Epaminonda's Blog.....: MONEDE EURO COMEMORATIVE SLOVENIA

Această monedă comemorativă din Slovenia a fost emisă în luna mai a anului 2008, într-un tiraj de 1 milion de exemplare şi celebrează aniversarea a 500 de ani de la naşterea lui Primož Trubar.

Primož Trubar sau Primož Truber (1508 - 1586) a fost un protestant reformator, cel mai cunoscut autor de carte tipărită în limbă slovenă. El este personalitatea centrală a istoriei culturale slovene si o personalitate istorică incontestabilă.

Această monedă comemorativă din Slovenia a fost emisă în luna mai a anului 2010, într-un tiraj de 1 milion de exemplare şi celebrează bicentenarul Grădinii Botanice din Ljubljana.

Grădina Botanică din Ljubljana adaposteste peste 4500 de specii de plante.

În partea centrală a monedei este reprezentată planta „Hladnikia pastinacifolia”, o specie foarte rară a florei slovene.

Această monedă comemorativă din Slovenia a fost emisă în anul 2011, într-un tiraj necomunicat şi celebrează centenarul naşterii lui Franc Rozman-Stane. Partea centrală a monedei prezintă o imagine stilizată a lui Franc Rozman - Stane, general în Înaltul Comandament al armatei partizanilor sloveni şi erou naţional al Sloveniei.

Franc Rozman, poreclit Stane sau Stane Mlinar, născut 1911, decedat 1944 a fost un comndant de limbă slovenă, partizan în cel de al doilea război mondial.

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAŢĂ

de Vasile Larco - Iaşi

Pe cărarea vinului

Când vinul nou e încă-n boabe,
Acelui vechi îi dai obolul:
Spre cramă mergi în patru labe...
La-ntoarcere, de-a rostogolul.

Destăinuire

M-am însurat, nu fac din asta caz,

Cu asistenta de la Circa Nouă.
Aşa-i, te duci la doctor c-un necaz
Şi te întorci cu două!

_________xxXxx__________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

Detaşamentul Pauliş

60 de ani * 1944 - 2004

Nici pe aici nu se trece

Monumentul eroilor de la Păuliş este situat in apropierea localitatii Paulis, langa DN Arad-Deva si a fost dezvelit la data de 14 septembrie 1974. Creatie a sculptorilor Emil Vitroel si Ion Munteanu si a arhitectului Cristea Milos, monumentul este dedicat bravilor eroi ai Detasamentului Paulis. In insangerata luna a lui septembrie 1944, Detasamentului Paulis i-a fost incredintata misiunea de a apara defileul Muresului in zona Paulis - Minis - Ghiroc - Cuvin - Cladova. Efectivele Detasamentului erau constituite din Batalioanele 1 si 2 de elevi sergenti din Scoala de Subofiteri de Rezerva Radna, un pluton de infanterie din R. 38 Artilerie, un pluton din R. 93 Infanterie, Divizionul 61 Artilerie Grea si un batalion din R. 96 Infanterie - Lipova. Pentru faptele lor de vitejie, luptatorii Detasamentului Paulis au fost citati prin ordinul de zi nr. 15/14 noiembrie 1944, al ministrului de Razboi, pentru ca intreaga Armata Romana sa cunoasca felul in care acesti luptatori s-au acoperit de glorie in luptele desfasurate intre 14 si 20 septembrie 1944. In semn de omagiu, monumentul de la Paulis le perpetueaza peste veacuri eroismul, tineretea si spiritul lor de sacrificiu. Elementul lui distinctiv il reprezinta doua lame uriase din beton care sugereaza doua aripi, aripile Victoriei si Curajului. In planul principal al monumentului, pe un piedestal masiv, din beton, se afla statuia din bronz a unui ostas roman intr-o atitudine demna, de lupta, tinand arma la piept. Pe postamentul statuii se afla textul omagial: Eroilor de la Paulis - 1944

Galaţi - Patria şi dreptul meu

Această medalie are diametrul de 60 mm

şi grosimea de 3 mm.

