Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

MIRCEA GEOANĂ – P.S.D.:

“Românii nu au voie să ierte
viitorul acestei țări.“

IOAN GHIȘE – P.N.L.:

“Înțeleg că am fost chemați
aici să ne fuzioneze...“

LIVIU POP – P.S.D.:

“Sper ca și în continuare,
și împreună cu dumneavoastră,
să trecem împreună
printr-o perioadă foarte grea.“

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

UN AFORISM PROPRIU

UN CAREU DE DEFINIȚII

REZOLVAT

O EPIGRAMĂ PROPRIE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

___________xxx___________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL CLUJ

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Societatea Armonia (Concordia)

de cântări și muzică a voluntarilor clujeni 1892

Produsul medalistic de mai sus este o veche și frumoasă insignă realizată la comanda Societății Clujene de Cântări și Muzică (voluntari) – Armonia (Concordia). Insigna datează din 1892 – anul fondării acestei societăți de muzică. Ea este realizată din metal galvanizat în galben (oxidat de timp) şi email alb la cald, are o panglică bicoloră în V răsturnat (alb-roşu). Are înălţimea de 81,5 milimetri, lăţimea maximă a părţii metalice fiind de 37 milimetri. Capetele de jos ale celor două panglici cu plăci metalice presate sunt late de 21 milimetri şi înalte de 11 milimetri fiecare. Insigna are greutatea de 15,33 grame. În cimier (partea de sus) are un ac de siguranţă pentru insigne, mic, având pe orizontală 25 milimetri laţime. Braţul fix trece prin îndoitura de sus a celor două panglici bicolore, roşu-alb, amplasate în partea de sus a panglicilor situate în V răsturnat. Un braţ al panglicii are înălţimea de 61 milimetri, iar lăţimea de 20 milimetri. Prim-planul insignei are aplicată o insignă mică ştanţată cu simbolul căilor ferate, cu înălţimea centrală de 13 milimetri având aplicată deasupra o coroană şi sub roata de cale ferată din care pleacă două aripi desfăcute (în zbor) cu lăţimea de 28 milimetri. Insigna este fixată de cele două panglici sub îndoitură, prin două sârme îndoite spre interior, pe orizontală, sub acul de siguranţă. Insigna propriu-zisă, partea metalică, are înălţimea de 49 milimetri şi lăţimea maxima de jos de 38 milimetri şi este fixată pe cele două panglici prin coasere cu aţă albă şi roşie. Prim-planul părţii metalice are o banda metalică lată de 4,5 milimetri şi lungă de 21 milimetri. Situată în diagonală peste suportul coardelor harfei (cinci la număr), aceasta pleacă din stânga jos spre partea dreaptă sus, fiind colorată cu email alb la cald, pe care cu litere mari, excizate, apare cuvântul „KOLOSVARI” (traducere - din Cluj). Tot în prim-plan este situată sub harfă o bandă semicirculară lungă de 38 milimetri cu lăţimea de 8 milimetri care în zona centrală are un piedestal lat de 2,5 milimetri. Această bandă este colorată cu email alb la cald şi are înscris semicircular cu litere mari excizate, pe două rânduri, textul „OSSZHANG”ONK-DAL- (ARMONIA CÂNTĂREŢILOR VOLUNTARI), iar pe rândul doi „ES ZENE EGYLET” (ŞI MUZICIENILOR ASOCIAŢI). Pe piedestalul situat orizontal sub benzile semicirculare are înscris anul 1892 (anul constituirii). Planul doi ştanţat realizat din metal galvanizat în galben alămiu şi sudat de planul întâi, are reprezentată o harfă cu cinci coarde deasupra cărora avem trei raze cu şant; de harfă sunt sudate cele două prim planuri

Asociația avocaților maghiari - Turda 1906

(material - bronz, diametrul - 55,9 milimetri)

Turda (în latină Potaissa, în germană Thorenburg, în maghiară Torda) este un municipiu din județul Cluj, Transilvania, România, cu o populație de 43472 locuitori (la 20 octombrie 2011). Orașul se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca, pe valea râului Arieș. Turda a fost fondată ca o așezare dacică sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani și redenumită Potaissa. Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreștine. În Evul Mediu s-au ținut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În anul 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zapolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reședința comitatului Turda, iar din anul 1876 reședința comitatului Turda-Arieș. Între anii 1925 - 1950 a fost reședința județului Turda. Redau mai jos câteva repere calendaristice în devenirea acestei străvechi localități:

108 - Localitatea Potaissa apare menționată pe miliarul de la Aiton ca reședință a Legiunii V – Macedonica
193 – Potaisa devine "municipium" apoi "colonia";
271 - Retragerea administrației romane în timpul lui Aurelian
Datorită prezenței sării, Potaissa cunoaște o dezvoltare și după abandonarea Daciei de către romani, fiind descoperite numeroase urme ale unui cartier mesteșugăresc pe Dealul Zânelor.
Secolele IX-X - Ardealul era divizat teritorial în 3 formațiuni statale, numite voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut, Turda aparținând voievodatului lui Gelu
Secolele X-XII - Are loc procesul de colonizare treptată a Transilvaniei
Voievodatul Gelu este cucerit de unguri în jurul anului 900.
1075 - Prima atestare documentară a localității Turda: minele de sare de la Castrum Turda sunt donate de regele Ungariei călugărilor benedictini
1279 - Turda devine unul din cele 7 comitate transilvane
1437 - Populația nemulțumită din zona Turzii participă la răscoala de la Bobâlna
1514 - Albert infruntea unui grup de lucrători de la Salinele Turda participă la războiul țărănesc condus de Gh. Doja.
1613 – 1629 - Turda cunoaște o mare dezvoltare prin măsurile luate de Gabriel Bethlen
1782 - S-a înființat prima școală în limba română
1784 - Lucrătorii de la salină participă la Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan
1848 - Turda devine centrul reacțiunii nobiliare, lupta fiind condusă de Avram Iancu
1917 - Se introduce gazul metan; populația ajunge la 17.000 de locuitori.
1918 - Turda devine reședința județului Turda

La recensământul din anul 2021 orașul număra 43319 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 47744 locuitori) dintre care: români – 72,46%, maghiari – 5,92%, romi – 4,03% și restul – necunoscută sau altă etnei. Componența confesională actuală a municipiului clujean Turda astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 66,3%, reformați – 3,94%, penticostali – 3,3%, greco catolici – 1,93%, unitarieni – 1,42%, martori ai lui Iehova – 1,42%, romano catolici – 1,25% și restul – nedeclarată sau altă religie. Economia locală a Turzii este bazată pe industrie în următoarele domenii: materiale de construcții, industrie chimică, industrie metalurgică, porțelan tehnic, sticlă, piese pentru autovehicule și industrie ușoară. În oraș pot fi admirate numeroase biserici aparținând diverselor culte existente aici. În orașul Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

Castrul roman Potaissa - zona Cetate
Miliarul de la Aiton - Piața 1 Decembrie 1918
Lapidariul - zona Centru
Palatul princiar (Muzeul de Istorie) - zona Centru
Biserica reformată calvină – Turda veche - zona Centru
Biserica reformată calvină - Turda Nouă
Biserica romano catolică Turda - zona Centru
Catedrala ortodoxă - zona Centru
Teatrul municipal - zona Centru
Judecătoria - zona Centru
Primăria - zona Centru
Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
Lacurile Durgău cu ștrand modern amenajat
Băile Sărate
Grădina zoologică - zona Băi Sărate

Câteva dintre personalitățile care s-au născut sau au trăit vremelnic aici sunt:

Ion Rațiu (1917 - 2000) membru marcat al PNTCD
Ioan Rațiu (1828 - 1902) președintele PNR, memorandist
Ovidiu Iuliu Moldovan (1942 - 2005) actor
Paul Surugiu – Fuego (n 1976) interpret muzică ușoară
Aurel Dragoș Munteanu – scriitor și diplomat

Alergare în Cluj - 6 octombrie 2019

Produsul de mai sus este o medalie aparte realizată de compania privată orădeană Medals Alex Sztankovits pentru a fi conferită câștigătorilor unei competiții de atletism desfășurate în municipiul Cluj Napoca.

Atletismul apare in Romania la sfarsitul secolului XIX, la initiativa studentilor care studiau in tarile occidentale. In timpul vacantelor, acestia promovau atletismul organizand competitii de alergari, sarituri si aruncari. Primul concurs organizat de atletism are loc in 1882 la Bucuresti, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava si Matei Basarab. Treptat, creste interesul pentru activitatea sportiva, in general, si atletism, in particular. Se organizeaza curse care atrag un numar mare de concurenti, se contureaza o literatura de specialitate si sunt organizate competitii pe criterii de varsta. Mai mult, cu prilejul serbarilor scolare sunt introduse intreceri la alergari si sarituri la mai multe licee din diverse orase. In 1912, se infiinteaza Comisia de atletism, alergari pe jos si concursuri, parte din Federatia Romana a Societatilor Sportive. Acea comisie este de fapt precursoarea Federatiei Romane de Atletism (FRA), a 19-a federatie pe lista mondiala, care in 1923 se afiliaza la IAAF. Primele Campionate Nationale ale Romaniei sunt organizate in 1914, la 16 probe, si se adreseaza doar barbatilor. Un an mai tarziu, in 1915, se inaugureaza la Bucuresti primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul Tineretului. Abia din 1922, femeile vor avea propriile competitii, iar trei ani mai tarziu vor fi organizate primele Campionate Nationale feminine, precum si primele Campionate pentru juniori. In 1928, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, o delegatie a Romaniei formata din 10 atleti si 2 atlete participa pentru prima data la o astfel de competitie, iar in acelasi an debuteaza Campionatele Universitare din Romania. In 1930, la Atena, atletii romani se claseaza pe locul al doilea, la prima editie oficiala a Jocurilor Balcanice, iar in 1934, la editia inaugurala a Campionatelor Europene, participa 4 atleti romani. In 1937, FRA organizeaza, pentru prima data in Romania, Jocurile Balcanice, iar in 1948debuteaza seria Campionatelor Internationale ale Romaniei, nelipsite din Calendarele Anuale ale FRA. Incepand cu anul 1952, atletii romani participa cu regularitate la toate marile competitii mondiale si europene si scriu, cu fiecare medalie, istoria atletismului romanesc.

Campion regional - Cluj (gimnastică)

Gimnastica este un sport care implică o serie de mișcări ce necesită forță fizică, flexibilitate, echilibru, rezistență, grație și conștientizare chinestezică. Gimnastica artistică este cea mai cunoscută ramură a acestui sport. Probele la feminin sunt sărituri, paralele, bârnă, sol, iar la bărbați - sol, sărituri, cal cu mânere, inele, paralele și bara fixă. Alte ramuri ale gimnasticii de performanță sunt gimnastica ritmică, gimnastica aerobică, gimnastica acrobatică și săriturile la plasa elastică. Gimnastica este una dintre cele mai vechi discipline sportive din lume, fiind practicată (sigur, sub altă formă decât în prezent) la Jocurile Olimpice din antichitate. Însă, ca majoritatea disciplinelor sportive, gimnastica a început să se dezvolte în secolul al 19-lea. În România, începând din anul 1860, programele de gimnastică din țara noastră s-au dezvoltat prin crearea de asociații și societăți de profil, precum cele din Brașov (1861), Arad, Bistrița (1869). O societate de arme, gimnastică și tir a fost creată în București în anul 1866, iar o societate internațională de tir și gimnastică a fost înființată la Iasi în 1877. Societăți de gimnastică au apărut la Timișoara (1889) și Craiova (1890), iar mai târziu la Pitești, Agnita, Târgu-Jiu, Ploiești, Galați și Câmpulung-Muscel. Prima demonstraţie de gimnastică a fost organizată în pădurea de la Pantelimon, în 1867, de către Societatea Tirul, iar în 1884 a avut loc primul concurs feminin. În anul 1906, a fost înființată Federaţia Societăţilor Române de Gimnastică, Arme şi Dare la Semn, care, peste puţin timp, va fi intitulată Federaţia Societăţilor de Gimnastică din România (FSGR). După Primul Război Mondial, au fost organizate serbări cu programe hibride (gimnastică de ansamblu, piramide, exerciţii la bara fixă şi la cal, box, lupte, haltere, dansuri populare, gimnastică ritmică, scrimă). În 1936, la Cluj, s-a desfăşurat un concurs de acrobaţie pentru cei 18 gimnaşti care au participat la Jocurile Olimpice organizate în acel an la Berlin. După cel de-al Doilea Război Mondial, Federaţia Română de Gimnastică a organizat numeroase concursuri regionale şi demonstraţii. În 1947 a fost organizat primul Campionat Național de Gimnastică, iar apoi a început să se desfășoare și Cupa României. După 1960 a urmat o perioada de recul. A urmat o perioadă de măsuri şi de căutări pentru redresarea activităţii, printre acestea numărânduse şi înfiinţarea liceului cu program de gimnastică de la Oneşti (actualmente Liceul Nadia Comăneci). A intervenit o îmbunătățire, Alina Goreac și Anca Grigoraș cucerind bronzul la Campionatele Europene din 1973. Tot atunci, Dănuț Grecu a cucerit medalia de argint. Dănuţ Grecu a câștigat, la inele, prima medalie de aur a gimnasticii româneşti. A urmat o perioadă de succese, drum deschis de apariţia Nadiei Comăneci, care, în 1975 la Campionatele Europene de la Skien (Norvegia), a uimit lumea prin cucerirea, la 14 ani, a patru medalii de aur şi a uneia de argint. Jocurile Olimpice de la Montreal (1976) au însemnat un moment istoric pentru gimnastica românească. A urmat o perioadă de dominaţie a Nadiei Comăneci, care a avut o contribuție foarte mare la succesele de la Europenele din 1977, de la Praga şi din 1979, de la Copenhaga, precum și la Mondialele de la Strasbourg, din 1978. În 1979, la Campionatele Mondiale de la Fort Worth (SUA), echipa de fete a câștigat pentru prima oară titlul de campioană mondială şi încă două titluri pe aparate, la sărituri cu Dumitriţa Turner şi la sol cu Emilia Eberle. La JO de la Moscova, din 1980, Nadia Comăneci şi echipa feminină au obținut locul 2 şi titlurile olimpice la bârnă şi la sol. Băieţii au ocupat locul 4, iar Dănuţ Grecu a ratat medalia de argint şi și-a încheiat cariera ca urmare a unei rupturi musculare în timpul finalei la inele. După retragerea Nadiei Comăneci, au intrat în scenă alte generaţii valoroase de gimnaşti. Astfel, Ecaterina Szabo a fost lidera echipei în perioada 1982-1986 și alături de ea s-au remarcat Lavinia Agache, Cristina Grigoraş, Laura Cutina și Simona Păucă. Ulterior au apărut și s-au afirmat și alte nume în gimnastica noastră, ce au adus alte titluri și bucurii în țară: Ecaterina Szabo, Daniela Silivaș, Marius Gherman, Cristina Bontaş, Mirela Pasca, Maria Neculiţă, Gina Gogean şi, mai ales, Lavinia Miloşovici, multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană. Alte nume care ne-au făcut bucurii sunt: Simona Amânar, Maria Olaru, Andreea Răducan, Oana Ban, Alexandra Eremia, Cătălina Ponor, Monica Roşu, Nicoleta Daniela Şofronie, Silvia Stroescu, Andreea Acatrinei, Gabriela Drăgoi, Andreea Grigore, Sandra Izbaşa, Steliana Nistor, Anamaria Tămârjan, Larisa Iordache, Sandra Izbaşa, etc. Să nominalizez și pe băieții Marius Urzică și Marian Drăgulescu care ne-au adus frumoase medalii.

