Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

D'ALE POLITICIENILOR NOȘTRI

CULEGEM CE AM SEMĂNAT

GIGI BECALI

“Eu sunt președintele președinților președinților.“

ION ILIESCU

“Ouăle lui Adrian Năstase sunt de găină.“

EUGEN TEODOROVICI

“În economie, totul conține apă.“

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

DOUĂ EPIGRAME PERSONALE

__________xxx__________

CÂTEVA
PLACHETE, MEDALII ȘI
O INSIGNĂ ROMÂNEASCĂ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Placheta - Marea Unire 100 ani 1918 - 2018

A.C.I.R. (Asociația Colecționarilor de Insigne din România)

La 1 decembrie 1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi şi sprijinită de peste 100000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul cu România. Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei pentru întregirea statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia 27 martie 1918 şi Bucovina 28 noiembrie 1918. Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională proclama: deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare, egala îndreptăţire şi deplina libertate autonomă confesională, înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic, desăvârşita libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti, reforma agrară radicală precum și aceleaşi drepturi şi avantaje muncitorilor români ca şi muncitorilor din statele europene dezvoltate. Legea Unirii a fost ratificată prin decretul lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată în unanimitate de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919.

Insigna - A.S.I.T. 1949 - 1979

(Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor)

În România, asociații profesionale ale inginerilor încep să apară încă din secolul al XIX-lea, când în anul 1876 se înființează Societatea de Ingineri și Arhitecți, însă prima asociație viabilă a fost Societatea Politehnică, înființată în anul 1881 cu ocazia inaugurării căii ferate Buzău-Mărășești, prima cale ferată din România proiectată și executată de ingineri români. În anul 1918 s-a înființat la Iași Asociația Generală a Inginerilor din România. Scopul declarat a fost „organizarea și sporirea cunoștințelor și puterii de muncă a inginerilor (...), pentru a aduce cel mai mare folos în opera de refacere a țării (...), solidaritatea și susținerea intereselor profesionale ale acestora”.

În anul 1949 cele două asociații fuzionează sub denumirea de Asociația Științifică a Tehnicienilor (A.S.T.). Numele asociației a fost schimbat între anii 1951 - 1962 în Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor (A.S.I.T.), iar între anii 1962 - 1989 în Consiliul National al Inginerilor si Tehnicienilor (C.N.I.T.). În anul 1990 asociația și-a reluat numele de „Asociația Generală a Inginerilor din România”. Asociația Generală a Inginerilor din România este o organizație profesională neguvernamentală a inginerilor din România, având ca obiective să promoveze cultura industrială și să sprijine activitatea profesională a inginerilor.

Placheta - Ajutorul legionar

Mișcarea Legionară, a fost înființată în România la data de 24 iunie 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu – în urma rupturii dintre acesta și mentorul și principalul său susținător, A.C.Cuza - ca o organizație paramilitară teroristă, de orientare naționalist-fascistă, creată după modelul organizațiilor naziste SA și SS, cu un profund caracter mistic, religios, violent, anticomunist, antisemit și antimasonic. Mișcarea a lansat acțiunea Ajutorul legionar care se deduce că era o activitate caritabilă, pentru sprijinirea celor aflați în nevoi.

Grigore Antipa 1867 - 1944 - Delta Dunării 2017

Medalia de mai sus marchează trecerea a „150 de ani de la nașterea lui Grigore Antipa”. Medalia are următoarele caracteristici tehnice: metal – argint, puritate - 92,5%, greutate – 22 grame, forma – rotundă, diametru – 37 milimetri, calitate – proof, tiraj – 100 exemplare și preț unitar de achiziție inclusiv TVA – 225 lei.

Grigore Antipa a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român, care s-a născut data de 27 noiembrie 1867, la Botoșani, din tată avocat, și a decedat la data de 9 martie 1944, la București.Este întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă numele și care s-a constituit ca instituție model în organizarea altor astfel de muzee în toată lumea. Mulțumită fratelui său mai mare, Nicolae, care era parazitolog, a obținut o bursă regală și a făcut studii universitare la Jena în Germania, apoi a studiat în Franța și Italia. El s-a consacrat studieri Dunării și Mării Negre, participând în 1893 la o expediție în jurul acestei mări, expediție organizată de țările riverane și care a durat nouă luni. Regele Carol I i-a pus la dispoziție, pentru această expediție, crucișătorul Elisabeta. Cu această ocazie a întreprins primele cercetări de biologie marină. Cele mai semnificative rezultate au fost obținute în domeniul hidrobiologiei, el fiind considerat ca un precursor, în acest domeniu, atât în știința românească, cât și în cea mondială.În anul 1932 el a înființat Institulul Biooceanografic din Constanța, ce avea două rezervații și stațiuni de cercetări (Agigea și CaliAcra). Grigore Antipa a fost membru al Academiei Române și a mai multor academii din străinătate.

Delta Dunării este situată în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, fiind a doua ca mărime (3446 kilometri pătrați) și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în patrimonial mondial al UNESCO în anul 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc national. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și 2 - 4 m în zona depresiunilor lacustre. În arealul deltei au fost indentificate 29 de tipuri de habitate de interes comunitar. Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe.

Laleaua Pestriță (Fritillarea Meleagris)

Flora și fauna României

Medalia de mai sus omagiază frumoasa și rara floare de câmp – Laleua Pestriță. Medalia are următoarele caracteristici tehnice: seria – Flora și fauna României, metalul – argint, puritatea – 92,5%, forma – rotundă, diametrul – 30 milimetri, greutatea – 13 +0,5 grame, tirajul – 100 exemplare, calitatea – proof și prețul unitar de achiziție inclusiv TVA – 200 lei.

Laleaua Pestriță, denumirea științifică Fritillarea Meleagris, sau Floarea de Șah asa cum este cunoscută în popor, este o floare rară și solitară ce crește ascunsă de coroanele stejarilor. Este o floare frumoasă și firavă cu petale în formă de clopot și frunzele lungi dispuse alternativ pe tulpina sa fină. Lalelele Pestrițe înfloresc pentru o perioadă scurtă de șapte până la zece zile în lunile aprilie-mai, dar depinde mult și de evoluția vremii. În țara noastră, Laleaua Pestriță se găsește, cu precădere, în județul Bistrița-Năsăud, în pădurea Șesul Odorheiului, o zonă protejată prin lege. Plantă mediteraneană, Laleaua Pestriță face parte din familia liliaceelor și este pusă sub protecția legii în toate țările europene.

___________ooOoo___________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTE POLITICIE