1. Banca națională a Poloniei a emis în anul 2015 o bancnotă comemorativă de 20 zloți, care celebrează grandioasa Catedrală Wawel din orașul Cracovia.
Pe aversul acesteia este prezentat chipul lui Jan Dlugosz iar pe revers este prezentată Catedrala Wawel din Cracovia.
Jan Długosz a fost un cronicar, geograf, diplomat, cleric și
istoric polonez, care s-a născut la data de 1 decembrie 1415 și a decedat la
data de 19 mai 1480, la Cracovia. El este creatorul uneia dintre cele mai mari
opere de istoriografie medievală a Europei și educatorul fiilor lui Cazimir al
IV-lea Jagiellon. Cronicarul polonez este unul din izvoarele primare despre
viata si înfăptuirile voievodului Moldovei Ștefan cel Mare. Astfel, despre
caracterul domnului, el scrie: “O, bărbat minunat, cu nimic mai prejos decât
comandanții eroici, de care atâta ne mirăm! După a mea părere, el este cel mai
vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii și mai ales cinstea
de comandant împotriva turcilor, cu sfatul, înțelegerea și hotărârea tuturor
creștinilor, de vreme ce ceilalți regi și principi catolici își petrec timpul
numai în trândăvii sau în războaie civile”. Despre bătălia de la Vaslui
scria: “Ștefan, voievodul Moldovei, înfrânse într-un mare măcel oastea de
120.000 de oameni a lui Mahomed.Dar învingerea a costat și pe ai săi; căci
toate șirurile dinainte, fură zdrobite de turci și amenința o mare primejdie,
până când Ștefan se aruncă el însuși în mijlocul turcilor, nebuni de bucuria
învingerii și, cu puterea minunată a lui Dumnezeu, nimici cetele turcești,
având abia vreo 40.000 de luptători, din care cea mai mare parte erau țărani.”
La moartea lui Ștefan cel Mare cronicarul a scris: “În anul 1504, în 2
iulie, marți, ora 1 după răsăritul soarelui, din voia destinului, muri Ștefan,
voievodul Moldovei, împovărat de lupte, bătrânețe și podagră. Natura îl făcuse
norocos, isteț și viteaz. El alungase din Moldova pe regele unguresc Matia,
bătut în orașul Baia și lovit el însuși în trei locuri la spate. Tot el –
minunată faptă – înfrânse cu o mână de oameni și alungă cu rușine pe sultanul
Mahomed, care avea 120.000 de ostași. Tot el, cu arma în mână, alungase peste
hotarele Moldovei pe regele polon Ioan Albert, călcând învoiala prin care i-a
fost asigurată de mai înainte libera ieșire a acestuia din țară. Tot el zdrobi,
mai de multe ori, și respinse pe tătarii de dincolo de Volga și pe cei din
Crâm. O, bărbat triumfal și victorios, care biruiși pe toți regii învecinați!
O, om fericit, care te bucurași de toate darurile, câte natura altora numai în
parte le dă: unii înțelepți și vicleni, alții viteji și drepți, alții iarăși cu
noroc împotriva dușmanilor. Tu singur le avuși hărăzite toate laolaltă:
drept-prevăzător, isteț, biruitor al tuturor dușmanilor! Nu degeaba trebuie
socotit printre eroii secolului nostru.”
2. Loteria națională a statului european Spania a emis în anul 2006 o serie de bilete de loterie ce prezintă faruri spaniole.
În biletul de loterie de deasupra este reprezentat Farul de pe insula Alboran (Almeria).
Farul de pe insula Alboran este destinat
asigurării securității traficului maritim în Marea Mediterană, între peninsula
spaniolă și coastă marocană a Africii. Farul aparține autorității portuare și
provinciei spaniole Almeria. Instalația de iluminare semnalizare a farului este
automată, electrică cu aprindere prin celulă fotoelectrică. Farul a fost
inaugurat în anul 1876 din considerente militare și are o înălțime de 20 metri.
Farul emite grupe de către patru semnale luminoase (flashuri) la fiecare 20 de
secunde, ce sunt vizibile de la o distanță de 10 mile marine. Datorită
climatului marin salin foarte activ farul a fost recondiționat în mai multe
rânduri. Lângă far s-au construit instalații de producere (purificare) a apei
știut fiind că insula nu are apă potabilă. Insula se constituie ca bază de
sussținere a cablului electric submarin care leagă pensinsula de orașul enclavă
Melila, dispus pe coasta africană. Pe insulă, în vecinătatea farului, este
dislocată o structură militară a marinei spaniole.
3. Banca națională a minusculului stat european Gibraltar a procedat la schimbarea designului bancnotei de 100 pound.
Pe aversul ambelor bancnote este reprezentat chipul reginei Elisabetei a II-a a Marii Britanii. Reversul bancnotei vechi prezintă fortăreața Bastinul regilor iar al bancnotei noi chipul lui Josua Abrahma Hassan.
Elisabeta a II-a, nume real și
complet Elizabeth Alexandra Mary, este suverana Regatului Unit al Marii
Britanii și Irlandei de Nord și a încă 15 state, membre Commonwealth,
născută în anul 1926, conduce din anul 1952. Cele 15 state, membre
Commonwealth sunt Canada, Australia, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas,
Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul
Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis.
Sir Joshua Abraham Hassan a
fost un politician, primar și ministru șef al Gibraltarului, care s-a născut la
data de 21 august 1915 și a decedat la data de 1 iulie 1997. I s-a spus
„salvatorul”
fiind consideart o figură cheie în mișcarea de obținere a
drepturilor civile ale locuitorilor Gibralatrului și în crearea instituțiilor
de autoguvernare ale teritoriului.
xxx
UN DIALOG EPIGRAMATIC
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
O PASTILĂ DE UMOR
_____________xxx_____________
O MEDALIE ȘI
CĂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL ARGEȘ
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte
variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent
metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin
imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o
organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și
apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate
comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de
identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Matricea sigilară reprezintă obiectul confecţionat din material dur care, care are
gravată o reprezentare şi un text ce-l individualizează pe posesor și care
servește pentru realizarea amprentei sigilare. Sigiliul este amprenta rămasă pe
suportul documentului (în ceară, hârtie, soluţie de aur, tuş sau fum) în urma
aplicării unei matrici sigilare. Sigiliul este principalul mijloc de garantare
a unor secrete şi de asigurare a autenticităţii unor acte. Sigilile rotunde
reprezintă autoritatea unei instituții. Gravarea sigiliilor se poate face în
adâncime (incizie), pentru sigilarea în ceară sau cocă, ori în relief
(excizie), pentru sigilarea în tuş sau fum. Sigilografia (nume alternativ -
sfragistica) a fost fondată în secolul al XVII-lea de Dom Mabillon, părintele
erudiției moderne și dezvoltată în secolul al XIX-lea de către Louis-Claude
Douët d'Arcq, un mare arhivist și istoric care, împreună cu echipa sa, a scos
lucrarea Collection des sceaux des Archives de l'Empire. Franceză la
origine, această disciplină nu a întârziat să se extindă în toată Europa,
pretutindeni unde, încă din Evul Mediu, se impunea obiceiul de a valida
documentele cu sigiliu. Câmpul sigilar este suprafaţa pe care se gravează
reprezentarea grafică și textul unui sigiliu. Exerga este spaţiul de la
marginea câmpului sigilar, de obicei cuprins între două sau mai multe cercuri
(ce pot fi liniare, şnurate, perlate, etc.), în care se gravează textul
matricei sigilare. Este important de reținut a nu se confunda sigilografia cu
heraldica. Heraldica este disciplina auxiliară a istoriei care studiază
stemele, blazoanele, etc.
Matricea sigilară de mai
sus a fost bătută în anul 1861 de către Poliția
orașului Câmpulung din județul Muscel – Principatele Unite Române. Ea are
forma rotundă, cu diametrul de 41 milimetri și este confecționată din alamă.
Este gravată în incizie și în centrul câmpului sigilar prezintă o acvilă
cruciată, cu capul spre aripa stângă, încoronată, cu aripile deschise, ţinând
în gheare însemnele puterii: în dreapta iataganul, iar în stânga sceptrul.
Dedesubt este înscris anul baterii – 1861. Circular la periferia matricii este
aplicată legenada: PRINCIPATELE UNITE * POLIŢIA ORAŞULUI CÎMPU-LUNGU JUD.
MUSCELU.
Negru Vodă - întemeietor de țară 700 de ani de la atestarea orașului
Câmpulung Muscel 1292 - 1992
Negru
Vodă a fost,
potrivit legendei, fondatorul și primul domn al Țării Românești. Existența
lui reală este controversată, făcând subiectul mai multor cercetări mai mult
sau mai puțin istorice. Potrivit legendei, Negru Vodă apare ca un personaj care
în anul 1290 se presupune că a trecut Carpații din Făgăraș și s-a stabilit
la Curtea de Argeș sau Câmpulung, unde a întemeiat un voievodat. Se crede că a
îngăduit orășenilor sași să-și mențină pe comesul (liderul)
lor, Laurențiu, care a decedat în anul 1300 și a fost înmormântat în Biserica
Bărăței din Câmpulung. "Descălecatul" lui Negru Vodă ar fi pus bazele
statului Țara Românească, a cărei independență avea să o statueze Basarab I, la
1330.
Mănăstirea Negru Vodă se află în orașul Câmpulung-Muscel, în
județul Arges. Aceasta a fost ctitorită în anul 1215, prin tradiție de către
Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae
Alexandru. Aceasta va fi reclădită de Matei Basarab, când devine și mănăstire.
Mănăstirea Negru Vodă reprezintă cel mai important ansamblu monastic din
Muscel. În componența ei intră Paraclisul Domnesc al curții voievodale,
ulterior Biserica mare a mănăstirii, Biserica mică – bolnița - din primul sfert
al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotniță de la intrarea în incintă - secolul
al XVII-lea, Casa Domnească - secolul al XVII-lea construită pe vechi temelii
din secolul al XIV-lea, Casele egumenești - secolul al XVIII-lea, anexa casei
domnești și chiliile de la începutul secolului al XIX-lea. Aici se mai afla și
Hanul-Bazar al mănăstirii, dispărut din anul 1746.
Insigna - Inspectoratul de Jandarmi Județean Argeș
Unitatea Militarã 0681 Jandarmi Pitești a fost infiintatã in anul 1990 ca batalion de
jandarmi ( Batalionul 57 Jandarmi Pitesti) ce avea competentã pe intreg
teritoriul judetului Arges. Panã in 1990 la sediul din str. Smeurei nr. 21 (
clãdirea a fost construitã intre anii 1866 - 1881 si a fost destinatã unei
sectii de pompieri deoarece era cea mai inaltã clãdire din oras, fiind
denumitaã si "Clãdirea cu foisor de observãri" ) al UM 0681 a
functionat o companie de trupe de securitate care se subordona Centrului de
Instructie pentru trupe de securitate Campulung Muscel. La infiintare,
Batalionul 57 Jandarmi Pitesti a primit in structura sa de la Centrul de
Instructie pentru trupe de securitate Campulung Muscel, prin transfer,
urmãtoarele subunitãti: o companie de pazã obiective ce asigura paza la S.C. Arpechim
S.A., o companie de pazã obiective ce asigura paza la S.C.N. Colibasi, o
companie de ordine publicã in municipiul Pitesti, un pluton de pazã obiective
ce-si desfãsura activitatea la Vidraru si 3 subunitãti de comandament. Compania
de jandarmi care participa la mãsuri de mentinere a ordinii publice in
municipiul Pitesti avea in componentã trei plutoane. Efectivele de jandarmi se
prezentau la sediul prefecturii municipiului Pitesti unde se organizau in
patrule mixte de ordine si siguranta publica cu efective ale politiei
municipiului Pitesti. Tot in cadrul acestei companii functiona si o grupã de
jandarmi compusã din militari angajati pe bazã de contract care asigura ordinea
publicã in statiile de transport feroviar din municipiul Pitesti prin patrulare
in zona acestora precum si pe trenurile de cãlatori sau marfã. In data de 25
octombrie 1995, in urma unui ceremonial militar desfãsurat pe stadionul Nicolae
Dobrin din Pitesti, unitãtii i-a fost inmanat "Drapelul de Luptã",
simbol ce va concentra in jurul sãu intreaga fiintã a unitãtii. Astăzi sediul
central al Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș este situat în Pitești,
pe strada Aleea Negoiul, la nr. 2. Mai jos se prezintă detașamentele acestui
inspectorat cu misiunile lor principale:
- Detaşamentul 1 jandarmi Mobil - subunitate destinată pentru executarea misiunilor de ordine publică ce revin Inspectoratului în zona de responsabilitate - judeţul Argeş
- Detaşamentul 2 jandarmi Piteşti - subunitate destinată pentru executarea misiunilor de protecţie instituţională la obiective financiar – bancare şi M.A.I.
- Detaşamentul 3 jandarmi - subunitate destinată pentru executarea misiunilor de protecţie instituţională la obiective aparţinând Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public (supraveghere şi ordine publică instanţe Piteşti, supraveghere şi ordine publică instanţă şi parchet Topoloveni, supraveghere şi ordine publică instanţă şi parchet Costeşti)
- Detaşamentul 4 jandarmi supraveghere şi ordine publică Conducte transport produse petroliere asigură supraveghere conductelor magistrale de transport produse petroliere, echipamentelor şi instalaţiilor aferente aparţinând S.C. CONPET S.A. Ploieşti .Totodată desfăşoară misiuni de ordine publică pe raza localităţilor tranzitate combătând faptele antisociale.
- Detaşamentul 5 jandarmi Curtea de Argeş - subunitate destinată pentru executarea misiunilor de pază, protecţie şi intervenţie la obiectivele date în competenţă, asigurarea misiunilor de ordine şi siguranţă publică în zona de responsabilitate. Este subunitatea care asigură şi protecţia Barajului Vidraru precum şi ordinea publică în zona de dispunere a acestuia; Tot în cadrul acestui detaşament funcţionează Postul de jandarmi ordine publică montan Arefu este structura specializată care acţionează împreună cu Serviciul Public Salvamont pentru salvarea evacuarea turiştilor din zona montană aflaţi în situaţii deosebite. Deasemenea execută misiuni de menţinere a ordinii publice pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional în zona de responsabilitate (staţiune montană şi pe traseele din zona acestora).
- Detaşamentul 6 jandarmi asigură protecţia instituţională a Sucursalei de Cercetări Nucleare Piteşti.
- Detaşamentul 7 jandarmi Câmpulung destinat pentru executarea misiunilor de protecţie instituţională la obiective aparţinând Ministerului Justiţiei, Ministerului Public şi M.A.I. precum şi pentru executarea misiunilor de ordine şi siguranţă publică în zona de responsabilitate. În cadrul acestui detaşament se regăseşte şi Postul de jandarmi ordine publică montan Rucăr , structură care acţionează împreună cu Serviciul Public Salvamont pentru salvarea evacuarea turiştilor din zona montană aflaţi în situaţii deosebite. Deasemenea execută misiuni de menţinere a ordinii publice pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi contravenţional în zona de responsabilitate (staţiune montană şi pe traseele din zona acestora).
Insigna - Colegiul național "Ion C. Brătianu" Pitești
Cei mai buni - 2015 - Generația luminii
„Liceul Clasic din Piteşti, iar în februarie 1898 i se atribuie
numele de Liceul „Ion C. Brătianu”. În
1948, după modelul sovietic, denumirea de liceu a fost înlocuită cu acea
de „şcoală medie”. Numele unor mari personalităţi istorice, printre care şi
Brătienii, sunt trecute la „index”. În anul 1957, Ministerul învăţământului a aprobat ca şcoala să poarte numele lui Nicolae
Bălcescu, iar din septembrie 1965, prin hotărârea Consiliului de Miniştri, este
iarăşi 899. liceu. Actuala clădire a liceului a fost inaugurată în toamna
anului. Frumuseţea clădirii, a cărei faţadă este decorată cu un frumos
mozaic de plăcuţe de aur, a atras admiraţia multor personalităţi, între care şi
marele istoric Nicolae Iorga. Dintre absolvenţii liceului îi reamintim pe
Mihail Ghelmegeanu, profesor universitar, George Ulieru, medic de plasă şi
scriitor, Ion Trivale, critic literar, căzut pe front în 1916, Dan Barbilian,
(Ion Barbu), matematician și poet, Ion N. Angelescu, doctor în ştiinţe
economice, Armand Călinescu, viitor prim-ministru, Tudor Teodorescu – Branişte,
ziarist şi prozator, criticul literar Vladimir Streinu, Nicolae Brânzeu,
compozitor, Virgil Tempeanu, profesor universitar, George Vâlsan, savant
geograf şi poet, Rudolf Schweitzer - Cumpăna, pictor, medicul Dan Gavriliu, Dan
Teodorescu, laureat al Premiului de Stat pentru descoperiri în domeniul
electronicii, doctorul Gheorghe Marinescu, specialist în inframicrobiologie,
laureat al Academiei Franceze de Medicină, academicianul Constantin Bălceanu
Stolnici, specialist în cibernetică, neurologie, gerontologie, doctorul
Alexandru Vrăbiescu, specialist în geriatrie, Marius Iosifescu, matematician,
membru al Academiei Române, E. Constantinescu, preşedinte al României în
perioada 1996-2000. După Revoluția din anul 1989 instituția de învățământ a
devenit Colegiul național cu numele inițial - ”Ion C. Brătianu”.
Insigna - Dacia 1300 - România
Dacia 1300
este un model de autoturism fabricat de către Automobile Dacia S.A. Pitești.
Societatea comercială Automobile Dacia S.A. Pitești este cel mai mare
producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparține
grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societății îl
constituie producerea și comercializarea de automobile, piese auto, mașini
unelte și instalații pentru industria de automobile. Dacia a luat naștere
în anul 1966 la Colibaşi (astăzi Mioveni), judeţul
Argeş, având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul
francez de automobile, Renault, care prevedea asamblarea unui model
Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în
anul 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și
jumătate. Pe 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 stații de lucru din
uzină, iar pe 3 august 1968 se testează primul motopropulsor. Deasupra am
postat un panou cu evoluția emblemei autoturismului românesc Dacia, de-a lungul
timpului și o poză cu sediul central al Uzinelor Dacia - Pitești.
Modelul 1100
Modelul 1300
Modelul Double
Modelul Nova
Modelul Solenza
Modelul Logan
Modelul Sandero
Modelul Duster
Deasupra admiri și alte
modele de autoturisme fabricate la Pitești.
Municipiul Pitești este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Argeş,
România, având o populaţie de aproximativ 172000 de locuitori. Orașul are
renumele de orașul lalelelor, aici fiind găzduită anual o
importantă manifestare cultural artistică sub genericul - Simfonia
lalelor. Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab
Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat
în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la
începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din data de
20 mai 1388 când domnitorul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea
Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". Deasupra am postat
stemele de la 1715, interbelică, comunistă şi actuală ale municipiului Piteşti,
iar mai jos pozele câtorva clădiri reprezentative pentru cultura și arhitectura
piteşteană, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite.
Cinematograful Modern
Fabrica de tananți "Argeșul"
Popasul "Casa argeșeană"
Foișorul de foc
Gara
Grădina publică și Palatul administrativ
Grota din Trivale
Hala de carne
Hotelul și Restaurantul "Victoria"
Strada Șerban Vodă și Biserica Sf. Nicolae
Spitalul I.C.Brătianu
Strada Șerban Vodă
Tribunalul
Biserica domnească
Cercul militar
Galeriile de artă
Hotelul Argeș
Magazinul Trivale
Muzeul Județean
Întreprinderea de motoare electrice
Prefectura
Primăria
Argeș este un judeţ situat în regiunea Muntenia din
România. Are o suprafaţă de 6862 kilometri pătrați, numără aproximativ
650000 de locuitori și are reședința în municipiul Pitești. Ca subdiviziuni
administrative județul este compus din 3 municipii - Pitești, Câmpulung și
Curtea de Argeș, 4 oraşe - Costești, Mioveni, Topoloveni, Ștefănești și 95 de
comune. Deasupra am postat harta şi stemele interbelică, comunista şi actuală
ale judeţului Argeş, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și
arhitectură argeșene, din vremuri diferite și alte locuri
de vizitat pe aceste meleaguri.
Lacul și Cabana Bâlea
Schitul - Dragoslavele
Mausoleul - Mateiaș
Cetatea - Poenari
Mănăstirea - Nămăiești
Cabana Cuca
Cabana - Brustureț
Cabana - Garofița
Peștera Dâmbovicioara
Refugiul Fereastra zmeilor
Cabana - Voina
Castrul - Jidova
Mănăstirea - Aninoasa
Mănăstirea - Ciocanu
Mănăstirea - Slănic
Primăria - Costești
Hotelul Regal - Câmpulung Muscel
Școala normală - Câmpulung Muscel
Primăria - Câmpulung Muscel
Conacul Brătianu - Florica
Mănăstirea Turnu
Vedere - Racovița
Barajul hidroelectric - Baciu
Biserica de lemn "Înălțarea Domnului" - Costești
Cabana - Cascoe
Cabana Dragoș Băjan
Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Corbii de Piatră
Refugiul Iezer
Refugiul Viștea
Barajul hidroenergetic - Vidraru de pe Argeș
______________ooOoo______________
DIN INTELIGENȚA
ȘI SPIRITUALITATEA
POPOARELOR LUMII
BULGARIA
- Căsătoria fără dragoste este ca vânătoarea fără pușcă.
- Uită-te mai întâi la copac şi apoi stai sub el.
- Poţi conduce calul la apă, dar nu-l poţi obliga să bea.
Detaliu vignetă de pe o bancnotă
fantezie din statul Panama
Câteva vignete de pe acțiuni franceze
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 24.10.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu