Epaminonda's Blog.....: JIRIKOV

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea cehă JIRIKOV, denumire germană

GEORGSWALDE, regiunea USTI NAD LABEN, din vremuri

diferite, câteva trimiteri poștale ilustrate, două insigne, un

jeton și o medalie locale.

Primăria

Piața centrală

Gara

Hotelul Beseda

Trimiteri poștale

Set 2 insigne locale

Jeton local

Medalie locală

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

___________xxx___________

CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL HARGHITA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Insigna - Liceul Miercurea Ciuc - Csik Szereda Liceum
300 ani 1668 - 1968

În mijlocul secolului al XVII-lea existau doar școli primare, confesionale.

Gimnaziul Catolic de la Sumuleu a fost fondat la mijlocul veacului al XVII-lea prin grija calugarilor franciscani. La Șumuleu franciscanii au întemeiat o școală cu nivelele: primare, medii și superioare, reușind să țină acasă tineretul, care până atunci învăța în străinătate. A avut o istorie zbuciumată: în 1661 au venit turci și au ars-o, în 1669 a fost reconstruită, astfel în 1690 deja 171 de copii secui au învățat aici. În 1694 au venit tătarii dar au fost respinși de credincioșii zonei. În jurul anilor 1780 a fost construită prima școală de piatră. La sfarsitul secolului al XIX lea a aparut ideea transferarii liceului la Miercurea Ciuc. Astăzi în cladire isi desfasoara activitatea doua licee maghiare din Miercurea Ciuc: Liceul Teoretic “Marton Aron” si Liceul Romano-Catolic “Segito Maria”.

Colegiul Național „Márton Áron”, inițial liceu romano-catolic situat în Șumuleu, în prezent, este o instituție de învățământ preuniversitar din Miercurea Ciuc. Clădirea actuală a fost construită între anii 1909 – 1911, are statut de monument istoric și este situată pe Strada Marton Aron, la nr.72. Festivitatea de sfintire a noii cladiri a liceului a avut loc la data de 5 iunie 1911. În data de 25 mai 1990 edificiul cu 365 de ferestre, ridicat în stil secesionist, a luat numele unuia din elevii sai cei mai vestiti, episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Márton Áron. In parcul din fata cladirii se afla statuile contelui Majláth Gusztáv Károly, episcop romano catolic de Alba Iulia, care a construit cladirea, si al episcopului Márton Áron (1896-1980) (opera sculptorului Bodó Levente din Vlahita). În prezent, Colegiul Márton Áron are 700 de elevi organizați în 24 clase, fiind considerat în continuare, în baza rezultatelor examenelor de bacalaureat și a numărului absolvenților admiși în cadrul unor instituții de învățământ superior, drept un liceu excelent, care oferă educație de calitate elevilor. De curând s-au derulat lucrările de restaurare a clădirii vechi de un secol, ceea ce a fost posibil datorită unui proiect al Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc în cadrul Programului Operațional Regional al Uniunii Europene. Ca urmare a lucrărilor de renovare de mare amploare, mulți sunt de părere că instituția a devenit cel mai frumos și mai bine dotat liceu din Transilvania.

Insigna - 100 ani - Corul Căminului cultural Ditrău

Ditrău, în limba maghiară - Ditró, este o comună din județul Harghita care include și satele: Jolotca și Țengheler. La recensământul din anul 2011 comuna Ditrău număra 5483 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: maghiari – 98,1% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a comunei Ditrău astăzi se prezintă aproximativ astfel: romano catolici – 96,88% și restul – nedeclarată sau altă religie.

Sus am postat Căminul cultural și apoi Primăria localității Ditrău.

Principalele atracții turistice ale comunei sunt:

Biserica romano-catolică "Sf. Ecaterina" din Ditrău, construită între anii 1546 – 1557.
Biserica romano-catolică cu hramul "Preasfânta Inimă a lui Isus", construită în stil neogotic între anii 1908 – 1911.
Cimitirul eroilor români și străini din cel de-al doilea război mondial, construit în anul 1944 pe o suprafață de 510 metri pătrați, unde își fac somnul de veci 24 eroi români necunoscuți, un erou român cunoscut și încă 3 eroi străini.

Insigna - Textila Odorheiu Secuiesc

Asociația Fotbal Club Odorheiu Secuiesc, cunoscută mai popular drept AFC Odorheiu Secuiesc, sau mai simplu Odorheiu Secuiesc, este o echipă de fotbal din Odorheiul Secuiesc, județul Harghita, așezată geografic în regiunea istorică și etnografică Ținutul Secuiesc, o zonă ocupată în principal de etnici maghiari. Echipa a fost înființată în anul 1922 sub numele Textila Odorheiu Secuiesc și a jucat mare parte din existența sa în Liga a III-a, cu o scurta întrerupere în sezonul 1973–1974 când a evoluat în Liga a II-a. Probleme au apărut în anul 2004 când clubul a ajuns în Liga a IV-a, faliment și apoi dizolvare. La inițiativa unor antrenori și susținători, în data de 12 decembrie 2006 s-a reînființat echipa Asociația Fotbal Club Odorheiu Secuiesc cu scopul de a încerca să asigure continuitatea vieții fotbalistice în Odorheiu Secuiesc. Clubul a fost recunoscut și acceptat unanim de suporteri ca succesor oficial al vechiului club, Textila Odorheiu Secuiesc. AFC Odorheiu Secuiesc își dispută meciurile de acasă pe Stadionul Municipal, cu o capacitate de 5000 de locuri.

Insigna - A.S.Toplițana - Toplița (Asociația sportivă)

Asociația sportivă “Toplițana” din localitatea Toplița a fost cândva o asociație (club sportiv) din județul Harghita, municipiul Toplița

Toplița, în limba maghiară – Marosheviz, este un municipiu din județul Harghita, care include și satele: Călimănel, Luncani, Măgheruș, Moglănești, Secu, Vale, Vâgani și Zencani. Municipiul Toplița este situat în nordul Depresiunii Giurgeu, din Carpații Răsăriteni, pe cursul superior al râului Mureș, fiind încadrat de M-ții Călimani, M-ții Giurgeului și M-ții Gurghiului. La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu un debit de 10 litri/secundă, având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 litri/secundă. Prima menționare documentară a localității datează din anul 1567. În anul 1956 localitatea a fost declarată oraș iar în 2002 – municipiu. La recensământul din anul 2011 municipiul toplița număra 13929 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 68,49%, maghiari – 22,11%, romi – 3,63% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului Toplița astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 67,5%, romano catolici – 19,19%, reformați – 3,9%, penticostali – 1,31% și restul – nedeclarată sau altă religie. Principala ramură economică a municipiului este industria de exploatare și prelucrare a lemnului (fabrici de mobilă, cherestea, PAL). Enumăr mai jos câteva dintre atracțiile turistice ale municipiului Toplița: Mănăstirea de călugări – Toplița, ctitorită de Miron Cristea în anul 1924 și care conține o bogată colecție de carte veche bisericească, icoane vechi, veșminte și obiecte de cult; Biserica din lemn a mănăstirii "Sfântul Ilie", datând din 1842; Biserica de lemn a Mănăstirii Pârâul Doamnei, Conacul Lazăr” din anul 1829, în prezent Casă de copii; Mausoleul Eroilor Români din Primul Război Mondial, situat pe șoseaua Toplița – Borsec, la ieșirea din localitatea Toplița, inaugurat în anul 1939; Troița Eroilor Români din Primul Război Mondial; Bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de sculptorul Paul Vasilescu și Monumentul Lupa Capitolina. Iată și câteva personalități care s-au născut sau au locuit pe aceste meleaguri: Miron Cristea, patriarh, prim ministru și membru al Academiei Române; George Sbârcea, compozitor și scriitor; Mircea Dușa, politician și Marius Urzică, gimnast.

Insigna - C.S.S. Miercurea Ciuc - Csik Szereda

(Clubul sportiv șolar)

C.S.S. Miercurea Ciuc, denumire completă Clubul sportiv școlar din municipiul Miercurea Ciuc este o asociație sportivă (club sau unitate sportivă) ce pregătește tineri în următoarele discipline sportive: biatlon, schi alpin, schi fond, patinaj artistic, judo, hochei pe gheață și patinaj artistic. Sediul central al clubului este situat pe Strada Toplița, la nr.20. Sus am postat logo-ul clubului C.S.S.Miercurea Ciuc.

Miercurea Ciuc (în limba maghiară Csíkszereda, în limba germană

Szeklerburg) este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Harghita, Transilvania, România. Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a orașului a fost Sereda Cicului, după care numele a fost tradus în forma actuală. Săpăturile arheologice au scos la iveală în zona cartierului Jigodin urmele fortificației dacice de la Jigodin, din secolul I. Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului ca „oraș de câmpie” este scrisoarea de privilegii eliberată de către regina Izabella, mama lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, datată 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite porții otomane. Sus am postat drapelul și stema actuală a municipiului Miercurea Ciuc iar mai jos pozele unor monumente de cultură și arhitectură din acest oraș.

Catedrala ortodoxă

Biserica romano-catolică

Castelul Miko (Muzeul secuiesc al Ciucului)

Banca națională

Consulatul Ungariei

Prefectura

Teatrul

Biserica romano-catolică

Gimnaziul romano catolic

Poșta

Palatul justiției

Primăria

Strada Apaffi

Strada Regele Ferdinand

Strada Vânătorilor

Școala de fete

Școala economică

Cazarma honvezilor

Trimiteri poștale

Județul Harghita este situat în partea de est a provinciei istorice Transilvania, România și are reședința în municipiul Miercurea Ciuc. Județul se întinde pe suprafața de 6639 kilometri pătrați și are o populație de aproximativ 305000 de locuitori, din care aproximativ 85% sunt de naționalitate maghiară. Ca subunități administrativ teritoriale este compus din 4 municipii - Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni și Toplița, 5 orașe - Borsec, Bălan, Vlăhița, Băile Tușnad și Cristuru Secuiesc precum și 58 de comune. Deasupra am postat stema actuală și harta județului Harghita, iar mai jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură, trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite din acest județ, dar și alte frumoase locuri de vizitat.