerie si o fereastra. La ultimul etaj se afla 2 ferestre cu
arcade duble, statui pe piedestaluri, si o balustrada inscriptionata cu “Tu
esti frumoasa si gratioasa”, in centrul careia se afla o statuie a Fecioarei
Maria. In turnuri se afla mai multe balustrade si balcoane, iar turlele
principale au 88 de metri inaltime. Planul spatiului in forma de cruce, cu
naosul lung de 106 metri si culoarele late, este aproape ascuns vederii de cele
15 capele adaugate in toate unghiurile. In portalul din nordul sectiunii
transversale se afla statui ale celor 12 Apostoli, iar in portalul de sud se pot
vedea reprezentari ale evanghelistilor la birourile lor de scris. Constructia
catedralei a inceput in anul 1221 si s-a incheiat in 1567. Lucrarile au fost
incepute la initiativa Episcopului Mauricio, in timpul domniei regelui
Ferdinand cel Sfant, iar prima faza a proiectului s-a incheiat in anul 1293.
Planul catedralei se bazeaza pe o cruce latina cu proportii armonioase.
Catedrala din Burgos, Spania, are 3 etaje, iar boltile si linia ferestrelor
sunt strans legate de modelele contemporane ale catedralelor din nordul
Frantei. Portalurile sectiunii transversale, reprezentate de Poarta Sarmental
spre sud si Poarta Coroneria spre nord, pot de asemenea fi comparate cu
grandioasele ansambluri sculptate ale domeniului regal francez, in timp ce
mormantul de arama al Episcopului Mauricio seamana cu lucrarile realizate de
maestrul aurar Limoges. Realizata dupa constructia catedralei, manastirea cu
doua etaje, ale carei constructii au fost finalizate in 1280, inca se inscrie
in cadrul stilului gotic francez. Dupa o pauza de aproximativ 200 de ani,
lucrarile de constructie la Catedrala din Burgos, Spania, au fost reluate la
mijlocul secolului al 15-lea si au continuat timp de peste 100 de ani. In
aceasta perioada catedrala a fost decorata cu ornamente de o splendoare
neegalata, care au asigurat renumele mondial al acestui edificiu. Echipa de
artisti care a lucrat la crearea acestor ornamente era compusa din
personalitati internationale, printre cei mai faimosi aflandu-se: Juan de
Colonia si fiul sau, Simon (responsabili pentru turnurile si spiralele fatadei,
capela Comisarului si capela Sfintei Ana) si Felipe de Borgona impreuna cu
colaboratorii sai (responsabili pentru strana corului, cupola si turnul felinar
de deasupra sectiunii transversale). In 1567, cand arhitectii Juan de Vallejo
si Juan de Castaneda au terminat constructia cupolei cu boltile sale instelate,
Catedrala din Burgos, Spania, putea sa se laude cu faptul ca incorpora una din
cele mai minunate colectii de capodopere din aceasta ultima faza a stilului gotic.
Printre aceste capodopere erau: Poarta Pellejeria realizata in 1516 de
Francesco de Colonia, grilajele ornamentale si strana corului, grilajul capelei
Prezentarii realizata in 1519, altarul lui Gil de Siloe din capela Comisarului,
altarul lui Gil de Siloe si al lui Diego de la Cruz din capela Sfintei Ana,
scara lui Diego de Siloe in partea de nord a sectiunii transversale, mormantul
Episcopului Alonso de Cartagena, al Episcopului Acuna, al staretului Juan
Ortega de Velasco, al comisarului Pedro Hernandez de Velasco si al sotiei sale
Dona Mencia de Mendoza. Ulterior, Catedrala din Burgos, Spania, a continuat sa
fie un monument favorizat de arte, aici fiind gazduite noi elemente adaugate in
secolul al 18-lea, printre care: altarul renascentist al Marii Capele realizat
de Rodrigo si Martin de la Haya, mormantul lui Enrique de Peralta y Cardenas
din capela Sfantului Enrique, capela Sfintei Tecla si strana corului. La
inceputul secolului 20, unele constructii semidetasate de catedrala au fost
eliminate (de exemplu Palatul Arhiepiscopal si etajul superior al manastirii).
In 1919 catedrala a devenit locul de odihna al lui Rodrigo Diaz de Vivar
(supranumit El Cid) si al sotiei sale, Dona Jimena.
***
DOUĂ EPIGRAME
DIN VIAŢĂ
de Vasile Larco - Iaşi
______________xxXxx________________
CÂTEVA PLACHETE
ŞI MEDALII SPORTIVE
ROMÂNEŞTI
Conform DEX (Dicţionatului explicativ al limbii române), placheta este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor pesonalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).
În memoria generalilor
von Falkenhayn din Germania
şi Harz din Austro-Ungaria
pentru eliberarea oraşului liber regesc
Târgu Mureş - 1916
Erich von Falkenhayn (1861 - 1922) a fost un general german şi şef al Statului Major General în timpul primului război mondial şi apoi scriitor militar. Nu s-au găsit informaţii despre generalul austro ungar Harz.
Expoziţia de filatelie tematică
cu participare internaţională
"TOMOS '75" - Constanţa - 20.07 - 10.08.1975
Constanța este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a judeţului cu acelaşi nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Constanța este, alături de Cluj Napoca, orașul cu cel mai ridicat standard de viață din România. Conform recensământului din anul 2002 Constanța avea 310471 locuitori. În Februarie 2012, Institutul Național de Statistică a estimat populația Constanței la cifra de 630679 de locuitori, rezultatul fiind unul provizoriu. În jurul municipiului există o arie metropolitană importantă care face din Constanța a doua zonă metropolitană a țării după Bucureşti. Sus am postat stema actuală a municipiului Constanţa.
Deasupra am postat o fotografie cu o clădire reprezentativă a municipiului Constanţa - Muzel Naţional de Istori şi Arheologie din localitate.
Federaţia Română de Baschet
Campionatul Naţional de Juniori
U-18 * Feminin * 2009 - 2010
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 58 de grame
şi are diametrul de 60 mm.
Federatia Romana de Baschet (FRB) a fost fondata in anul 1931 si este membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Baschet - FIBA - din anul 1932. FRB este organizata si functioneaza ca unica structura sportiva de interes national in Romania, in baza Statutului propriu, elaborat in concordanta cu prevederile Legii Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/2000, cu dispozitiile Regulamentului de punere in aplicare a acestei Legi, cu reglementarile din OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si in conformitate cu Statutul si Regulamentele FIBA. FRB este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica, neadmitand nici o descriminare cu caracter religios, rasist, sex sau profesie, fara scop lucrativ, exercitand autoritatea in organizarea, indrumarea, dezvoltarea si controlul activitatii de baschet pe teritoriul Romaniei si in reprezentare internationala. FRB este constituită, în condiţiile legii, din cluburile şi asociaţiile judeţene de baschet şi ale municipiului Bucureşti, care recunosc statutul şi regulamentele adoptate de Adunarea Generala. Sediul FRB este situat in Bucuresti. Mai sus am postat logourile federaţiei de-a lungul timpului.
Federaţia Română de Baschet
Campionatul Naţional de Juniori Republicani U-20
Locul I - Masculin - Ediţia 2011
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 49 de grame
şi are diametrul de 70 mm.
Federaţia Română de Baschet
Campionatul Naţional de Baschet
Divizia A - Ediţia 2010 - 2011
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 49 de grame
şi are diametrul de 70 mm.
Campionatul Naţional de Baschet
Juniori - Masculin - Ediţia 2003 - 2004
(medalie sportivă)
Această medalie cântăreşte 18 grame
şi are diametrul de 45 mm.
_______________ooOoo_____________
Justorica - micronaţiune virtuală - 100 drahme xxx
Câteva vignete de pe acţiuni spaniole
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 06.01.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu