Epaminonda's Blog.....: MONEDĂ COROANĂ CEHĂ DE COLECȚIE

Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos celebrează Viaductul (podul) de cale ferată Jizersky, dintre localitățile Tanvald și Harrachov. Moneda prezintă pe avers câteva animale heraldice din stema de stat a Republicii Cehe, stemele localităților Tanvald și Harracov, valoarea monedei, marca monetăriei și înscrisurile PODURI și REPUBLICA CEHĂ, desigur în limba cehă. Reversul prezintă o poză a viaductului, anul emiterii, inițialele gravorului și inscripția PODUL JIZERSKY DINTRE LOCALITĂȚILE TANVALD ȘI HARRACHOV, tot în limba cehă.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5000 coroane, data emiterii – mai 2014, seria – poduri, forma - rotundă, diametrul – 22 milimetri, greutatea – 7,78 grame, metalul – aur, pritatea – 99,9%, calitatea – BU (1800 exemplare) și proof (6800 exemplare) și designer – Vladimir Pavlica.

Viaductul (podul) Jizersky este destinat transportului feroviar de călători și marfă peste râul Jizera din regiunea montană Liberec, Republica Cehă. Acest segment de cale ferată face legătura între localitățile Tanvald și Harrachova, foarte aproape de frontiera de stat cu Republica Polonă.

Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos celebrează Podul Harvina-Darkov. Moneda prezintă pe avers o vedere cu podul din beton armat de la Karviná-Darkov. Deasupra este o compoziție de animale heraldice stilizate din stema națională mare a Republicii Cehe. Leul ceh este în mijloc, cu vulturul moravic pe stânga și vulturul silesian pe dreapta. Denumirea și unitatea monetară abreviată "5000 Kč" sunt situate pe puntea podului. În jurul cercului exterior sunt scrise numele statului în limba cehă "ČESKÁ REPUBLIKA" și numele seriei numismatice "MOSTY". Moneda a fost executată de monetaria cehă. Marcajul său, sub forma literelor "Č" și "M", se află în partea dreaptă a vulturului din Silezia. Reversul monedei prezintă o vedere laterală a podului. Pe marginea superioară a monedei se află textul "ŽELEZOBETONOVÝ MOST", iar la partea inferioară, iarba stilizată, textul "V KARVINÉ-DARKOVĚ" și anul emiterii "2014". Marcajul designerului monedei este situat înaintea cuvântului "ŽELEZOBETONOVÝ".

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5000 coroane, data emiterii – octomnbrie 2014, seria – poduri, forma - rotundă, diametrul – 22 milimetri, greutatea – 7,78 grame, metalul – aur, pritatea – 99,9%, calitatea – BU (1700 exemplare) și proof (6500 exemplare) și designer – Asamat Baltaev.

Podul din beton armat de la Karvina Darkov a fost construit în anul 1925 peste râul Olse. Înălțimea podului este de 6,25 metri, lungimea este de 55,8 metri iar lățimea podului este de 6,25 metri. Între anii 2003 – 2004 podul a suferit o renovare generală, căpătând o nouă destinație. Astăzi el este folosit doar de către pietoni și cicliști. Zonele riverane podului au fost amenajate pentru a se împiedica inundațiile.

Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos celebrează Podul Žďákov. Moneda prezintă pe avers un detaliu de nituire al podului, cu o compoziție de animale heraldice stilizate din stema națională mare a Republicii Cehe în partea stângă. Vulturul Moraviei se află în partea de sus, leul ceh în mijloc și vulturul silezian în partea de jos. Denumirea și unitatea monetară abreviată "5000 Kč", numele statului în limba cehă "ČESKÁ REPUBLIKA" și numele seriei numismatice "MOSTY" sunt scrise în jumătatea dreaptă inferioară a monedei. Marcajul monedei cehe, sub forma literelor "Č" și "M", este situat lângă marginea din dreapta a monedei. Reversul monedei ilustrează arcul podului Žďákov, văzut de jos. Jumătatea dreaptă inferioară a monedei conține textul "ŽĎÁKOVSKÝ OBLOUKOVÝ MOST". Anul de tipărire "2015" este situat lângă marginea superioară stângă a monedei, iar inițialele designerului Luboš Charvát, sub forma literelor interconectate "LCH", sunt situate lângă marginea inferioară stângă a monedei.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5000 coroane, data emiterii – 26 martie 2015, seria – poduri, forma - rotundă, diametrul – 22 milimetri, greutatea – 7,78 grame, metalul – aur, pritatea – 99,9%, calitatea – BU (2100 exemplare) și proof (7000 exemplare) și designer – Lubos Charvat.

Podul Žďákov este construit în arc de oțel și se întinde peste râul Vltava, Republica Cehă, pe drumul care leagă localitățile Tabor cu Plzen, lângă localitatea Orlik nad Vlatvou. Lungimea totală a podului este de 543 metri, inclusiv intervalul de apropiere. Podul a fost inaugurat în anul 1965 și numit după satul din apropiere, inundat în timpul construirii barajului Orlik.

xxx

O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O PASTILĂ DE UMOR

__________xxx__________

O INSIGNĂ,
O PLACHETĂ ȘI
CÂTEVA MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Luyu - Gr. Superstar - Clasa a 2-a (fotbal)

Istoria fotbalului românesc începe cu o menţiune ambiguă. Se spune că la Arad, în anul 1888, “un grup de tineri bătea mingea”. Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”! Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS “Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget, comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta, întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?! Sus am postat o poză cu tineri fotbaliști arădeni care bat la porțile afirmării.

Structura organizatorică conducătoare a fotbalului românesc a luat ființă în anul 1909 sub numele Asociația cluburilor de fotbal din România. În timp aceasta a evoluat primind și alte denumiri după cum urmează; 1912 – Federația societăților sportive din România, 1919 – Uniunea cluburilor de fotbal asociație, 1930 – Federația română de fotbal asociație și 1940 – Organizația sportului de fotbal și handbal. Din 1944 si până în prezent forul conducător al fotbalului autohton se numeste Federația romană de fotbal. Din anul 1930 este afiliată la Federaţia Internaţională de Fotbal Amator (F.I.F.A.) iar din anul 1955 este afiliată şi la Uniunea Europenă de Fotbal Amator (U.E.F.A.).

M.C.R. 500 metri - lansat 1925

(Moto Cros România)

Federaţia română de motociclism (F.R.M.) este forul naţional sportiv românesc care doreşte să revigoreze un sport vechi românesc care în perioada regimului comunist a cunoscut o perioadă neagră şi care a început să devină ceea ce a fost, abia după Revoluţia din Decembrie 1989. Cine deţinea o motocicletă în regimul comunist era desigur un privilegiat al soartei. F.R.M. este responsabilă de organizarea calendarului sportiv în motociclismul românesc. Raliurile de motociclism se organizează pe mai multe clase în funcție de capacitatea cilindrică a motorului (125, 250 sau 500 centimetri cubi). Ele se organizează pe diferite categorii de drumuri. Motociclismul este o disciplină sportivă ce atrage în mod special tinerii dar și foarte mulți spectatori pe marginile traseului de concurs.

Motocrosul este o disciplina sportivă constând în curse de motociclism care se desfășoară pe teren accidentat și în care plecările se dau de obicei în grup, pe clase, sau după capacitatea cilindrică a motocicletei. Cursele de motocros se desfășoară pe trasee neliniare special amenajate, de pământ, cu diferite umflături sau gropi și bine udate pentru a evita producerea prafului și a proteja concurenții în cazul unor accidente. Alergătorul de motocros combină viteza cu abilitățile în conducere pentru a ajunge primul la sosire. Cursele de motocros solicită toate capacitățile fizice și psihice ale concurentului.

În anul 1952 s-a înființat Federația internațională de motociclism, ca organ suprem mondial responsabil cu organizarea și dezvoltarea acestui sport, foarte spectaculos iubit de publicul larg. Prima ediție a Campionatului mondial de motocros a avut loc în anul 1957. După capacitatea cilindrică motociclete sunt diferențiate pe patru categorii; 80, 125, 250 și 500 centimetri cubi.

Plachetă dedicată și conferită regelui Carol I al României

cu ocazia jubileului de 40 de ani de domnie, 1906,

de către Stabilimentul Tehnic Naval din Trieste, autor H. Schafer

La începutul secolului trecut orașul-port italian Trieste făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Aici a existat un Stabiliment tehnic naval (adică un șantier naval) unde se construiau nave de luptă, în special monitoare, probabil și pentru nevoile Regatului României. Placheta de mai sus a fost dăruită în anul 1906 în semn de apreciere regelui Carol I al României, la împlinirea a 40 de ani de domnie, din partea conducerii acestui stabiliment tehnic naval. Industria românească de nave a vremurilor respective consta ăntr-un mic atelier de reparații navale, construit în anul 1864 la Brăila și care în anul 1867 a fost mutat la Galați făcând parte din Arsenalul Marinei Militare Române.

Carol I, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10 octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.

Societatea lucrătorilor mecanici "Mina și Pădurea"

fondată 1 august 1888

Societatea lucrătorilor mecanici Mina și Pădurea a fost fondată la data de 1 august 1888 și ea reprezenta forma de asociere, reprezentare și luptă, pentru drepturile cuvenite, a tuturor lucrătorilor mecanici din domeniile minerit și silvicultură. E de la sine înțeles că în aceste două domenii existau numeroase și diverse utilaje folosite în procesul de muncă și care erau deservite fiecare de câte 1, 2 sau 3 lucrători mecanici. De aici rezultă forța și importanța acestei societăți.

Sindicatul metalo-chimic

Premiul pentru producție 1 Mai 1945

Sindicatul metalo-chimic era o formă de organizare și luptă sindicală a lucrătorilor din metalurgie și industria chimică. Metalurgia este o ramură a industriei ce include procesele de obținere a metalelor din minereuri și alte substanțe ce conțin metale. Metalurgia include prelucrarea minereurilor, extragerea metalelor din minereuri, rafinarea metalelor, producerea aliajelor metalice, prelucrarea metalelor sub presiune, fabricarea pieselor metalice turnate, prelucrarea termică, termochimică, termomecanică, sudarea și lipirirea metalelor și aliajelor, acoperirea suprafeței pieselor metalice cu straturi de alte metale prin difuzia unor substanțe (metalice sau nemetalice) în stratul superficial ale obiectelor de metal. Industria chimică este reprezentată de companii ce au ca profil de activitate producția de substanțe chimice. Ocupând un loc central în economia globală, industria chimică transformă materiile prime (petrol, gaze naturale, apă, metale și minerale) în peste 70000 de produse diferite.

__________ooOoo__________

DIN INTELIGENȚA
ȘI SPIRITUALITATEA
POPOARELOR LUMII