CHORZOW BATORY - POLONIA

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente 

de cultură și arhitectură din localitatea poloneză 

CHORZOW BATORY, denumire actuală HAJDUKI WIELKIE, 

denumire germană BISMARKSHUTTE, dar și câteva 

trimiteri poștale ilustrate din vremuri diferite. 

Primăria

Stadionul 

Biserica catolică

Fabrica

Gara

Poșta

Poșta și Strada Primăriei

Strada Bismark

Strada Mareșal Pilsudski

Piața comercială

Arhitectură locală

Trimiteri poștale

xxx

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

_____________xxx_____________

CÂTEVA 

MEDALII ȘI INSIGNE 

DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - Batalionul 1 Jandarmi Special 

Intervenție Antiteroristă și Acțiuni Speciale 

Batalionului 1 Jandarmi Special Interventie Antiterorista si Actiuni Speciale este dislocat în București,  pe strada Jandarmeriei, la nr.9-11, în sectorul 1 și face parte din cadrul Brigazii de Interventie "Vlad Tepes" a Jandarmeriei Române are ca zonă de responsabilitate întreg teritoriul național și este încadrat cu personal pregătit în una sau mai multe specialități, alpinist, lunetist, pirotehnist, parașutist, scafandru. Unitatea îndeplinește următoarele misiuni:

• Asigurarea protecției instituțiilor fundamentale ale statului și neutralizarea amenințărilor la adresa acestora, independent sau în cooperare cu alte structuri ale Ministerului de Interne și cu ale celorlalte instituții din sistemul de apărare și securitate națională,
• Asigurarea protecției și intervenției antiteroriste la obiectivele date în responsabilitate directă Jandarmeriei Române, precum și la alte obiective,
• Executatea independent sau în cooperare cu alte instituții a controalelor și intervențiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea, și neutralizarea dispozitivelor pirotehnice,
• Participarea, la solicitarea instituțiilor statului abilitate de lege, la misiuni de prevenire și neutralizare a actelor teroriste pe teritoriul național,
• Participarea la descoperirea, capturarea sau neutralizarea inamicului desantat ori debarcat pe teritoriul național, în locurile de dispunere a unităților și subunităților de jandarmi,
• Participarea alături de alte forțe abilitate la acțiuni de descoperire, capturare și neutralizare a elementelor paramilitare care acționează pe teritoriul național.
• Realizarea în condițiile legii a activității de protecție și alte forme de descurajare pe linia prevenirii terorismului.

Insigna - A 10-a aniversare de la înființarea 

Întreprinderii Magazinul universal Bucur-Obor 1975 - 1985

 

Bucur Obor este un centru comercial din București. Compania Bucur Obor, care administrează centrul comercial, a înregistrat o cifră de afaceri de 18,1 milioane lei în anul 2009. Cei mai importanți acționari ai societății sunt Laurențiu Postovaru, cu o participație de 28,68% și Gelu Manea, directorul general al firmei, cu un pachet de 16,05% din titluri. Reper comercial al Bucurestiului, Bucur Obor si-a deschis portile in anul 1975. Pentru locuitorii Capitalei, a devenit in acelasi an, prima destinatie comerciala care oferea mai toate produsele si serviciile la un loc, excelent amplasata intr-una dintre cele mai cunoscute zone pentru cumparaturi de la acea vreme. Aceste caracteristici s-au pastrat pana astazi. De-a lungul celor peste 40 de ani de existenta, Bucur Obor a cunoscut diverse etape de dezvoltare, alaturi de sute de chiriasi si a devenit unul dintre cele mai cunoscute branduri pur romanesti, iubite de cetatenii Bucurestiului, dar si de catre cei din tara, pentru care o deplasare la Bucuresti include uneori si o vizita la Bucur Obor. Centrul comercial Bucur Obor detine o suprafata inchiriabila de circa 28000 metri pătrați, este situat pe trei niveluri – demisol, parter si etaj si detine o pozitionare privilegiata langa Piata Obor, Primaria Sectorului 2 si statia de metrou Obor. Bucur Obor ofera 260 magazine, intr-un mix unic in Bucuresti, o imbinare intre afaceri de familie de tip mercerie, tesaturi, metraje, geamuri & amp; oglinzi, galanterie, marochinariesi altele, impreuna cu branduri internationale consacrate. Este cunoscut ca o destinatie pentru cumparaturi si servicii utile pentru vizitatori, dar si un spatiu apropiat de sufletul lor, cu zeci de ani de traditie, intr-un loc familiar, cu intreprinzatori, produse si servicii foarte utile. Centrul comercial este situat pe Șoseaua Colentina la nr. 2, în sectorul 2 al capitalei. 

Industrialexport - București - România 1970

The Internațional Bucharest Fair 

(Târgul internațional București) 13-24 .X.1970

INDUSTRIALEXPORT SA este o importantă companie românească situată în București, sectorul 1, bulevardul Dacia, la nr.59. Această companie are o tradiție de peste jumătate de veac, ce are relații comerciale cu companii similar din peste 60 de țări din întreaga lume. Activitatea principala a companiei Industrialexport constă în export pentru construirea de rafinării de petrol, uzine chimice și petrochimice, conducte pentru petrol și gaze natural. Sus am postat logo-ul companiei Industrialexport.   

Realizat in anul 1962 de un colectiv condus de arhitectul Ascanio Damian,  Pavilionul expozițional ROMEXPO  este legat de piata din capatul Soselei Kiseleff printr-o esplanada larga, marginita de spatii verzi. Edificiul se compune din doua parti importante, constructia perimetrala si cupola. Prin cele trei galerii situate la cote diferite, legate intre ele prin scari libere, dispuse ritmic si radial, se realizeaza un interesant echilibru arhitectural interior. Aria construita este de aproximativ 10.000 mp, pavilionul inscriindu-se intr-un diametru de aproape 180 de metri. Inaltimea totala este de 42 de metri, iar diametrul cupolei este de 93 de metri. La incheierea constructiei, recepti­o­nata in ianuarie 1962, executantul lucrarii preda Camerei de Comert, in calitate de beneficiar, obiectivul de investitii, acesta fiind inclus de la bun inceput in patrimoniul Camerei. Inca de la inceput a existat o fireasca preocupare pentru folosirea in cea mai mare masura a constructiei. In principal, au fost avute in vedere trei directii: organizarea de expozitii romanesti, de expozitii straine si  de manifestari culturale. In ceea ce priveste expozitiile romanesti, s-a optat pentru organizarea targului anual numit „Pavilio­nul de mostre”, manifestare expozitionala care insotea contractarea centra­lizata a „fondului pietei“ pentru marfuri metalochimice, textile-confectii- incaltaminte si agroalimentare. Referitor la expozitiile straine, au fost propuse pentru primul an sapte manifestari de acest gen, dintre care nu s-au materializat decat trei. Prima expozitie straina organizata in Pavi­lionul Central a fost Expozitia industriala franceza, care s-a desfasurat in iunie 1962, urmata de manifestari similare din Germania Federala si Austria. Cea de-a treia directie de actiune n-a avut succes, spatiul oferit de Pavilionul Central fiind nefunc­tional pentru o buna parte dintre tipurile de spectacole caracteristice epocii. Expozitia Realizarilor Economiei Nationale (EREN ‘64) a fost organizata pe un teren de peste 100 de hectare, intins de la malul Lacului Herastrau pana dincolo de Pavilionul Central si de la Casa Scanteii pana catre Strandul Herastrau (numit in epoca Strandul Tineretului). Inaugurarea oficiala a EREN a avut loc vineri, 21 august 1964. Fata de interesul de care s-a bucurat EREN ‘64, s-a luat hotararea ca o noua editie sa aiba loc in 1969. Manifestarea a continuat si dupa aceea, in ritm de una la cinci ani, dar sub numele adaptat de EDES, adica Expozitia Dezvoltarii Economico-Sociale. Ideea organizarii unui targ comer­cial international cu caracter industrial la Bucuresti precede, fireste, organizarea primei editii a TIB. Ideea organizarii unui targ industrial a venit firesc, cu atat mai mult cu cat practica desfasurarii targurilor in strainatate era cunoscuta in Romania. Si de la idee la materializare n-a mai fost decat un pas. În ziua de 31 mai 1968, in presa a aparut informatia avand urmatorul cuprins: „Potrivit unei hotarari a Consiliului de Ministri, cu incepere din anul 1970, in Capitala se va organiza, la fiecare doi ani, in luna octombrie, Targul International – Bucuresti. Complexul expozițional Romexpo este cel mai mare complex expozițional din România, situat în Piața Presei Libere din București. Suprafața totală a complexului este de 421700 metri pătrați din care 203021 metri pătrați suprafață totală a pentru expuneri, împărțită în 42 de pavilioane, 35000 metri pătrați parcarea de 2200 locuri. Pavilionul central al complexului, numit în timpul regimului comunist Pavilionul Expoziției Economiei Naționale, a fost construit între anii 1960 - 1963, pe fostul spațiu al tribunelor hipodromului București, după planurile arhitecților Ascanio Damian, Mircea Enescu, Vera Hariton și inginer Dan Mateescu. Pavilionul, înalt de 42 de metri, cu o suprafață construită de 10000 metri pătrați este edificat pe un plan circular cu diametru de 180 de metri  și are o cupolă cu un diametru de 93 metri. Pavilionul este racordat la rețeau feroviară a României, în acest sens în spatele construcției, în partea opusă intrării fiind construită o cale ferată. 

Ferdinand I Rege al românilor - Primăria orașului București

Expoziția Târgul moșilor 1924 - Prin muncă la lumină

Începând cu anul 1920 pe Câmpia Moșilor, din apropiere de București, se organizează anual târguri de produse agricole (animale și vegetale). Activitatea intră în limbajul oral ca și Târgul Moșilor - veritabilă expoziție agricolă. La începutul anului 1925, Primăria condusă de Ioan E. Costiniu (primar) dă o ordonanţă prin care permite practicarea comerţului ambulant numai negustorilor olteni, cu autorizaţie după plata unei taxe de 820 de lei. Cel cu fructe, lapte, peşte şi gaz era permis doar dacă era practicat cu coşuri, găleţi sau garniţe, iar folosirea căruţelor sau cărucioarelor trase de animale era interzis. La solicitarea Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, Primăria pune la dispoziţie întreg Câmpul Moşilor pentru organizarea Oborului. 

Ferdinand I, Rege al României, Principe al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, născut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 24 august 1865 la Sigmaringen şi decedat 20 iulie 1927 la Sinaia) a fost rege al României din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Din 1890 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1914 şi 1927 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. 

I.G.F.C.O.T. - Vasile Ștefan

Institutul de geodezie, fotogrammetrie, cartografie și 

organizarea teritoriului - XXV - 1958 - 1983 

Institutul de geodezie, fotogrammetrie, cartografie și organizarea teritoriului, denumirea actuală Centrul Național de Cartografie (CNC) este situat pe bulevardul Expoziției la nr.1A, în muncipiul București, și are o istorie de peste 50 de ani, timp în care a trecut prin mai multe modificări ale numelui și și-a îmbogățit constant domeniul de activitate. Instituția a fost înființată prin Ordinul nr. 81 din 10 februarie 1958 al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, în subordinea Direcției Generale de Geodezie și Organizarea Teritoriului (DGGOT), sub numele de Centrul Național de Fotogrammetrie. Sediul era inițial pe Bulevardul Kiseleff nr. 34. O primă schimbare apare în aprilie 1962, Centrul devenind „Sectorul III Fotogrammetrie în cadrul Institutului de Studii și Proiectări Agricole (ISPA)”, urmată de înființarea unui atelier de lucrări geodezice și topografice (1965). Denumirea de „Centrul de Fotogrammetrie” a revenit din 1966, acesta devenind unitate independentă a Consiliului Superior al Agriculturii, cu sarcini privind organizarea și funcționarea Fondului Geodezic și Cartografic Național. Începutul anilor 1970 a adus, ca urmare a creșterii și diversificării sarcinilor de interes național în domeniul geodeziei, fotogrammetriei și cartografiei, modificarea Centrului de Fotogrammetrie în Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului (IGFCOT) cu patru sectoare de activitate corespunzătoare specialităților de bază. A urmat o perioadă de modernizare a aparaturii și de dezvoltare a activității institutului, și a continuat prin accentuarea activităților de cercetare – dezvoltare. Perioada 1996 – 2001 marchează reorganizarea IGFCOT, și crearea, în subordinea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie a Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie și Cartografie (ICGFC), ce apoi va fi redenumit în 2004 ca Centrul Național de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie și Teledetecție (CNGCFT) subordonat Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Ultima modificare a denumirii a avut loc în 2012, CNGCFT transformându-se în Centrul Național de Cartografie (CNC).

București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului precum iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură bucureștene precum și câteva trimiteri poștale din vremuri diferite (cartofilie bucureșteană). 

Biserica Bucur

Biserica Crețulescu

Teatrul Leon Popescu (Liric)

Teatrul de operă și balet al RPR

Terasa Cercului Militar

Monumentul Eroului necunoscut

Muzeul de artă feudală al Academeie RSR - Ing.D.F.Minovici 

Biserica grecească

Biserica luterană

Aeroportul Băneasa

Catedrala Patriarhiei Române

Camera de Comerț

Palatul Academiei de științe economice

Palatul BNR

Banca Belgia

Biserica Domnița Bălașa

Galeria Blanduzia

Gara de Nord

Grand Hotel

Hotelul Athene Palace

Institutul surorilor de caritate Regina Elisabeta

Monumentul eroilor

Piața Victoriei (Palatul guvernului)

Piața Palatului

Piața Republicii

Piața Universității

Poșta centrală

Sanatoriul Dr.Kiriac

Sanatoriul Filaret

Cercul militar național

Foișorul de foc

Hotelul Ambasador

Primăria

Centrul de afaceri Floreasca

Teatrul național Ion Luca Caragiale 

Tribunalul

Universitatea

Trimiteri poștale

___________ooOoo___________

DIN INTELIGENȚA

ȘI SPIRITUALITATEA

POPOARELOR LUMII

FRANȚA

• A promite e nobil, a se ţine de promisiune e ceva burghez.
• Căsătoriile văzute de departe nu sunt decât turnuri și castele.
• A iubi e bine, a fi iubit e și mai bine, prima înseamnă a servi, a doua a stăpâni.

Detaliu vignetă de pe o bancnotă fantezie

din Irlanda de Nord

Câteva detalii vignete de pe acțiuni spaniole

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 23.10.2017