Epaminonda's Blog.....: MONEDE CEHE COROANĂ DE COLECȚIE

Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos celebrează Podul Mariansky din Usti nad Labem. Aversul monedei prezintă o structură a podului și înscrisurile "MARIÁNSKÝ MOST V ÚSTÍ NAD LABEM" (Podul Mariansky de la Usti Nad Labem), anul emiterii "2015" și inițiala designerului - Vojtěch Dostál - litera "D" inversată. Reversul monedei prezintă o compoziție de animale heraldice din stema națională mare a Republicii Cehe. Leul ceh este în mijloc, vulturul moravic este în stânga și vulturul silesian pe dreapta. Sub compoziția animalelor sălbatice se prezintă o structură a podului Mariánský și o parte a stâncii Mariánská lângă marginea din stânga a monedei. Nu lipsește valoarea nominală abreviată - "5000 Kč", numele statului - "ČESKÁ REPUBLIKA", numele serier - "MOSTY" (poduri) și marcajul monetăriei naționale cehe, sub forma literelor "Č" și "M".

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5000 coroane, data emiterii – 13 octombrie 2015, seria – poduri, forma - rotundă, diametrul – 22 milimetri, grosimea – 2 milimetri, greutatea – 7,78 grame, metalul – aur, puritatea – 99,9%, calitatea – BU (2500 exemplare) și proof (7200 exemplare) și designer - Vojtěch Dostál.

Podul Mariansky este destinat traficului rutier și pietonal, el traversând râul Elba din Usti Nad Labem. Podul este opera arhitectului Roman Koucky, el fiind inaugurat în anul 1998. Construcția sa a durat cinci ani și a costat 750 milioane de coroane. Podul constă în doi stâlpi, fiecare dintre ei ancorând prin 15 frânghii de oțel capetele podului. Podul este înalt de 179 de metri, stâlpii au înalțimea de 60 metri și per total podul cântărește 3500 de tone. Podul este construit parțial din oțel și parțial din beton armat.

Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos celebrează Castelul ceh Kost. Aversul monedei prezintă castelul Kost, înscrisul HRAD KOST (castelul Kost), anul emiterii – 2016 și marca designerului sculptor Zbyněk Fojtů, ca o compoziției a inițilelor numelui său F și Z. Reversul monedei prezintă o compoziție de animale heraldice din stema națională mare a Republicii Cehe în scuturi, undeva deasupra unei arcade de acces în castel. Leul ceh este în mijloc, vulturul moravic în stânga și vulturul silesian pe dreapta. Mai jos în cadrul arcadei sunt aplicate înscrisurile în limba cehă "ČESKÁ REPUBLIKA", numele statului, "HRADY" (castele), numele seriei și abreviată unitate monetară "5000 Kč". Nu lipsește marcajul monetăriei naționale cehe, sub forma literelor "Č" și "M".

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5000 coroane, data emiterii – mai 2016, seria – castele, forma - rotundă, diametrul – 28 milimetri, grosimea – 1,9 milimetri, greutatea – 15,55 grame, metalul – aur, puritatea – 99,9%, calitatea – BU (3200 exemplare) și proof (8200 exemplare) și designer – sculptorul Zbyněk Fojtů.

Castelul Kost este situat în districtul Jicin, regiunea cehă Boemia de Nord. Este un castel bine conservat deși construcția sa a demarat încă din anul 1349, iar astăzi acest castel este proprietatea privată a familiei nobiliare Kinsky dal Borgo. Castelul este cunoscut pentru așa-numitul "turn alb" ( Bílá Věž ). Cu timpul în jurul castelului s-au ridicat și alte clădiri care au dat și mai multă măreție castelului. Spre deosebire de cele mai multe alte castele din Boemia, acest castel este situat pe o șa care desparte văile a două râuri. Turnul central nu are o formă paralelipipedică ci una de trunchi piramidă pentru a reduce efectul distrugător al ghiulelelor inamice, ele ricoșând astfel în direcții laterale.

Moneda coroană cehă de colecţie de mai jos celebrează Castelul regal ceh Bezdez. Aversul monedei prezintă castelul regal Bezdez și înscrisurile HRAD Bezdez (castelul Bezdez) și 2016 – anul emiterii. Reversul monedei prezintă interiorul capelei castelului și inscripțiile în limba cehă "ČESKÁ REPUBLIKA", numele statului, "HRADY" (castele), numele seriei și abreviată unitate monetară "5000 Kč". Nu lipsește marcajul monetăriei naționale cehe, sub forma literelor "Č" și "M". Pe ferestrele capelei sunt aplicate leul ceh - în mijloc, vulturul moravic - în stânga și vulturul silesian - pe dreapta.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 5000 coroane, data emiterii – octombrie 2016, seria – castele, forma - rotundă, diametrul – 28 milimetri, grosimea 1,9 milimetri, greutatea – 15,55 grame, metalul – aur, puritatea – 99,9%, calitatea – BU (2800 exemplare) și proof (7100 exemplare) și designer - Asamat Baltaev.

Castelul regal Bezdez este unul dintre cele mai bine conservate castele gotice ale Cehiei. El este situat la aproximativ 20 kilometri sud-est de localitatea Ceska-Lipa, regiunea Liberec, Boemia de Nord. Construcția sa ridicat între anii 1260 – 1280, prin ordinul lui Premysl Otakar al II-lea, castelul fiind situat la altitudinea de 604 metri. La un an după moartea lui Přemysl, castelul Bezděz, neterminat, a devenit închisoare a reginei Kunhuta și a fiului său minor Vaclav al II-lea (sau Wenceslas al II-lea). Mai târziu Wenceslaw al II-lea, devenit monarh, a revenit la Bezdez unde a ordonat construirea capelei, una dintre cele mai bine conservate zone ale castelului de azi. Complexul castelului a fost finalizat în timpul domniei lui Wenceslav al II-lea care își ducea viața aici, folosind pădurile locale foarte frecvent pentru vânătoare și relaxare. Astăzi doar anumite părți ale castelului sunt deschise spre vizitare publicului larg. Turnul castelului oferă o priveliște uimitoare asupra peisajului înconjurător. Silueta romantică a castelului a dat naștere la numeroase legende și a inspirat un număr mare de scriitori, artiști și compozitori.

xxx

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O PASTILĂ DE UMOR

___________xxx___________

CÂTEVA MEDALII

ȘI O INSIGNĂ

DIN JUDEȚUL CONSTANȚA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Restaurantul Albatros - Neptun - România

Restaurantul Albatros, denumire actuală Restaurantul Insula, este deschis din anul 1968 și este situat pe insula de pe lacul din Neptun. Este unul din putinele localuri unde se pot servi preparate din peste de mare, din deltăa, fructe de mare, dar si preparate clasice din carne de vita, porc, pui, paste si multe alte preparate romanesti. Insa ceea ce avem deosebit este amplasamentul unic pe litoral. Odata ajuns pe insula poti alege sa servesti masa pe vaporas, pe unul din pontoanele de pe apa, langa cascada, sub o salcie, intr-un separeu sau cerdac. Peste tot pe insula se simte racoarea lacului si briza marii.

Insigna - (Mihai Eminescu)

160 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

Ce-ți doresc eu ție dulce Românie 1850 - 2010 Constanța

Insignă realizată de numismatul Stelian Brânzei - Botoșani

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Spitalul militar Constanța - 100 ani

1887 - 8 iunie - 1997

Spitalul Militar de Urgenta “Dr. Alexandru Gafencu” din Constanta se afla in relatii contractuale cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. si ofera pacientilor servicii medicale in Compartimentul Primire Urgente, in sectiile si compartimentele cu paturi din spital si in Ambulatoriul de specialitate, in urmatoarele specialitati: chirurgie, urologie, ortopedie, oftalmologie, O.R.L., boli interne, diabet zaharat, gastroenterologie, cardiologie, nefrologie, dermato-venerologie, boli infectioase, neurologie, psihiatrie, pneumoftiziologie, laborator clinic de analize medicale, laborator radiologie si imagistica medicala, laborator de anatomie patologica si stomatologie. Spitalul are 200 de paturi, oferă servicii medicale asiguraților tuturor caselor de asigurari de sanatate și are sediul pe Bulevardul Mamaia, la nr. 96.

C.A.E.R. - Secția 1 - 25 de ani

(Consiliul de ajutor economic reciproc)

A 50-a ședință a secției nr.1 - Eforie Nord - România

Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) a fost creat la inițiativa URSS în 1949 ca organizație economică a statelor comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunităţii Economice Europene. CAER-ul a fost răspunsul la Planul Marshall. El avea misiunea de a stimula comerțul dintre țările din blocul estic. În realitate, URSS nu a putut oferi țărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA țărilor occidentale. CAER nu a reușit să îndeplinească rolul pentru care fusese creat, în principal datorită sistemului planificat centralizat al economiei statelor membre, schimburile de mărfuri continuând să se desfășoare prin tratative bilaterale cu păstrarea echilibrului balanței de plăți. Îndeosebi începând din anul 1962, delegațiile române în CAER au avut o poziție critică în CAER la adresa propunerilor sovietice de integrare a economiilor acestor țări. Drept urmare a schimbărilor politice din anii 1989 și 1990, CAER s-a autodesființat în 1991. Sus am postat steagul CAER.

Pe insigna de mai sus este reprezentată Statuia energeticianului care stăpânește două fulgere. Această statuie este realizată de către sculptorul Constantin Popovici (1938 – 1995) în anul 1965. Artistul a dorit să-l reprezinte pe zeul grec al focului - Prometeu. Statuia este situată pe muntele Pleașa, în imediata apropiere a barajului hidroelectric de la Vidraru, de pe râul Argeș și poate fi văzută de la mare distanță.

Eforie Nord este o localitate componentă a orașului Eforie din județul Constanța. Eforie Sud, partea de sud a orașului, a fost fondată de Ion Movilă în anul 1899, când acesta a ridicat un hotel numit Băile Movilă (Movilă Spa). În anul 1928, băile au fost redenumite Carmen-Sylva, după pseudonimul reginei Elisabeta a României. Eforie Nord este a doua stațiune ca mărime și este situată la 14 kilometri depărtare spre sud de Constanța. În partea de sud-vest a stațiunii se află lacul Techirghiol, cunoscut pentru proprietățile curative ale nămolului astfel că turismul recreativ se îmbină cu cel balnear. Stațiunea are o largă deschidere spre mare și o faleză de peste 30 metri înălțime. Plaja de peste 3 kilometri lungime are și porțiuni ce ating 100 metri în lățime. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi până la 19000 de turiști. Baza de tratament funcționează pe tot timpul anului spațiile de cazare fiind încălzite în perioada sezonului rece. În bazele de tratament din Eforie Nord se tratează afecțiuni reumatismale inflamatorii și degenerative, bolile sistemului nervos periferic, tulburări de circulație, afecțiuni dermatologice, obezitate, afecțiuni respiratorii, sterilitate, rahitism, neurastenie. O infrastructură diversificată, bazele de agrement (terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activități nautice, etc.) și farmecul ambientului local sunt garanția petrecerii unui concediu agreabil pe litoralul Mării Negre. În anul 1966 cele două localități s-au unit rezultând orașul Eforie, deși ele au rămas în vocabular sub cele două denumiri distincte. În anul 2011 orașul număra 9473 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 80,61%, tătari – 3,55%, romi – 3,25%, turci – 2,2% și restul – necunoscută sau altă etnie. Structura confesională a populației orașului astăzi se prezintă aproximativ astfel; ortodocși – 81,24%, musulmani – 6,53% și restul nedeclarată sau altă religie.

Filiala de transport și distribuție a energiei electrice

Constanța 1898 - 1998

100 de ani de utilizare a energiei electrice în Dobrogea

Faleza și Cazinoul comunal Constanța

În noiembrie 1990 ia ființă Regia Națională de Electricitate, prin cooptarea tuturor Întreprinderilor Județene de Rețele Electrice (I.R.E.) devenite ulterior Filiale de Rețele Electrice. În anul 1998 se înființează CONEL – Compania Națională de Electricitate, organizată pe trei structuri; SC Termoelectrica SA – pentru producerea de energie electrică și termică în termocentrale; S.C. Hidroelectrica S.A. – pentru producerea de energie electrică în hidrocentrale și S.C. Electrica S.A. – pentru distribuția și furnizarea energiei electrice. În anul 2001 SC Electrica SA se organizează pe opt filiale după cum urmează;

1. Electrica Transilvania Nord (cu sediul la Cluj-Napoca)
2. Electrica Transilvania Sud (cu sediul la Braşov)
3. Electrica Muntenia Nord (cu sediul la Ploieşti)
4. Electrica Muntenia Sud (cu sediul în Bucureşti)
5. Electrica Banat (cu sediul la Timişoara)
6. Electrica Moldova (cu sediul la Bacău)
7. Electrica Oltenia (cu sediul la Craiova)
8. Electrica Dobrogea (cu sediul în Constanţa)

În anul 2005 Filialele Electrica Banat, Electrica Moldova, Electrica Oltenia şi Electrica Dobrogea au fost privatizate în procent de 51%, Electrica SA rămânând acţionar la acestea. Prezint mai jos câteva evenimente care au marcat istoria activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice;

1857 - Bucureştiul a devenit prima capitală din lume iluminată cu petrol lampant
1882 – a fost pusă în funcțiune, în București, prima reţea de iluminat public din ţară
1884 – la Timișoara intră în funcţiune primul iluminat electric stradal din Europa·
1894 – București – primul tramvai electrci din țară
1898 – București - ia fiinţă “Societatea Română pentru Intreprinderi Electrice Industriale”, care în 1921 devine “S.C. ELECTRICA S.A. – Societate Anonimă Română”
1913 - prima cale ferată electrificată din ţară, pe ruta Arad – Ghioroc – Pincota – Radna
1930 – 1930 – București - se pune în funcţiune a primei reţele electrice de distribuţie pe stâlpi de beton armat din ţară
1939 – 1940 - Snagov - are loc punerea în funcţiune a primului cablu subacvatic.

Farul „Genovez” este un monument istoric situat pe faleza din orașul Constnța, în spatele grupului statuar ce are în centrul său bustul lui Eminescu, foarte aproape de clădirea Cazinoului din Constanța. La bază farul are două trepte peste care este aplicat un postament paralelipipedic cu latura de 3,5 metri, iar mai sus alt postament de formă octognonală, înălțimea maximă a farului fiind de 8 metri. La partea superioară farul este prevăzut cu o cornișă cu console care susține carcasa metalică a lămpii farului ce formează totodată și acoperișul. Spațiul în interior este cilindric, cu scara spirală din piatră. Temelia farului original, din jurul anului 1300, ce călăuzea corăbiile pe o rază de 2 mile pe mare, spre micul port Constanza, i-a fost de folos inginerului francez de origine armeană Artin Aslan, pentru a construi între anii 1858-1860 farul actual, la comanda companiei engleze Danube and Black Sea Railway co. Limited.

Cazinoul constănțean a fost construit în anul 1909 și inaugurat în luna august a anului 1910. Edificiul este situat pe faleza orașului, cartierul Peninsulei, bulevardul Regina Elisabeta. Pe locul actualului cazinou între anii 1880 – 1902 a existat o cazină – construcție din lemn pentru spectacole de teatru, baluri, loc de recreere pentru turiști. Inițial, planurile cazinoului sunt întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care proiectează o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești. După terminarea fundațiilor, însă, planurile sunt schimbate, Primăria încredințând modificarea lor unui arhitect de origine franceză (sau elvețiană), Daniel Renard, care renunță la specificul stilului românesc, în favoarea unui stil Art Nouveau, sub influența cosmopolită a cazinourilor epocii. La momentul inaugurării, presa locală a criticat atât durata mare a lucrărilor, cât și aspectul rezultatului final, pe care ziarul Conservatorul îl descria ca o „matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane, care din punctul de vedere al esteticei arhitectonice, lasă foarte mult de dorit, din cauza complectei asimetrii și amestecului babilonic al stilurilor”, și „un monument ridicat în cinstea nepriceperei și prostului gust”. Cazinoul cuprindea o sală de paiantă, cu pereții interiori captușiti cu scânduri vopsite în ulei și ”servea de distracțiune vizitatorilor în sezonul băilor”, putând fi utilizat și pentru ”baluri de binefacere organizate de primărie”, fiind alcătuit dintr-o sală de dans, doua săli de lectură, pentru ziare și reviste, doua săli de jocuri și celebra ”terasă de pe malul mării”. Era împodobit cu drapele și destul de spațios a devenit locul de întalnire al tuturor. În iarna anului 1891, o furtună a distrus o parte din acoperiș, dar și un perete al fațadei, reliefând instabilitatea construcției. Expertizele au propus, și consiliul comunal a aprobat la 29 ianuarie 1892 demolarea construcției. Primarul Al. Belik decide, printr-un proces verbal, oragnizarea șantierului în regim propriu pentru reconstrucția cazinoului în aprilie 1892. La 21 decembrie 1909, inginerul Elie Radu și arhitecții Ion Mincu si D. Maimarolu sunt solicitați să se deplaseze la Constanța, într-o comisie menită să studieze cazinoul din toate punctele de vedere. Rezultatul inspecției s-a materializat printr-un important document care conține opiniile documentate și bine susținute ale unor personalități de real prestigiu. Observațiile privesc adăugarea de spații: o sală mare pentru restaurant, cu bucătărie și dependințele necesare, restaurant care va fi pus în legatură cu terasa din spatele ușii vitrate, care să nu obtureze perspectiva larg deschisă asupra mării. S-au sugerat și degajarea scării de onoare printr-o arcadă spectaculoasă, adăugarea de intrări, vestiare, toalete, dar și suprimarea de trepte sau ferestre. Lucrări de restaurare și modernizare ale Cazinoului au fost efectuate în anul 1934 de către proiectantul Daniel Renard. Cazinoul a fost restaurat și în anul 1986 de către un colectiv de artiști plastici alcătuit din Sorin Dumitru, Gheorge Firca, Ioan Miturca, Nae Mira, Nicolae Moldoveanu. Au fost executate restaurări de pictură baroc-frescă, stucatură, vitralii. Lucrările au durat un an de zile. În prezent Cazinoul din Constanța este în paragină ; pentru a evita accidentele și jaful, accesul în interior este interzis.

Municipiul Constanța este situat pe coasta Mării Negre, în partea de sud-est a României, în regiunea istorică Dobrogea, reședință a judeţului cu acelaşi nume şi cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. Alături de oraşul Cluj Napoca, Constanța este orașul cu cel mai ridicat standard de viață din România. Conform recensământului din anul 2011, Constanța avea 254693 locuitori. Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din anul 657 ÎEN, când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă, numită Tomis. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, precum şi pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din municipiul Constanța, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din acest oraș.

Moscheea Carol I

Farul verde și roșu

Farul de intrare

Farul nou

Farul Carol I

Bulevardul

Comandatura germană

Piața Gării

Primăria

Universitatea Ovidius

Sfânta Episcopie

Delfinariu

Muzeul de artă

Portul

Statuia poetului Ovidiu

Cazinoul și Farul

Gara

Trimiteri poștale

Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România, populația care locuiește în orașe numărând puţin peste 500000 de locuitori din totalul de aproximativ 760000 de locuitori. Județul este situat în extremitatea Sud-Est a României, are o suprafaţă de 7071 kilometri pătrați, iar capitala judeţului este oraşul cu acelaşi nume, Constanţa. Ca subunităţi administrative judeţul are 3 municipii - Constanța, Medgidia și Mangalia, 9 oraşe - Băneasa, Eforie, Cernavodă, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Techirghiol, Ovidiu şi 58 de comune. Deasupra am postat harta, stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Constanța, din timpuri diferite, alte locuri de vizitat în acest județ, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.