Municipiul Galaţi este cel mai mare oraş şi totodată reşedinţa judeţului Galaţi situat în sudul Moldovei, în partea estică a României, în apropierea locurilor de vărsare ale râurilor Siret şi Prut în fluviul Dunărea. Galaţiul este un puternic centru industrial al ţării şi în el convieţuiesc paşnic mai multe etnii. În prezent numără aproximativ 235000 de locutori. Cele mai mari unităţi economice ale Galaţiului sunt Combinatul siderurgic, Şantierul naval şi Portul oraşului. Deasupra am postat stema actuală a municipiului Galaţi.

Deasupra am postat două fotografii care prezintă construcţii reprezentative ale oraşului Galati; Turnul de televiziune şi Casa memorială Alexandru Ioan Cuza.

100 de ani - Mina Aninoasa

Aninoasa * 1885 - 1985

Această medalie cântăreşte 97 de grame

şi are diametrul de 60 mm.

Aninoasa este un oraș în judeţul Hunedoara, România. Are o populație puţin peste 5000 de locuitori, fiind declarat oraș în 1989. Orașul Aninoasa este un oraș destul de sărac, foarte aproape de Petroșani. În fapt, Aninoasa poate fi considerată un fel de comună suburbană, un fel de satelit al acestuia, sau al Vulcanului, un alt municipiu vecin. În Aninoasa, multă vreme, s-a exploatat cărbune. Acum, însă, nu mai este cazul, mina fiind închisă în urma reformelor începute în 1997. Exploatarea carbonifera de la Aninoasa si-a inceput activitatea in 1890, cand geologii au confirmat ca exista carbune de calitate in Valea Jiului. in 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni fiind amplificata mereu. Se exploateaza zacamintele de carbuni, care se prelucreaza in localitatea Vulcan. Prima localitate pe Jiul de Vest este Iscroni - veche asezare fondata, se spune, de colonisti plecati din Rau Barbat, de unde si vechea denumire a localitatii Barbatenii de Jos. Din punct de vedere al organizarii administrative-teritoriale, pana in anul 1968 orasul a fost organizat in doua comune: Aninoasa si Iscroni. in anul 1989 Aninoasa a primit statutul de oras, datorita importantei economice pe care o are in economia Vaii Jiului. Primele lucrari de prospectiune in bazin se pare ca se realizeaza incepand din anul 1835, moment in care se afirma prezenta carbunelui de buna calitate. In 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni. O galerie s-a inceput in malul de vest al vaii, in zacamant principal, la cota 670 m si s-a continuat pana ce a traversat toata coama dealului si a ajuns in Valea Piscului. In coasta de est a vaii s-a sapat o alta galerie la orizontul "Dalja". Pentru a scoate productia de la Aninoasa, "Societatea Brasoveana" va instala in 1892 un funicular de 4200 m lungime, pana la mina "Petrosani-Vest", actionat de o masina cu aburi, construita de uzinele "Obach" din Viena, iar in 1914 un al doilea funicular paralel cu primul. Din anul 1894 mina Aninoasa va trece in proprietatea societatii Salgotarjan cu sediul la Budapesta, prin falimentul "Societatii Brasovene". Dupa 1 decembrie 1918, mina Aninoasa a intrat in componenta "Societatii Petrosani", societate cu capital romanesc ce va prelua toate exploatarile din Valea Jiului, in perioada interbelica. Sus este ceea ce a mai rămas din Exploatarea miniera Aninoasa şi stema actuală a localităţii. Trist...!

România independentă

1877 - 1977 * 100 de ani

Societatea numismatică română - 1903

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România."

___________ooOoo___________

Polythinia - micronaţiune virtuală - 100 polymarks 2005

George al V-lea

George al V-lea, nume complet George Frederick Ernest Albert, născut în anul 1865 şi decedat în anul 1936 a fost regele Marii Britanii între anii 1910 - 1936.