OBERBRUCH - GERMANIA

Mai jos admiri și alte monumente de cultură și artiectură

din localitatea germană OBERDRUCH, cartier al localității

HEINSBERG, districtul HEINSBERG, landul RENANIA DE 

NORD WESTFALIA și câteva trimiteri poștale 

ilustrate, din vremuri diferite, 

Cimitirul

Strada Anton Skurckes

Strada Boos-Fremery

Strada Graf von Galen

Strada Ruhr

Restaurantul

Biserica catolică

Biserica

Statuia Libertății

Pod peste râul Ruhr

Fabrica

Trimiteri poștale 

xxx

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

___________xxx___________

CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL HUNEDOARA

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

Insigna - Gesang Lese Verein Bergmannischer 1903 

(Societatea minerească a iubitorilor lecturii și muzicii) 

Insigna Gesang Lese Verein Bergmannischer 1903 (Societatea minerească a iubitorilor lecturii și muzicii) ne amintește faptul că la anul 1903, pe Valea Jiului, la Petroșani, a existat un club, casă de cultură sau asociație în care se adunau minerii și familiile lor unde puteau citi - împrumuta cărți sau cânta – asculta muzica preferată. Se înțelege deci, că din timpuri vechi, minerii erau iubitori de cultură și frumos, contrar ideii pe care ne-am făcut-o noi, după revoluție, despre categoria socială – mineri. 

Insigna - Întreprinderea minieră Aninoasa

Funicular 1890 - 1987

Aninoasa este un oraș în judeţul Hunedoara, România. Are o populație puţin peste 5000 de locuitori, fiind declarat oraș în 1989. Orașul Aninoasa este un oraș destul de sărac, foarte aproape de Petroșani. În fapt, Aninoasa poate fi considerată un fel de comună suburbană, un fel de satelit al acestuia, sau al Vulcanului, un alt municipiu vecin. Sus am postat stema actuala şi o poză reprezentând intrarea în Aninoasa. 

În Aninoasa, multă vreme, s-a exploatat cărbune. Acum, însă, nu mai este cazul, mina fiind închisă în urma reformelor începute în 1997. Exploatarea carbonifera de la Aninoasa si-a inceput activitatea in 1890, cand geologii au confirmat ca exista carbune de calitate in Valea Jiului. in 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni fiind amplificata mereu. Se exploateaza zacamintele de carbuni, care se prelucreaza in localitatea Vulcan. Prima localitate pe Jiul de Vest este Iscroni - veche asezare fondata, se spune, de colonisti plecati din Rau Barbat, de unde si vechea denumire a localitatii Barbatenii de Jos. Din punct de vedere al organizarii administrative-teritoriale, pana in anul 1968 orasul a fost organizat in doua comune: Aninoasa si Iscroni. in anul 1989 Aninoasa a primit statutul de oras, datorita importantei economice pe care o are in economia Vaii Jiului. Primele lucrari de prospectiune in bazin se pare ca se realizeaza incepand din anul 1835, moment in care se afirma prezenta carbunelui de buna calitate. In 1854 legea austriaca a minelor impune aparitia primelor societati miniere. O astfel de societate numita "Societatea Brasoveana", care a primit concesiuni miniere in Valea Jiului, a deschis in anul 1890 mina "Aninoasa" din perimetrul comunei Iscroni. O galerie s-a inceput in malul de vest al vaii, in zacamant principal, la cota 670 m si s-a continuat pana ce a traversat toata coama dealului si a ajuns in Valea Piscului. In coasta de est a vaii s-a sapat o alta galerie la orizontul "Dalja". Pentru a scoate productia de la Aninoasa, "Societatea Brasoveana" va instala in 1892 un funicular de 4200 m lungime, pana la mina "Petrosani-Vest", actionat de o masina cu aburi, construita de uzinele "Obach" din Viena, iar in 1914 un al doilea funicular paralel cu primul. Din anul 1894 mina Aninoasa va trece in proprietatea societatii Salgotarjan cu sediul la Budapesta, prin falimentul "Societatii Brasovene". Dupa 1 decembrie 1918, mina Aninoasa a intrat in componenta "Societatii Petrosani", societate cu capital romanesc ce va prelua toate exploatarile din Valea Jiului, in perioada interbelica. Sus este ceea ce a mai rămas din Exploatarea miniera Aninoasa. Trist...! 

Insigna - Lupeni 1929 - 1979

Lupeni (în germana Schylwolfsbach, în trad. "Pârâul Lupului pe Jiu") este un municipiu de rang II din judetul Hunedoara, Transilvania, Romania. Are o populație de 30642 locuitori. Este al doilea oraș ca mărime al Văii Jiului, fiind situat în partea de vest a depresiunii Valea Jiului, la o altitudine de 675 –725 m față de nivelul mării, la o distanță de 18 km față de Petroșani și cca 110 km de Deva. Orașul este atestat documentar in anul 1770, dar primele marturii ale existentei oamenilor pe aceste meleaguri dateaza din perioada Oranduirii Comunei Primitive, fapt dovedit de descoperirile din pestera din dealul Straja-Lupeni, unde s-au gasit obiecte vechi de ceramica. In timpul ocupatiei romane aluviunile aurifere ale Jiului au fost exploatate sporadic. In depunerile formate de-a lungul timpului, arheologii au descoperit un bust al zeului Ares (in mitologia romana, fiul lui Jupiter si a Iunonei, una dintre divinitatile protectoare ale Romei). Populatia Vaii Jiului nu a fost niciodata numeroasa in Evul Mediu. Localnicii se indeletniceau cu pastoritul si traiau in catune risipite pe munti. Existau, in apropierea cursului raului Jiu, conform marturiilor vremii. Lupeniul s-a format in urma unor migrari intense ale populatiei venite de pe Valea Streiului, Tara Hategului, pentru bogatele pasuni si fanete care se gaseau in zona. Locuitorii din satul Valea Lupului sunt aceia despre care se crede ca au intemeiat localitatea Lupeni, iar satenii din Rau Barbat au format satul Barbateni. Dupa anul 1840, demarand explorarile si exploatarile miniere in zona, s-au produs prefaceri care aveau sa contureze noul destin al acestor locuri, schimband radical viata oamenilor din zona. Companiile straine care detineau diferite perimetre miniere au adus mineri polonezi, cehi, austrieci, slovaci, maghiari si romani din Muntii Apuseni sau Baia Mare, fapt care a schimbat, sub aspect demografic, structura sociala a Vaii Jiului.  Activitatea miniera a inceput in zona de sud a municipiului Lupeni, dedesubtul actualelor cartiere de locuinte: Vascoza III si IV, la estul carora se afla putul si galeria Elisabeta - prima exploatare miniera din localitate. Accesul in galerie este pastrat si bine conservat si poate servi ca obiectiv pentru turismul industrial marcand inceputul activitatilor miniere in zona. Municipiul Lupeni a devenit cel mai mare producator de carbune cocsificabil din tara cu o dezvoltare monoindustriala, 80% din populatie traind din minerit sau alte activitati conexe. Odata cu descoperirea si inceperea exploatarii industriale a zacamantului de huila, in 1881, langa vechile catune au aparut coloniile de muncitori, care s-au dezvoltat permanent, odata cu intensificarea activitatii extractive. La inceputul secolului trecut zona cunoaste o dezvoltare fara precedent, prin construirea caii ferate care lega Lupeniul de Petrosani, in 1890-1892, si, prin aceasta localitate, de Simeria (actualmente, unul dintre cele mai importante noduri de cai ferate din Romania). Populatia municipiului a crescut permanent si s-a multiplicat de aproxirmtiv 10 ori. Este o perioada de inflorire fara precedent pentru Lupeni. Atunci s-au deschis si minele Sfantul Stefan, Nord, Victoria, Sud, Putul Sud, si, paralel cu acestea, s-au construit coloniile muncitorilor care aveau sa lucreze in puternicul centru minier care se nastea in Valea Jiului.  Dezvoltarea industriala a zonei a fost afectata sever de criza economica din perioada interbelica. Colapsul economic a determinat mari convulsii sociale: in 5 - 9 august 1929, la Lupeni a avut loc o puternica greva, inabusita in sange de catre autoritatile vremii. Bilantul a fost tragic: 22 de morti si 58 de raniti. Lupeniul a fost declarat oras in anul 1941, moment in care avea 12000 de locuitori. In Valea Jiului, localnicii au reprezentat forme de viata rustica vechi, cum in putine locuri din tara se pot constata; ultimul secol de viata industriala a Vaii Jiului insa, a influentat si viata acestora, dar se mai pastreaza inca obiceiuri si traditii cu o vechime de sute de ani. Desi inainte de descoperirea carbunelui, populatia se ocupa exclusiv cu cresterea animalelor si prelucrarea produselor animaliere, aceste ocupatii, daca nu au fost date uitarii, au ajuns sa fie insignifiante, atat ca valoare a productiei obtinute, cat si ca pondere in totalul populatiei ocupate. Dezvoltarea economica, cresterea populatiei, au impus schimbarea aspectului urbanistic al localitatii, in locul coloniilor aparand cartiere noi de locuinte cu extindere pe verticala, cu spatii verzi, cu spatii comerciale si locuri de joaca pentru copii. Dupa 1990, unitatile miniere au intrat intr-un proces de restructurare cu consecinte deosebite in plan social. Un numar mare de mineri au fost disponibilizati, iar activitatea din domeniu s-a restrans, acestea afectand si ceilalti agenti economici cu activitati conexe - furnizori de materiale, utilaje si servicii, precum si agentii economici care activeaza in sfera comertului si serviciilor. Astazi, pe raza administrativa a municipiului Lupeni, industria miniera este reprezentata de doua exploatari miniere: Lupeni si Barbateni, precum si de Preparatia Carbunelui Lupeni, care le deserveste. Municipiul Lupeni isi cauta o noua identitate, dupa ce industria miniera, preponderenta in zona, a suferit o ajustare majora, determina ta de noile realitati politice si economice ale Romaniei. Paralel cu falimentul unor firme care coabitau cu industria miniera locala, s-a nascut, si in Lupeni, sectorul privat, care astazi constituie o importanta prezenta in economia municipiului. In ultimii ani, au aparut si s-au dezvoltat importante firme in domeniul turismului, industriei forestiere, industriei panificatiei, comertului. Sus am postat stema actuală a municipiului Lupeni precum și fotografia Primariei locale.

Insigna - Schi, vânătoare, turism - Petroșani 1990

Petroșani (în maghiară Petrozsény, în germană Petroschen) este un municipiu din judeţul Hunedoara, România. Are o populație de aproximativ 34300 de locuitori și este situat la 100 kim sud față de reședința județului - Deva. Aici se află sediul Companiei Naţionale a Huilei, care cuprinde mai multe exploatări miniere, printre care şi Lupeni. Sus am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Petroşani, iar mai jos poza Catedralei ortodoxe din localitate. 

Insigna - Mina Vulcan

Valea Jiului 1951 - 1991 

Vulcan (mai demult numit Jiu-Vaidei-Vulcan, în germană Wulkan, în maghiară Vulkán sau Zsilyvajdejvulkán) este un municipiu din județul Hunedoara, format din localitățile componente Dealul Babii, Jiu-Paroșeni și Vulcan (reședința). Are o populație de 22906 locuitori (2011) dintre care; 87,95% - români, 4,78% - maghiari, 1,32% - romi și restul necunoscută sau altă etnie. Structura confesională a populației se prezintă astfel: ortodocși – 79,24%, romano catolici – 6,26%, reformați – 2,925, penticostali – 2,25%, martorii lui Iehova – 1,18% și restul – nedeclarată sau altă religie. Orașul se află la o distanță de circa 12 km de municipiul Petroșani și de circa 110 km de municipiul Deva, reședința județului. Este a doua localitate a Văii Jiului, ca mărime, după municipiul Petroșani și este traversat de la vest la est de râul Jiul de Vest. 

Deva este un municipiu și reședință a județului Hunedoara, România. Are o populație de aproximativ 57000 de locuitori. S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac dava, care însemna „cetate”. Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Deva. Există argumente de ordin lingvistic care arată că toponimul  Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamnă „fecioară”.Prima atestare documentară a existenței localității Deva datează din anul 1269, fiind menționată prin cuvintele latine castro Dewa. Pe hărțile medievale, ea apare fie sub numele de Deva sau Dewan. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Deva, iar dedesubt  pozele câtorva monumente de cultură și arhitectura locală, precum și câteva trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite.  

Biserica greco ortodoxă

Castelul Magna Curia

Cetatea

Trimitere poștală

Oficiul poștal

Parcul comunal

Piața Unirii

Școala normală de băieți

Strada Dr.Petru Groza

Strada principală și cetatea

Strada Regina Maria

Teatrul orășenesc

Statuia ecvestră a lui Decebal

Statuia pedestră a lui Decebal

Prefectura

Primăria

Județul Hunedoara este situat în provincia istorică Transilvania, România, pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni. Specific acestui județ este faptul că își are reședința în municipiul Deva și nu în Hunedoara. Județul se întinde pe o suprafață de 7063 kilometri pătrați și numără aproximativ 486000 de locuitori. Ca subdiviziuni administrative județul este compus din 7 municipii - Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petroșani și Vulcan, 7 orașe - Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria, Uricani și 55 de comune. Sus am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Hunedoara, iar dedesubt pozele câtorva frumoase locuri de vizitat, monumente de cultură și arhitectură și trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite, din acest județ.

Gara - Petroșani

Primăria și Teatrul minier - Lupeni

Castelul Corvinilor - Hunedoara

Preparația - Coroiești

Monumentul lui Bem - Simeria

Sarmisegetusa Regia

Lacul glaciar - Pietrele

Cetatea dacică - Blidaru

Vedere - Călan

Catedrala ortodoxă - Orăștie

Biserica reformată calvină - Brad

Casa de cultură Ion Dulamită - Petroșani

Biserica Densuș

Biserica catolică - Vulcan

Gara - Brad

Gara - Hunedoara

Trimitere poștală - Brad

Trimitere poștală - Costești

Trimitere poștală - Geoagiu Băi

Piața Ion Huniade și Banca Agricolă - Hunedoara

Pod peste Cerna - Hunedoara

Cazarma de infanterie - Orăștie

Trimitere  poștală - Orăștie

Cazinoul - Petroșani

Muzeul mineritului - Petroșani

Separația de la minele statului - Petroșani

Biserica reformată - Simeria

Depoul - Simeria

Gara - Simeria

Dealul de aur (Măgura Uroiului) - Simeria

Ocolul silvic - Simeria

Podul - Simeria

Școala - Simeria

Trimitere poștală - Țebea

Hotelul Oxigen - Petroșani

Biserica - Vulcan

Monumentul latinității - Brad

Monumentul Noi dacii - Brad

Muzeul aurului - Brad

Trimitere poștală - Petroșani

Primăria - Vulcan

Catedrala Sfânta Treime - Petroșani

Teatrul Ion D.Știrbu - Petroșani

Universitatea - Petroșani

__________ooOoo__________

DIN INTELIGENȚA ȘI

SPIRITUALITATEA

POPOARELOR LUMII

INDIA

• Nu vârsta ci înţelepciunea te face om întreg.
• Peştele, ca şi musafirul, e bun numai două zile.
• Nu curajul singur, ci curajul însoţit de prudenţă duce la victorie.

Detaliu vignetă de pe o bancnotă hawaiană

Câteva vignete de pe acțiuni franceze

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 15.10.2017