Corpul gardienilor publici - CJ 1759

Înființat în anul 1994, conform Legii 26/1993 și a Hotărârii de Guvern nr. 518/1993, Corpul Gardienilor Publici este o instituție publică prestatoare de servicii de pază și ordine publică, precum și de transport de valori. Aceste servicii se realizează doar în urma unor contracte încheiate cu cei interesați, contra cost, Corpul Gardienilor Publici fiind o instituție care se autofinanțează. Atribuțiile gardienilor publici variază în funcție de contractul încheiat și cu cerințele celui care încheie contractul. Competențele gardienilor publici sunt: să oprească și să legitimeze persoane despre care au date sau indicii că au comis o abatere, contravenție sau infracțiune; să rețină persoane despre care au date sau indicii că au comis o abatere, contravenție sau infracțiune; să constate contravenții (cei care încalcă prevederile Hotărârilor de Consiliu Local și a Legii 2/2001); să facă uz de armă, conform legii. Din Corpul Gardienilor Publici fac parte atât bărbați cât și femei, condițiile de angajare fiind următoarele: limita de vârstă 40 de ani, stagiul militar satisfăcut, test psihologic (eliminatoriu), certificat care să ateste starea bună de sănătate, comportament civilizat, minim 10 clase. Odată îndeplinite aceste condiții, aspiranții vor urma un curs de perfecționare de 30 de zile care se finalizează cu un examen. De asemenea, este nevoie și de avizul de port armă eliberat de Poliție.

C.F.R. - Cluj

C.F.R. Cluj este un club de fotbal înființat în anul 1907, care joacă în prezent în Liga a I-a. Din punctul de vedere al numărului de trofee, CFR este cel mai de succes club din provincie, și a patra cea mai titrată echipă din România, după echipele bucureștene FCSB, Dinamo și Rapid, totalizând opt titluri naționale,cinci Cupe ale României și patru Supercupe. Culorile tradiționale ale echipamentului de joc al echipei sunt alb și vișiniu. Acasă echipă joacă pe stadionul Dr. Constantin Rădulescu, cu 24500 locuri pe scaune. Alte denumiri ale echipei au fost; Kolozsvari Vasutas Sport Club, Kolozsvari A.C., Ferar KSME, Lokomotiva Cluj, Muncitoresc Cluj, Clujeana Cluj și Steaua - C.F.R. Cluj-Napoca. Sus am postat logo-ul și o poză reprezentând stadionul acestei echipe. Pe plan european, pe lângă cele trei calificări în grupele Ligii Campionilor, echipa a mai obținut alte trei în UEFA Europa League și două în Conference League până în prezent (anul 2025). După 2002 clubul a intrat în era Arpad Pascany – patronul societații comerciale Ecomas MG. Acest patron a dus jucători noi chiar și din Europa de Vest (Ricardo Cadu, Ca,ora), dar și antrenori noi (Dorinel Munteanu, Cristiano Bergodi, Ioan Andone, Mircea Rednic, Petre Grigoraș, Vasile Miriuță, Dan Petrescu, etc). La data de 22 mai 2014, în cadrul unei conferințe de presă, Arpad Paszkany și-a anunțat retragerea din cadrul clubului, prin cesionarea acțiunilor sale deținute în calitate de persoană fizică către un SA cu 29 de acționari. La începutul sezonului 2017-2018, oficialii din Gruia l-au adus pe Dan Petrescu pe banca tehnică, întreprinzând în același timp și o campanie ambițioasă de transferuri, cu scopul calificării în play-off și al revenirii în cupele europene după trei ani de absență. Cu Petrescu la cârma echipei, CFR Cluj a câștigat titlul de campioană pentru a patra oară în istorie, după o pauză de 6 ani, la un an după ieșirea din insolvență. Câteva dintre recordurile acestui club sunt:

Cea mai mare victorie: cu Minaur Zlatna 10–0 (4 octombrie 2003)
Cea mai mare înfrângere: cu CFR București 12–2 (20 aprilie 1949)
Jucătorul cu cele mai multe prezențe - toate competițiile: - Mario Camora - 426
Cea mai mare victorie pe teren propriu în Europa: cu Alașkert (16 august 2018, turul III preliminar UEFA Europa League retur)
Cea mai mare victorie în deplasare: cu Nemam Grodno 5 – 0 (1 august 2024, turul II preliminar UEFA Conference League retur)
Cea mai mare înfrângere pe teren propriu în Europa: cu Bayern Munchen 4 – 0 (19 octombrie 2010, Faza grupelor Ligii Campionilor)
Cea mai mare înfrângere în deplasare în Europa: cu BK Hacken 7–2 CFR Cluj (21 august 2025, Play-off UEFA Conference League)
Primul club din provincie care câștigă Supercupa României în 2009
Din sezonul 2012 – 2013 CFR Cluj deține recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor Ligii Campionilor, acumulând 10 puncte, cu 3 victorii, o remiză și 2 înfrângeri.
Din sezonul 2019 – 2020 CFR Cluj deține, de asemenea, recordul pentru cele mai multe puncte obținute de o echipă din România în faza grupelor UEFA Europa League cu 12 puncte, după ce a înregistrat 4 victorii și 2 înfrângeri

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în maghiară Kolozsvár, în dialectul săsesc Kleusenburch, în latină Claudiopolis) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. În trecut a fost reședința comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescu Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri. Sus am postat stemele orașului, de-a lungul vremurilor, și fotografiile câtorva frumoase monumente arhitectonice clujene.

Gara

Bastionul Bethlen

Biblioteca universitară

Camera de Comerț și Industrie

Stadionul Arena

Teatrul de operă

Prefectura

Palatul Szeky

Primăria

Județul Cluj este un județ situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, întins pe 6674 kilometri pătrați și numărând aproximativ 692000 de locuitori. Capitala județului se află în orașul Cluj - Napoca. Ca subdiviziuni administrativ-teritoriale județul se compune din 5 municipii - Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii și Gherla, 1 oraș - Huedin și 74 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului și mai jos fotografiile câtorva locuri de vizitat în acest județ și câteva trimiteri poștale ilustrate.