Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură
și arhitectură din localitatea italiană RIETI, provincia RIETI,
regiunea LAZIO și câteva trimiteri poștale ilustrate din perioade
diferite precum și o insignă locală.
Monumentul Lira
Palatul Vincentini
Sanctuarul franciscan Fonte Colombo
Gara
Școala Marconi
Muzeul internațional The Crib
Poșta și Telegraful - Strada Garibaldi
Biserica Sf. Rufo
Biserica Sf. Augustin
Conventul San Antonio del Monti
Palatul municipal - Piața Vittorio Emanuele
Fântâna cu delfini
Piața Primăriei
Piața Cesare Battisti
Palatul Vescoville- interior
Piața Leone
Stadionul Raul Guidobaldi
Zidul medieval al orașului
Biserica Fontecolobo
Piața Umberto
Strada Cintia - Monumentul San Franceso
Palatul Rosati - Strada Roma
Turnul catedralei Sfânta Maria
Trimiteri poștale ilustrate
Insignă locală
xxx
O PASTILĂ DE UMOR
UN AFORISM PROPRIU
UN CAREU DE DEFINIȚII
REZOLVAT
O EPIGRAMĂ PROPRIE
UN DIALOG EPIGRAMATIC
_________xxx_________
O MEDALIE ȘI
CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu,
MEDALIA, poți citi în articolul “Le
Havre – Franța”.
INSIGNA
este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din
materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă,
pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri
grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o
asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club,
de identificare localitate, de identificare societate comercială, de
identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare
asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări
sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.
Regele dac Decebal

Decebal a fost regele Daciei în perioada
anilor 87 - 106. Fiu al lui Scorillo si succesor al lui Duras-Diurpaneus,
Decebal ocupa tronul Daciei intr-un moment in care tendintele expansioniste ale
Imperiului Roman, care-si stabilise durabil frontiera pe linia Dunarii, se
accentuau rapid. La inceputul secolului 3, la aproape 150 de ani de la
afirmarea lui Decebal, istoricul Dio Cassius ii facea urmatorul portret
leogios: “Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta, stiind sa
aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a
intinde curse, era viteaz in lupta, stiind a se folosi cu dibacie de o victorie
si de a scapa cu bine dintr-o infrangere, pentru care lucruri el a fost mult
timp un potrivnic de temut al romanilor”. Din primul an de domnie Decebal
este confruntat cu o situatie dificila. In urma expeditiei dace din iarna
anului 85/86 in sudul Dunarii, in timpul careia insusi C. Oppius Sabinus,
guvernatorul Mosesiei, isi gasise moartea, Roma organizeaza prima campanie in
inima Daciei. In vara anului 87 o armata de 5-6 legiuni, secondata de numeroase
unitati auxiliare si comandata de prefectul pretoriului Cornelius Fuscus,
traverseaza Dunarea inaintand probabil pe Valea Oltului. Intr-un defileu (poate
la Turnu Rosu) Decebal suprinde intr-o capcana fortele romane, in lupta cazand
insusi comandantul roman: prizonieri, trofee si stindardul legiunii a V-a
Alaude sunt duse de Decebal in Muntii Orastie. Stralucita victorie ii ofera lui
Decebal un ragaz de un an, timp in care neobositul rege incheie aliante cu
popoarele de la hotarele Daciei, cu sarmantii, iazigi si roxolani, cu
marcomanii si quazii germanici. La un an de la infrangerea lui Fuscus,
Decebal trebuie sa faca fata unei noi ofensive romane. Imparatul Domitian,
venit in Moseia, in vecinatatea teatrului de operatiuni, numeste un fruntea
legiunilor pe incercatul guvernator Tettius Iulianus (fost consul in anul 83,
apoi guvernator al provinciei Moesia). Patrunzand in Dacia prin Banat, tettius
Iulianus este intampinat de Decebal in defileul de la Tapae; confruntarea
indarjita se incheie cu victoria romana. Dificultatile intampinate de armatele
imperiale in Pannonia in lupta cu quazii si marcomanii, care-l sprijinisera pe
regele dac, il determina pe Domitian sa accepte ofertele de pace facute de
Decebal . Se incheie astfel in anul 89 o pace de compromis intre Imperiul Roman
si Regatul Dac; in schimbul unor subsidii in bani si ingineri, instructori
militari, Decebal se recunoaste rege clientelar, continuand in urmatorii 12 ani
de pace sa-si consolideze puterea si statul. Procesul de centralizare a
statului dac este accelerat, armata este echipata si instruita, se initiaza un
vast program de constructii civile si militare, indeosebi in regiunea Muntilor
Orastie, soli incearca sa stabileasca relatii cu popoarele si statele inamice
Romei. Dupa aproape 3 ani de pregatiri la hotarele meridionale ale Daciei,
incepute imdeiat dupa urcarea pe tron, imparatul Traian (in timpul caruia
Imperiul Roman atinge apogeul puterii si expansiunii sale teritoriale)
concentreaza la inceputul anului 101 in Moesia Superior 13-14 legiuni si
numeroase unitati auxiliare (in total circa 150.000 de soldati), in vederea
ingenuncherii regatului lui Decebal. La 25 martie 101 imparatul paraseste
Roma, traverseaza Dunarea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) si Dierna
(Orsova) patrunzand prin Banat in Dacia. La Tapae, in vara anului 101, Decebal
incearca sa opreasca inaintarea romana. Crancena si indelungata batalie se
incheie insa cu victoria romana. Spre sfarsitul anului 101 importante forte
dace, aliate cu sarmati si bastarni, traverseaza Dunarea si patrund in Moesia,
obligandu-l pe imparatul Traian sa se deplaseze spre noul teatru de razboi
deschis de Decebal. Ingeniosul plan strategic, care-l face pe Traian sa nu poata
exploata succesul de la Tapae, se prabuseste insa dupa infrangerea fortelor lui
Decebal in iarna si primavara anului 102 (la Nicopolis ad Istrum si in Dobrogea
la Adamclisi), initiativa militara trecand definitiv in tabara adversa. In
toamna anului 102, indarjita rezistenta a lui Decebal il obliga pe Traian sa
incheie pacea cu regele dac, pace inteleasa insa de ambele tabere doar ca un
simplu armistitiu. Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit
inginer al epocii, inalta, intre Dobreta si Pontes, in ani 103-105, un durabil
pod peste Dunare, pe care legiunile romane il trec in vara anului 105, initiind
cel de-al doilea Razboi dacic. Abandonat de aliati, atacat prin Banat,
Valea Oltului si Moldova, constrans continuu la defensiva, Decebal se retrage
in citadela din Muntii Orastie. Dupa cucerirea puternicelor cetati care pazeau
accesul spre capitala (Blidaru, Costesti, Piatra Rosie, Banita, Capalna,
Tilisca), legiunile romane incep asediul Sarmiszegetusei. In ciuda eroicei
rezistente dace, cetatea este cucerita si distrusa din temelii. O parte dintre
aparatori, printre care si Decebal, reusesc sa paraseasca cetatea incercand sa
continue rezistenta impotriva romanilor in interiorul tarii. Urmarit de
cavaleria romana, pentru a nu cadea viu in mainile romanilor, Decebal se
sinucide. Cea mai mare parte a regatului dac este transformata in vara
anului 106 in provincie romana.
Administrația Națională a Penitenciarelor
Administrația Națională a Penitenciarelor din
România își desfășoară activitatea în baza Ordinului Nr.160/C/2018 din 8
ianuarie 2018 emis de Ministrul Justiției și publicat în Monitorul Oficial
nr.217 bis data de 9 februarie 2018. Administraţia Naţională
a Penitenciarelor este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate
juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei şi face parte din instituţiile
publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului.
Activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se desfăşoară în
conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene, Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale, cu recomandările
Consiliului Europei cu privire la tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile
Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special
din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările
ulterioare, Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României,
republicată, cu completările ulterioare, Legii nr. 254/2013 privind executarea
pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare,
Hotărârii Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi
atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea
Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Justiţie. Administraţia Naţională a Penitenciarelor aplică
strategia Guvernului României în ceea ce priveşte executarea pedepselor şi a
măsurilor privative de libertate pronunţate de instanţele judecătoreşti.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării,
ordinii publice şi a securităţii naţionale prin organizarea pazei, escortării,
însoţirii, supravegherii şi aplicării regimului de executare a pedepselor şi
măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare
preventivă şi în secţiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea
activităţilor de reintegrare socială a deţinuţilor, persoanelor internate şi
arestate preventiv, precum şi prin activităţi de prevenire a criminalităţii şi
terorismului în mediul penitenciar, desfăşurate potrivit legii. Activitatea
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor din subordine este
coordonată de către ministrul justiţiei. Sediul central al acestei instituții
este situat în municipiul București, Sectorul 2, Strada Maria Ghiculeasa, nr.
47. Ministerul Justiției
Insignă - C.T.A. (Cerc tehnico-aplicativ)
Cercurile
tehnico aplicative (C.T.A.) erau
forme de pregătire specială în cadrul formațiunilor de pregătire militară a
tineretului pentru apărarea patriei (P.T.A.P.). Pentru a înțelege contextul
apariției formațiunilor PTAP să nu uităm că, urmare a creării NATO (1949), la
14 mai 1955, din inițiativa Uniunii Sovietice, apare al doilea bloc militar
(Pactul de la Varșovia, semnat de toate statele comuniste) în scopul apărării
colective împotriva unei agresiuni externe. Cu toate acestea, la data de 20
august 1968 o forță militară a Pactului de la Varșovia (formată din 23 divizii
sovietice și 6 din partea altor țări comuniste) invadează Cehoslovacia pentru a
înăbuși mișcarea reformatoare de acolo, împotriva URSS. E de reținut că
România nu a participat la această acțiune, supărând rău de tot “prietenul de la răsărit”. O invazie
asemănătoare celei din Cehoslovacia era iminentă și în România. La data de 15
noiembrie 1968 în România s-a adoptat Legea nr. 33 care a instituit pregătirea
tineretului pentru apărarea patriei. Conducerea acestei pregătiri a fost
încredințată UTC-ului, sprijinit de mai multe structuri administrative,
militare și civile. Toți băieții și fetele cu vârste incluse între 18 – 20 ani
erau incluși în formațiunile de PTAP. Pregătirea consta în pregătire militară
generală, cunoașterea armelor de nimicire în masă și a modului de protecție
împotriva lor, apărare locală antiaeriană, pregătire sanitară și de prim ajutor
precum și pregătire de specialitate, în cadrul cercurilor tehnico-aplicative de
pe lângă unitățile militare. Tinerii purtau pe timpul pregătirii o uniformă
albastră asemănătoare cu cea a gărzilor patriotice (dar care era kaki)
iar manualele după care se pregăteau erau asigurate de către Ministerul
Apărării Naționale. Adeseori se organizau tabere și concursuri pe tematici
specifice. Pentru
stimularea tinerilor participanți la pregătire se acordau diplome, medalii,
insigne și alte stimulente.
B.T.T. (Biroul de turism pentru tineret) NSEV Tamara

Până la instaurarea
comunismului, turismul românesc organizat se desfăşura prin intermediul
asociaţiilor şi cluburile de turism existente. Primul Club Alpin a luat
fiinţă în Braşov la 10 mai 1873. Cea mai veche asociaţie este S.K.V.–
Siebenbürgischer Karpaten Verein, înfiinţată la Sibiu la 28 noiembrie 1880 şi
dizolvată în 1944. Această asociaţie a avut cei mai mulţi membri (germani,
români, maghiari şi alte naţionalităţi) şi cele mai multe secţii, a construit
cele mai multe drumuri şi cabane (59), a editat 56 de Anuare, a înfiinţat un
corp de călăuze brevetate şi primele echipe de salvare în munţi. La 2
aprilie 1926 a luat fiinţă Turing-Clubul României, având mai multe secţii în
ţară. A construit cabane, a efectuat marcaje turistice şi a publicat Calendar săptămânal,
transformat în Enciclopedia Turistică Românească. Sub egida T.C.R. au apărut şi
alte publicaţii. Grupul Alpin Brav, transformat în 1937 în Clubul Carpatin
Român, a fost înfiinţat de câţiva elevi de la liceul Mihail Viteazul, căpătând
personalitate juridică la 18 martie 1936. Acesta a construit cabana Brav,
devenită Caraiman. Asociaţia turistică România Pitorească a luat fiinţă în
Bucureşti la 21 mai 1930. A construit cabana Ciucaş, a tipărit un an revista
România Pitorească şi apoi Buletinul România Pitorească. Clubul Alpin
Român s-a construit la 18 martie 1934. A construit Căminul Alpin – Buşteni, un
refugiu la intrarea în Valea Coştilei şi şi-a cumpărat un sediu în Bucureşti. A
tipărit Buletinul Alpin şi apoi Buletinul Clubului Alpin Român. A practicat
alpinismul şi căţărarea, înfiinţând în 1938 prima şcoală de căţărare modernă în
România, fiind organizat pe trei secţii. Asociaţia Piatra Craiului a fost
creaţia unui pensionar militar. A închiriat de la călugări cabanele „Decebal”
şi „Bucegi”, din apropierea peşterii Ialomiţei. Activitatea acestor
asociaţii a fost în general alpinismul. Ele au fondat în 1934 Federaţia
Societăţilor de Turism şi Alpinism, iar din februarie 1936, data înfiinţării
O.N.T. (Oficiul Naţional de Turism), în parte au fost patronate şi de acesta.
În cadrul O.N.T. au existat Birouri județene și Birou național de turism
pentru tineret (B.T.T.). Armata României
Forță * Profesionalism * Respect
Forțele Armate Române (generic spus – Armata României) sunt formate din trei categorii de arme:
- Forțele Terestre - cea mai numeroasă componentă a forţelor armatei destinate
realizării diferitelor acţiuni militare, cu caracter terestru sau aeromobil, în
orice zonă sau direcţie.
Această categorie de forțe este compusă din: unități de infanterie, artilerie,
tancuri, rachete și
artilerie antiaeriană, vânători de munte, parașutiști, geniu, apărare NBC,
structuri de comunicații și informatică, poliție militară, administrație /
intendență și forțe pentru operații speciale (F.O.S.).
- Forțele
Aeriene (generic spus – Aviația militară) numără astăzi 10800 de persoane și
164 aeronave. Misiunile
principale ale Aviației Militare Române includ apărarea și securitatea
spațiului aerian național, sprijinirea forțelor terestre și navale, precum și
participarea la misiuni NATO, asigurând survolul și protecția
integrității teritoriale. Acestea implică interceptări, antrenamente și
operațiuni de supraveghere aeriană.
- Forțele Navale (generic
spus – Marina militară) reprezintă o categorie de arme ce efectuează operațiuni
îndeosebi în Marea Neagră și pe fluviul Dunărea numărând aproximativ 7150
de persoane și diverse categorii de nave.
Forțele Navale Române cuprind :
- Flota militară maritimă, cu aproximativ 45 de unități (nu toate simultan în serviciu)
care operează mai ales în Marea Neagră, dar și pe mările și oceanele lumii
în cadrul operațiunilor NATO
- Flota militară fluvială, cu aproximativ 15 unități care operează pe Dunăre.
- La
aceste 60 de unități trebuie adăugate vedetele și șalupele grănicerești
(ale Poliției de Frontieră).
Aceste categorii de forțe acționează sub
comanda Statului Major al Apărării, direct subordonat Ministerului
Apărării Naționale. Pe timp de război, Președintele României este comandatul suprem al Forțelor Armate.
Ministerul Apărării Naționale avea prevăzute, potrivit proiectului pe 2009,
cheltuieli în valoare de 7,65 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB. Modernizarea
armatei române necesită, în următorii 10 ani, 13 miliarde euro, doar pentru
programele mari de înzestrare, planificate atât pentru forțele aeriene, cât și
pentru cele terestre și navale. În prezent, Armata Românie desfășoară
acțiuni militare și pe teatre internaționale de operațiuni militare. Din 2007 serviciul
militar obligatoriu în România a fost suspendat. În anul 2025 armata națională
număra 90000 de militari activi fiind a 52 țară din lume, și un număr de 55000 de
militari în rezervă.
Barcelona '92
În orașul spaniol Barcelona a avut loc a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară
între 25 iulie și 9 august 1992. La această ediție a JO au participat 9956
sportivi din 169 de state ale lumii, în cadrul a 32 sporturi olimpice (în total
286 probe sportive). Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel:
- Echipa unificată a statelor membre C.S.I. (foste republici
din compunerea URSS) – 112 medalii (45 de aur, 38 de argint și 29 de bronz)
- SUA – 108 medalii (37 de aur, 34 argint și
37 de bronz)
- Germania – 82 de medalii (33 de aur, 21 de
argint și 28 de bronz)
România s-a clasat pe locul 14 cu 18 medalii (4 de
aur, 6 de argint și 8 de bronz)
________ooOoo_________
O MARCĂ POȘTALĂ
DOCUMENT ISTORIC
20 bani - ROMÂNIA * Fondul Aviației
Două detalii vignetă de pe felicitări franceze
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 22.03.2026
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu