Epaminonda's Blog.....: MONUMENTE ALE EROILOR BUZOIENI

Ulmeni (în trecut, Dara) este o comună din județul Buzău care include și satele: Băltăreți, Clondiru, Sărata și Vâlcele, fiind situată la 16 kilometri depărtare de Buzău și 54 kilometri de Ploiești. Prin comună curg râurile Sărata și Dara. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN 1B și o cale ferată ce fac legătura între municipiile Buzău și Ploiești, comuna fiind deservită de gările Ulmeni și Clondiru. Prin comună trece și șoseaua DJ 203C care leagă comuna Pietroasele de comuna Movila Banului. La recensământul din anul 2021 comuna număra 3146 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011) când număra 3199 locuitori dintre care: români – 87,06%, romi – 10,11% și restul – alte etnii. Componența confesională a comunei buzoiene Ulmeni astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 96,38% și restul - alte religii sau nedeclarate. În 1902, comuna făcea parte din plasa Sărata a județului Buzău, se numea Dara și era formată din satele Ulmeni (reședința) și Vâlcelele, cu 1230 de locuitori în total. Cele două sate se numeau înainte Dara de Jos, respectiv Dara de Sus. Comuna era una industrializată, în ea operând o fabrică de coniac și o moară cu aburi, precum și o școală cu 52 de elevi (din care 6 fete) în cătunul Ulmeni, și 2 biserici ortodoxe. În aceeași perioadă, pe actualul teritoriu al comunei mai era organizată în cadrul aceleiași plăși și comuna Clondiru, formată din cătunele Atârnați, Băltăreți și Clondiru, cu o populație totală de 1270 de locuitori. În comuna Clondiru funcționa o școală cu 55 de elevi (din care 5 fete) și o biserică ortodoxă. În 1925, comuna Dara fusese transferată la plasa Nișcov, iar comuna Clondiru – la plasa Tohani. În comuna Clondiru a mai apărut și cătunul Satu-Nou, iar comuna avea o populație totală de 1737 de locuitori. Anul 1950 a adus o nouă organizare administrativă în România, iar cele două comune, Clondiru și Ulmeni, au fost incluse în raionul Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Ulmeni a fost reinclusă în județul Buzău, ei alipindu-i-se și satele fostei comune Clondiru (inclusiv reședința acesteia). Trei obiective din comuna Ulmeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județ, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument de arhitectură; este vorba de biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din secolul al XIX-lea, aflată în satul Vâlcelele. Celelalte două sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de „Pe Movilă”, a flat la ieșirea din satul Clondiru spre Movila Banului, în jurul cramei fostului CAP, cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu. Situl de la Ulmeni cuprinde trei așezări preistorice – una din eneolitic, una din Epoca Bronzului și una din perioada Halstatt, dar și încă trei necropole din perioade diferite și o așezare medievală (secolul 16 - 18).

În anul 1922 s-a luat iniţiativa construirii unui monument al eroilor ce a fost realizat de C. Rădulescu din Buzău, din piatră şi plăci de marmură, sub formă de obelisc, având un vultur în vârf, care va fi distrus în anul 1949 şi înlocuit cu o cruce. Monumentul este decorat în partea superioară cu însemne ale armatei, cască şi sabie, şi cruci în relief. Inscripţia ne spune că a fost ridicat în memoria “Eroilor din comuna Clondiru, 1916-1918, morţi pe câmpul de onoare pentru întregirea neamului şi slava sfintei noastre biserici”, pe o placă fiind înscrise numele a 109 eroi “Morţi pentru patrie”. Pe spatele monumentului a fost înscris următorul text:: “Acest monument s-a ridicat azi 6 decembrie anul 1935 în zilele M.S. Regelui Carol al II-lea, prim-ministru al ţării fiind Gh. Tătărăscu, ministru al instrucţiunii Alexandru Lapedatu, prefect al judeţului C. Tegăneanu şi preot al comunei Aurel Gh. Mărculescu, de către Banca Populară “Binele Clondirenilor” cu fonduri strânse din iniţiativa d-lui Andrei L. Muşetescu, conducătorul băncii şi primar al comunei, ajutat de domnii Eftimie Niculescu, Dumitru I. Ciocan, Ioan D. Apostol, Ispas Constantin, Iacob Teodorescu, Stoica Şt. Irimia, Vasile T. Costache şi Oprea O. Roman, membri în consiliul de administraţie şi Vasile Gh. Olteanu, Gheorghe I. Gheorghe Hâlcu şi Dumitru T. Costache, cenzori, care formează şi comitetul de păstrare şi îngrijire al monumentului”.

În faţa bisericii satului, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, din satul Clondiru, la intrarea în cimitir, a fost ridicat un monument în formă de obelisc, susţinut de un postament în trei trepte, din piatră şi ciment, cu o cruce în vârf. Inscripţia de pe faţada monumentului spune că “S-a ridicat acest monument în memoria eroilor satului căzuţi pentru patrie în anii 1942- 1945 şi în decembrie 1989 de către enoriaţii parohiei la iniţiativa preotului paroh Dan T. Gheorghe şi cu sprijinul membrilor comitetului parohial în anul 1990”. Numele membrilor comitetului parohial sunt înscrise pe spatele monumentului, în partea de jos. Tot pe faţadă se găseşte inscripţia “Veşnică pomenire martirilor căzuţi pentru libertatea şi demnitatea ţării”, după care urmează numele sublocotenentului post-mortem Florian Iulian, mort în ziua de 23 decembrie 1989 la Otopeni. Monumentul a fost “lucrat de Nelu Baba şi Gh. Petricu din satul Ciuta, judeţul Buzău”.

În curtea bisericii din satul Ulmeni, ce poartă hramul “Sfântul Gheorghe” se află un monument sub formă de cruce care, “La 1924 a fost refăcută spre gloria Regelui Ferdinand I şi Reginei Maria, făuritorii României Mari", cruce care, iniţial, “La anul 1845 a fost ridicată de Călin şi Maria, boieri de neam”, cum glăsuiesc inscripţiile aflate pe braţele crucii. Monumentul, susţinut de un mic postament, a fost ridicat “În amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de onoare pentru întregirea neamului 1916-1918”, numele acestora şi al celor “Morţi din cauza suferinţei războiului” fiind înscrise pe monument. Alături, un alt monument, în formă de obelisc, din piatră şi aşezat pe un postament în trepte, a fost ridicat “În amintirea eroilor morţi din războiul 1941-1945”, numele acestora fiind înscrise pe monument.

Într-un colţ al cimitirului aflat lângă biserica satului Vâlcele, cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” se află o cruce de piatră, ridicată “În amintirea eroilor căzuţi pentru patrie şi neam 1941-1945”, numele acestora fiind ilizibile.

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

AFORISM

Gheorghe Bâlici - R.Moldova

UN CAREU DE DEFINIȚII

REZOLVAT

O EPIGRAMĂ PROPRIE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_________xxx_________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați

din Români - C.E.C.C.A.R.

Știință, independență, moralitate

C.E.C.C.A.R. * 75 de ani * 1921 - 1996

C.E.C.C.A.R. - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a luat fiinţă în anul 1992 şi a fost recunoscută ca asociaţie profesională autonomă de utilitate publică prin Ordonanţă de Guvern în anul 1994. CECCAR este singura organizaţie îndrituită să gestioneze profesia contabilă din Romînia. Dar, CECCAR nu este o asociaţie nouă, înfiinţată după revoluţie. Această instituție are în urmă o istorie îndelungată, înfiinţarea propriu-zisă datând din anul 1921. În anul 1916 capătă personalitate juridical „Corpul Absolventilor Şcolilor Superioare de Comert” din România. La 18 iunie 1921, Camera Deputaţilor a adoptat „Legea pentru organizarea Corpului de Contabili Autorizaţi și Experţi Contabili din România”, iar la 1 iulie 1921, legea a fost votatã şi de Senatul României. La 13 iulie 1921, regele Ferdinand a aprobat legea, prin Decretul-regal nr. 3036, iar textul - contrasemnat de Grigore Trancu-Iaşi, în calitate de ministru al Muncii şi Ocrotirii Sociale, precum şi de Mihai Antonescu, în calitate de ministru al Justitiei - a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 80 din 15 iulie 1921. Dupã promulgarea legii, a fost elaborat „Regulamentul pentru aplicarea legii de organizare a Corpului”, publicat în Monitorul Oficial nr. 613 din 22 octombrie 1921. În ziua de 6 noiembrie 1921 a avut loc solemnitatea constituirii primului Consiliu Superior al Corpului, al cărui președinte de onoare era Grigore Trancu-Iași, iar președinte Niculae Butculescu. În anul 1924 începe constructia sediului Corpului, iar pe 6 decembrie 1925 are loc inaugurarea casei Corpului, în strada Teilor nr. 12, lângã spitalul Colţea. În 1926, Corpul Contabililor participã pentru prima datã la „Congresul Internaţional de Contabilitate” de la Bruxelles, precum si la „Congresul International al Experţilor Contabili” ţinut la Amsterdam. Tot în 1926, Corpului Contabililor din România s-a afiliat la „Asociaţia internaţionalã de contabilitate”, cu sediul la Bruxelles, în al cãrui comitet provizoriu de conducere a fost ales decanul Corpului - Nicolae Butculescu. În urma Hotãrârii Consiliului de Miniştri (condus de dr. Petru Groza) nr. 201 din 8 martie 1951, Marea Adunare Naţionalã (sub presedintia lui C.I. Parhon) emite Decretul nr. 40 din 10 martie 1951 prin care se desfiinţeazã Corpul Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili. În ianuarie 1990, ia fiinţã „Asociaţia Generalã a Experţilor Tehnici şi Contabili din România”. În perioada urmãtoare s-a constituit un comitet de initiativã care a început demersurile pentru reînfiinţarea Corpului profesioniştilor contabili din România. La 10 iulie 1992 s-a acordat personalitate juridică Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Gheorghe Hagi - 24.04.2001

Gheorghe Hagi (născut la data de 5 februarie 1965 în localitatea Săcele, judeţul Constanţa) este un fost mare fotbalist român, supranumit Regele fotbalului românesc sau Maradona din Carpați. Este cel mai bun marcator din istoria naţionalei României cu 35 de goluri înscrise. Gheorghe Hagi a început să joace fotbal la vârsta de 10 ani, la Farul Constanţa, echipă la care a și debutat în Divizia A, la 17 ani. În cariera sa, Hagi a mai evoluat la Sportul Studenţesc, Steaua Bucureşti (cu care a câștigat trei titluri de campion al României, două Cupe și Supercupa Europei, în perioada 1987-1990), Real Madrid, Brescia, Barcelona și Galatasaray (patru titluri de campion al Turciei, o Cupă UEFA și o Supercupă a Europei). La echipa națională, Hagi a reușit să bifeze 125 de prezențe, cu 35 de goluri marcate. Hagi a jucat pentru naționala României la trei campionate mondiale (1990, 1994 și 1998) și la trei campionate europene (1984, 1996 și 2000). Are 125 de prezențe pentru România, al doilea după Dorinel Munteanu și este pe prima poziție a marcatorilor (alături de Adrian Mutu), cu 35 de goluri. În noiembrie 2003, pentru a celebra jubileul UEFA a fost selectat de către Federația Română de Fotbal drept cel mai bun jucător al României din ultimii 50 de ani. În 2004, a fost numit de Pele drept unul dintre cei 125 cei mai mari fotbaliști în viață, la o ceremonie de premiere a FIFA. Hagi este unul din puținii fotbaliști care au jucat pentru ambele cluburi rivale spaniole Real Madrid și Barcelona. În 2009, Hagi a fondat clubul român Viitorul Constanța și deasemeni Academai de Fotbal “Gheorghe Hagi” una dintre cele mai mari academii de fotbal din Europa de SE. Pe 24 aprilie 2001 are loc meciul său demonstrativ de retragere (”Gala Hagi”), la București, pe stadionul Național, o selecționată a României înfruntând o selecționată mondială (Stelele Lumii), scorul fiind 2-2. La acest meci au participat 80.000 de fani din toată țara. La eveniment au participat și numeroase personalități ale fotbalului european, printre care Joseph Blatter, președintele FIFA, Michel Platini, foști colegi ai lui Hagi de la Brescia, FC Barcelona, Real Madrid, Galatasaray Istanbul. În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a, „pentru rezultatele obținute în perioada 1990—2000 prin participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene de fotbal și pentru întreaga activitate sportivă”. În anul 2025 a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României, în grad de cavaler. Ca jucător la cluburile Steaua București, Real Madrid, Brescia, F C Barcelona și GalatasarAy a contribuit decisiv la câștigarea a numeroase trofee.

Canada

Canada este un dominion britanic, monarhie constituțională, situat în nordul Americii de nord care și-a câștigat independența la data de 1 iulie 1867, față de Marea Britanie. Suprafața statului este 9984670 kilometri pătrați, locul 2 ca întindere după Rusia, populația numără aproximativ 32, 5 milioane de locuitori iar, capitala funcționează în orașul Ottawa. alte mari orașe canadiene sunt: Toronto, Montreal și Vancouver. Deviză națională unanim acceptată a statului canadian este: De la ocean la ocean. Țara este caracterizată de o gamă largă de regiuni meteorologice și geologice. Este puțin locuită, marea majoritate locuind la sud de paralela 55 grade, în zonele urbane. Țara este un tărâm commonwealth și este oficial bilingv (engleză și franceză) în jurisdicția federală. Este foarte bine clasată în măsurătorile internaționale ale transparenței guvernamentale, calității vieții, competitivității economice, inovației, educației și egalității de gen.Canada este un exportator net de energie datorită rezervelor considerabile de combustibili fosili și a generării de energie nucleară și hidroelectrică. Economia diversificată se bazează mult pe abundența resurselor naturale și a comerțului extern, în special cu Statele Unite, cu care Canada are o relație complexă și de lungă durată, relație care poate fi descrisă drept cel mai strâns și mai vast parteneriat comercial. După suprafața totală (inclusiv apele sale), Canada este a doua cea mai mare țară din lume, după Rusia. După suprafața terestră, Canada se situează pe locul al patrulea, datorită faptului că deține cea mai mare suprafață de lacuri cu apă dulce din lume.Canada este împărțită în 15 ecozone terestre și cinci ecozone marine. Aceste ecozone cuprind peste 80.000 de specii clasificate de faună și floră canadiene, cu un număr egal de specii care urmează să fie recunoscute oficial sau descoperite. Pădurea boreală din Canada este considerată a fi cea mai mare pădure intactă de pe Pământ, cu aproximativ 3.000.000 km² neafectată de drumuri, orașe sau industrie. De la sfârșitul ultimei perioade glaciare, Canada a fost compusă din opt regiuni forestiere distincte, cu 42 la sută din suprafața sa acoperită de păduri (aproximativ 8 la sută din terenul forestier al lumii).Canada este descrisă ca o "democrație deplină", având o tradiție de liberalism și o ideologie politică egalitară și moderată. Un accent pus pe justiția socială a fost un element distinctiv al culturii politice canadiene.Canada este alcătuită din zece provincii și trei teritorii. Provinciile au un grad crescut de autonomie față de guvernul federal, în timp ce teritoriile sunt controlate mai îndeaproape de acesta. Toate provinciile au legislaturi unicamerale, alese democratic și guverne conduse de cîte un premier, selectat în aceeași manieră ca și Prim-ministrul Canadei. Canada are o economie mixtă, foarte dezvoltată, fiind a noua cea mai mare economie din lume în 2023, cu un PIB nominal de aproximativ 2,221 trilioane dolari SUA.

Barcelona "92 (gimnastică)

În orașul spaniol Barcelona a avut loc a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară între 25 iulie și 9 august 1992. La această ediție a JO au participat 9956 sportivi din 169 de state ale lumii, în cadrul a 32 sporturi olimpice (în total 286 probe sportive). Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel:

Echipa unificată a statelor membre CSI (foste republici din compunerea URSS) – 112 medalii (45 de aur, 38 de argint și 29 de bronz)
SUA – 108 medalii (37 de aur, 34 argint și 37 de bronz)
Germania – 82 de medalii (33 de aur, 21 de argint și 28 de bronz)

România s-a clasat pe locul 14 cu 18 medalii (4 de aur, 6 de argint și 8 de bronz).

Două discipline de gimnastică s-au desfășurat la Jocurile olimpice de la Barcelona (1992) și anume: gimnastică artistică (Palatul San Jordi - Barcelona) și gimnastică ritmică (Palau dels Esports - Barcelona) în perioada 26 iulie – 8 august. Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel:

locul I – Echipa unificată a fostelor state membre ale URSS = 20 medalii (10 Au, 5 Ag și 5 Bz)
locul II – China = 8 medalii (2 Au, 4 Ag și 2 Bz)
locul III – România = 5 medalii (2 Au, 1 Ag și 2 Bz)
locul IX - Spania = 1 medalie (0 Au, 1 Ag și 0 Bz)-

Sportivii gimnaști care au obținut medalii al Jocurile olimpice de la Barcelona (1992) sunt:

Lavinia Miloșovici – sărituri și sol – 2 aur
Echipa feminină (Cristina Bontaș, Gina Gogean, Vanda Maria Hădărean, Lavinia Miloșovici, Maria Neculiță și Mirela Ana Pașca) – proba pe echipe – 1 argint
Cristina Bontaș - sol – 1 bronz
Lavinia Miloșovici – individual compus – 1 bronz

Gimnastica este un sport care implică o serie de mișcări ce necesită forță fizică, flexibilitate, echilibru, rezistență, grație și conștientizare chinestezică. Gimnastica artistică este cea mai cunoscută ramură a acestui sport. Probele la feminin sunt sărituri, paralele, bârnă, sol, iar la bărbați - sol, sărituri, cal cu mânere, inele, paralele și bara fixă. Alte ramuri ale gimnasticii de performanță sunt gimnastica ritmică, gimnastica aerobică, gimnastica acrobatică și săriturile la plasa elastică.

Bio

În urma mai multor studii ale specialiștilor, s-a stabilit faptul că pentru ca un produs să fie „BIO”, trebuie să îndeplinească o listă lungă de condiții. În primul rând, produsul respectiv trebuie crescut sau fabricat într-un mediu sigur, natural, netratat cu insecticide sau alte produse chimice. Este posibil ca unii consumatori să nu realizeze exact ce se află în spatele etichetei ecologice . De exemplu, 38% dintre cumpărătorii americani au declarat că sunt atenți și caută să cumpere numai alimente care au atașată această etichetă. Termenul de „bio” are standarde stricte în spate – inclusiv reguli conform cărora pesticidele sintetice dăunătoare nu pot fi folosite – în timp ce termenul „fără pesticide” (a nu se confunda) este lipsit de sens și nereglementat.

Set 3 medalii câștigători ai

Campionatelor naționale de haltere

Juniori III, categoria 45 kg M - Total

Piesa de mai sus este o medalie aparte realizată de compania privată orădeană Medals Alex Sztankovits pentru a fi conferită câștigătorilor Campionatului național de juniori III categoria 45 kilograme, organizat de către Federația Română de Haltere.

Federatia Romana de Haltere a fost fondata la 23 noiembrie 1930, la Oradea. Ea este persoană juridică de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ. F.R.H. isi desfasoară activitatea sub autoritatea Agentiei Nationale pentru Sport. Este afiliata la Federatia Internationala de Haltere din anul 1950 si la Federatia Europeana de Haltere din anul 1970. Sus am postat logo-ul Federaţiei române de haltere.

Haltere este un sport în care oamenii ridică greutăți mari care sunt formate din discuri de diferite greutăți puse pe capetele unei bări. Bara olimpică standard goală (fără discuri montate) are greutatea de 20 de kg. Este un sport olimpic, dar poate fi practicat și de amatori. Există două stiluri: 'smuls' și 'aruncat'. În trecut mai exista un stil, împinsul, care însă a fost scos dintre stiluri. În România, în perioada anilor 1965-1969, s-au pus bazele culturismului din punct de vedere teoretic și practic, organizatoric și competițional, anul 1966 marcând începutul unei noi etape în viața culturismului, când se organizează sub egida Federației Române de Haltere, primul campionat național la Craiova pentru juniori și la Cluj-Napoca pentru seniori, atunci pe categorii de înălțime. La 24 martie 1970, Biroul Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport a hotărât ca Federația Română de Haltere să-și schimbe denumirea în Federația Română de Haltere și Culturism (F.R.H.C.), pe care a menținut-o până în 1989. Anul 1990 marchează trecerea la cea de a doua etapă în care visul culturiștilor din România se realizează: crearea la 11 ianuarie 1990 a Federației Române de Culturism.

__________ooOoo__________

MARCĂ POȘTALĂ

DOCUMENT ISTORIC