Epaminonda's Blog.....: CHROSCICE

Mai jos admiri și alte fotografii reprezenând monumente de cultură

și arhitectură, dar și trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite,

din localitatea poloneză CHROSCICE, denumire germană

CHROSCZUTZ, comuna DOBRZEN WIELKI, județul OPOLE,

dar și câteva vederi generale și o insignă locală.

Gara

O intrare în localitate

Memorialul eroilor locali

Monumentul ostașilor sovietici

Arhitectură locală

Vederi generale

Trimiteri poștale

Insignă locală

xxx

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE RÂS

____________xxx____________

CÂTEVA

MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

1 leu 1913

Mărțișorul flotei naționale române

Vocea poporului - vocea lui Dumnezeu

Cu peste 100 de ani in urma, pe 1 martie 1913, romancele purtau la rever, legat cu fir rosu-alb, un martisor mai neobisnuit. Aurite sau argintate, martisoarele aveau gravate pe fata un torpilor, iar pe verso inscriptia: 'Martisorul flotei nationale romane. Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu', incrustata in marca tarii, cu coroana de fier a Regelui Carol I ca simbol central. Nu mai putin de 100000 de martisoare au fost vandute in cursul lunii februarie, facand concurenta serioasa 'fratilor Roller', comerciantii traditionali de 'martisoare fine', care aveau magazinul lor de ani de zile in strada Smardan. Si asta pentru ca, doar cu 50 de bani (pentru martisoarele argintate) si cu un leu (pentru cele aurite), romanul facea un gest de mare patriotism, fondurile astfel stranse fiind menite maririi flotei militare a Regatului. In plin conflict militar in Balcani – Romania inca era neutra, dar diferendul romano-bulgar avea sa vare pana la urma si tara noastra in razboi – Regele Carol I ii chemase pe cetatenii tarii sa contribuie la constituirea unui fond destinat inzestrarii marinei militare. Conferinta ambasadorilor de la Londra, care cauta sa solutioneze criza din Balcani, nu promitea sa aduca decat un armistitiu, cel mult o pace fragila, iar Romania nu stia daca-si va putea permite neutralitatea pana la sfarsit. Mesajul Tronului a fost, in epoca, unul hotarat, cerand camerelor legiuitoare sa ia in calcul bugetul necesar pentru intarirea armatei. E si motivul pentru care, in decembrie, se deschide Subscriptia Publica pentru marirea marinei militare nationale. S-a tinut, chiar, o conferinta la Ateneu, care sa arate cetatenilor de ce este nevoie de aceasta flota, iar presa vremii s-a implicat si ea in stimularea simtamantului patriotic. 'Sa marim si sa intarim flota militara a tarii', scria ziarul Universul. 'Ce trebuie pentru aceasta? Sa ne deschidem pungile cu totii, fara ezitare, ca un singur om, si sa oferim indata obolul nostru, oricat ar fi el.' Din subscriptia publica, pana la 1 martie, se adunasera aproape 150.000 de lei (strangerea de fonduri avea sa continue insa si dupa martisor), iar primii 1.000 de subscriptori care contribuisera cu cel putin 10 lei aveau dreptul de a 'boteza' vasele ce urmau sa fie achizitionate. S-au organizat concerte, spectacole de teatru si chiar... spectacole de circ, in beneficiul flotei militare nationale. Functionarii publici, cadrele didactice si alte categorii profesionale au donat salariul lor pe o zi pentru largirea acestui fond. Insa una dintre cele mai 'prizate' initiative a fost cea a asociatiei ofiterilor in rezerva din Ploiesti, care a emis ideea 'martisorului pentru flota nationala'. S-a si intervenit la Ministerul de Razboi si la Ministerul de Interne, pentru ca aceste martisoare sa fie distribuite in toata tara, cu incepere de la 5 februarie. Comanda a fost de 100000 de bucati (50000 argintate si 50000 aurite). S-au strans, astfel, 75000 de lei; iar leul avea greutate, pe-atunci!. Comitetul pentru distribuirea acestui martisor a fost format din deputatii I. Ionescu Quintus si Gh. Nicolaescu, apoi: Barbu Fotescu, George Nasopol, Gh. T. Danescu – proprietari si Gh. Danescu – agricultor, toti ofiteri in rezerva prahoveni. Acestia au constituit Comitetul flotei nationale al ofiterilor de rezerva si au continuat sa lucreze, in lunile urmatoare, in folosul inzestrarii marinei militare romane.

Distincțiune la studiu 1897 / 8 - Luminează-te și vei fi

Pe vremea Regatului României elevii fruntași ai claselor erau recompensați cu distincția „Luminează-te și vei fi!” Acest slogan prin care elevii, și nu numai, erau invitați la studiu a fost rostit pentru prima dată de către C.A.Rosetti, om politic și publicist român, unul din capii Revoluției de la 1848.

Pe partea frontală a soclului bustului lui C.A.Rrosetti, din piața bucureșteană cu același nume, poate fi citită și astăzi inscripția: "C. A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi. Voiește și vei avea". Deci să punem mâna pe carte!

Insemn bisericesc (Biserica ortodoxă română)

Biserica Ortodoxă Română este o biserică de origine apostolică, întemeiată prin lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei care a predicat cuvântul Evangheliei şi în fosta provincie romană Scythia Minor, teritoriul dintre Dunăre şi vestul Mării Negre, Dobrogea de astăzi (Sud-Estul României). La 25 aprilie 1885, Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală (de sine stătătoare), iar la 25 februarie 1925 a fost ridicată la rangul de Patriarhie, fiind în comuniune dogmatică, liturgică şi canonică cu celelalte Biserici Ortodoxe Surori. La recensământul din anul 2002 ponderea ortodocșilor în rândul populației României era de 86,7%. Biserica Ortodoxă Română este organizată ca Patriarhie şi cuprinde: în ţară: 6 Mitropolii, împărţite în Arhiepiscopii şi Episcopii, cu un total de 13527 parohii şi filii, deservite de 14513 preoţi şi diaconi, ce slujesc în 15218 lăcaşuri de cult; pentru românii ortodocşi din diaspora există 3 Mitropolii (constituite din 3 Arhiepiscopii şi 6 Episcopii) în Europa; o Arhiepiscopie pe continentul american şi o Episcopie a Australiei şi Noii Zeelande. Biserica Ortodoxă Română are 637 de mănăstiri şi schituri, cu peste 8 000 de monahi şi monahii. Ea dispune de: 33 de Seminarii Teologice liceale; 11 Facultăţi de Teologie şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi, care fac parte din învăţământul superior de stat, având înscrişi peste 9000 de studenţi, la mai multe specializări. Peste 10000 de cadre didactice predau religia în şcolile publice. Pe lângă activitatea curentă din parohii, asistenţa religioasă este asigurată şi în: armată, jandarmerie şi penitenciare, de către 143 de preoţi; spitale, centre sociale şi unităţi de învăţământ, de către 364 de preoţi. Instituţii sociale aflate sub directa îndrumare a Bisericii Ortodoxe Române:

121 de centre pentru copii;
35 de centre pentru vârstnici;
106 cantine sociale şi brutării;
52 de centre de diagnostic şi tratament, cabinete medicale şi farmacii sociale;
23 de centre de consiliere şi asistenţă a familiilor în dificultate;
2 centre pentru victimele traficului de fiinţe umane.

Biserica Ortodoxă Română este implicată în derularea unor programe naţionale privind:

combaterea violenţei domestice;
prevenirea traficului de persoane;
prevenirea consumului de droguri;
prevenirea răspândirii HIV-SIDA;
integrarea şi incluziunea socială a categoriilor defavorizate (persoane cu disabilităţi, şomeri ş.a.)

Unităţile componente ale Bisericii Ortodoxe Române sunt: parohia, mănăstirea, protopiatul, vicariatul, eparhia (arhiepiscopia si episcopia), mitropolia.

Liga națională de baschet masculin - Ediția 2012-2013

Locul I - Federația română de baschet

Federatia Romana de Baschet (F.R.B.) a fost fondata in anul 1931 si este membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Baschet - F.I.B.A. - din anul 1932. F.R.B. este organizata si functioneaza ca unica structura sportiva de interes national in Romania, in baza Statutului propriu, elaborat in concordanta cu prevederile Legii Educatiei Fizice si Sportului nr. 69/2000, cu dispozitiile Regulamentului de punere in aplicare a acestei Legi, cu reglementarile din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii si in conformitate cu Statutul si Regulamentele F.I.B.A.. F.R.B. este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica, neadmitand nici o descriminare cu caracter religios, rasist, sex sau profesie, fara scop lucrativ, exercitand autoritatea in organizarea, indrumarea, dezvoltarea si controlul activitatii de baschet pe teritoriul Romaniei si in reprezentare internațională. F.R.B. este constituita, in conditiile legii, din cluburile si asociatiile judetene de baschet si a municipiului Bucuresti, care recunosc statutul si regulamentele adoptate de Adunarea Generala. Sediul F.R.B. este situat in Bucuresti. Mai sus am postat logourile federaţiei de-a lungul timpului.

Baschetul este unul dintre cele mai răspândite sporturi de echipă din lume; se caracterizează prin finețea, precizia și fantezia exercițiilor tehnice și tactice, prin talia înaltă și calitățile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate într-o luptă sportivă care pretinde spirit de echipă și de sacrificiu, inteligență și rezistență nervoasă. Punctele sunt marcate prin aruncarea mingii (ochire) prin coș de sus; echipa care acumulează mai multe puncte la sfârșitul jocului câștigă. Mingea poate fi făcută să înainteze pe teren prin driblare sau pasând-o altor coechipieri. Actele fizice nesportive sunt penalizate și există restricții asupra modului în care este folosită mingea. De-a lungul timpului, în baschet s-au dezvoltat tehnicile obișnuite de ochire, pasare și driblare, dar și de poziționare a jucătorilor, precum și structurile ofensive și defensive. De obicei, jucătorii cei mai înalți vor ocupa centrul sau una dintre cele două poziții de înaintare, iar jucătorii mai mici de statură sau cei care au viteză și cele mai bune abilități de mânuire a mingii, vor ocupa poziția de pază. În timp ce baschetul competițional are niște reguli bine stabilite, numeroase variante de baschet s-au dezvoltat pentru jocurile ocazionale. În anumite țări, baschetul este un sport popular, cu mulți spectatori.

Minibaschetul este jocul de baschet care poate fi practicat de copii, fete și baieti. In esenta este o modificare a jocului adultilor, fiind adaptat la nevoile copiilor. Filozofia este foarte simpla: nu faceti copiii sa joace un joc care nu este adecvat dezvoltarii lor fizice si mentale, ci adaptati jocul adultilor pentru posibilitatile lor. Scopul minibaschetului este de a oferi oportunitati copiilor, indiferent de aptitudini, de a-si manifesta abilitatile, sa se bucure de experiente bogate si pozitive, asigurand trecerea cu entuziasm spre practicarea jocului de baschet. Jocul de baschet se joaca cu o minge mare, si cu o tinta (cosul) situata prea sus pentru cei mai multi copii. Pentru jocul de minibaschet marimea mingii este redusa si inaltimea tintei (cosului) este mai mica ori de cate ori este posibil. Jocul de baschet are multe reguli de joc, in minibaschet acestea fiind reduse pentru atingerea scopurilor propuse. Totusi, multe reguli sunt introduse adaptat progresului deprinderilor lor si a capacitatii de intelegere. Profesorii si antrenorii au responsabilitatea de a introduce treptat regulile jocului in concordanta cu dezvoltarea copiilor.

Medalia - (Victoria)

Marele război pentru civilizație

România, Italia, Franța, Anglia, Belgia, Grecia,

Japonia, Serbia, Africa, China

În scopul de a comemora frăția de arme dintre armatele aliate în primul război mondial, în data de 20 iulie 1921 a fost instituită medalia „Victoriei”, care avea aspectul aproape identic în toate țările Antantei, panglica fiind la fel, adică, din moar de culoarea a două curcubee unite la mijloc cu o dungă roșie. Medalia este din bronz de formă rotundă, ce are pe avers înfățișată o femeie înaripată, simbolizând victoria, stând în picioare, și ținând în mâna dreaptă o spadă cu vârful în jos, iar în mâna stângă o ramură de palmier. Pe revers află o cunună de stejar străpunsă de o halebardă, iar în interior inscripția „MARELE RAZBOI PENTRU CIVILIZATIE”. Pe circumferinţă este reprezentat un lanţ de 20 de zale pe care sunt înscrise numele a zece din ţările combatante din cadrul alianţei. Panglica este de forma a două curcubeie ce se suprapun la mijloc pe culoarea roşie. Această medalie a fost acordată militarilor în serviciu activ între 28 August 1916 şi 31 Martie 1921.

Marele Război” era numele folosit cel mai des pentru Primul Război Mondial, la acea vreme, cu toate că mai era folosită și denumirea de „Războiul European”. Fiind primul război european după bătăliile lui Napoleon, adjectivul „mare” indica, pur și simplu, proporția conflictului, așa cum ne referim astăzi la „mare furtună” sau o „mare inundație”. Totuși, termenul are, de asemenea și conotații morale. Aliații credeau că luptau împotriva unui militarism malefic care a pus stăpînire pe Germania. „Marele Război” era văzut ca o apocalipsă, ca o mare bătălie biblică dintre bine și rău care se purta până la sfârșitul timpului (a fost intr-adevăr o luptă la Megiddo, locul unde era orașul biblic Armaggedon, în luna septembrie 1918). Au existat momente în care se făcea referire la Primul Război Mondial ca la „Marele Război al Civilizației”. Cu toate că denumirea de „Marele Război” s-a folosit după ce s-a terminat conflictul, implicațiile și conotațiile morale precum că ar fi fost „un război care să pună capăt tuturor războiaelor” acest lucru a scăzut în perspectiva anilor 1930 care prevesteau un al doilea război mondial.

____________ooOoo____________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII