Epaminonda's Blog.....: ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE

A XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat la Salt Lake City, statul Utah, S.U.A., în perioada 8 – 24 februarie 2002. La competiție au participat 2399 sportivi, dintre care 886 femei, din 77 de state ale lumii, în cadrul a 78 probe sportive din 6 sporturi și discipline sportive de iarnă. Ceremonia inaugurală a fost deschisă de discursul președintelui american George W. Bush. Medalia oficială a acestor jocuri este reprezentată mai jos, fiind realizată din aliaj aur - locul 1, argint – locul 2 și bronz – locul III.

Medalia a fost realizată la Monetăria O.C.Tanner de către designerul Scott Given de la Compania Axiom Design și are următoarele carateristici tehnice; diametru – 85 milimetri, grosime – 10 milimetri și greutate – 567 de grame. Clasamentul final general pe medalii se prezintă astfel; locul I – Norvegia cu 25 de medalii din care 13 de aur, locul II = Germania cu 36 de medalii dintre care doar 12 de aur și locul III – S.U.A. cu 34 de medalii din care numai 10 de aur. La această ediție a jocurilor România a participat cu o delegație de 20 de sportivi. Drapelul țării la ceremonia de deschidere a fost purtat de sportiva Eva Tofalvi. Rezultatele au fost slabe, România nu a obținut nici un punct iar obiectivul minimal a unor clasări în primele 20 de locuri în diverse probe, nu a fost atins. La sanie și bob feminin, echipele s-au clasat în primele 20 de locuri dar în condițiile în care la startul probelor respective au fost înscrise mai puțin de 20 de echipaje. Această ediție a jocurilor a rămas în istorie prin faptul că au fost primele Jocuri olimpice desfășurate după evenimentele din 11 septembrie, luându-se măsurile de securitate au fost fără precedent. Ceremonia a fost deschisă de o gardă de onoare a sportivilor americani, însoțiți de politiștii și pompierii din New York. Pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, flacăra olimpică a fost aprinsă de o echipă, naționala de hochei a SUA.

După o operație la genunchi și o lungă recuperare, croata Janica Kostelic câștigă trei medalii de aur și una de argint la schi alpin devenind prima schioară care câștigă patru medalii în decursul aceleiași ediții a jocurilor.

Schiorul norvegian Kjetil Andre Aamodt devine cel mai medaliat schior din istoria jocurilor olimpice.

Norvegianul Ole Einar Bjorndalen a devenit primul biatlonist care a cucerit toate cele patru medalii de aur ale disciplinei. Într-un top al celor mai frumoase și al celor mai urâte momente ale acestor Jocuri Olimpice alcătuit de BBC, momentul cel mai frumos a fost considerat victoria sportivul australian Steven Bradbury, care a câștigat medalia de aur la short track, în proba de 1000 de metri, după ce ceilalți patru concurenți au căzut la ultima curbă înainte de linia de sosire. Cel mai urât moment a fost considerat subiectivitatea arbitrilor în unele sporturi olimpice. Cel mai bun lucru l-au constituit Munții Wasatch Front, care au oferit un peisaj minunat pentru Jocurile Olimpice. Cel mai rău lucru a fost declarată taxa de 18% adăugată fiecărei note de plată pentru confortul dumneavoastră.

Mai jos admiri câteva piese de medalistică și numismatică ce omagiază aceste jocuri.

Monedă jubiliară - 10 leva Bulgaria

Monedă jubiliară - 1 coroană Insula Man

Monedă jubiliară - 1 dolar SUA

Două seturi de insigne promoționale

Jocurile celei de-a XX-a Olimpiade de iarnă s-au desfășurat la Torino, în Italia, în perioada 10 – 26 februarie 2006. Probe sportive au avut loc și în alte șase staiuni din regiunea Piemont; Cesena, Pragelato, Bardonecchia Pinerolo, Sauze d'Oulx și Sestriere. Au fost angajați 20000 de voluntari care s-au ocupat de primirea atleților, spectatorilor și a jurnaliștilor, precum și pregătirea locurilor de desfășurare a competițiilor. La competiție au participat 2663 sportivi (din care 1006 femei) dintr-un total de 85 de state ale lumii. Ceremonia de deschidere a jocurilor a avut loc pe stadionul olimpic din Torino și aceasta a fost inaugurată de discursul președintelui italian Carlo Azeglio Ciampi. Mascota jocurilor este reprezentată de fugurinele Neve (bulgăre de zăpadă - femeie) și Gliz (cub de gheață - mascul).

Mai jos este prezentată medalia oficială conferită câștigătorilor ea fiind confecționată pentru locul I din aur, pentru locul II din argint și pentru locul III din bronz. Ea s-a realizat la monetăria italiană Ottaviani și a fost realizată de designerul Dario Quatrini. Parametrii tehnici ai medaliei sunt; diametrul – 107 milimetri, grosimea – 10 milimetri și greutatea – 469 de grame.

Clasamentul final pe medalii s-a prezentat astfel; locul I – Germania cu un total de 29 medalii, locul II – S.U.A. cu un total de 25 de medalii și locul III – Austria cu un total de 23 de medalii. Delegația României a fost compusă din 25 de sportivi și a avut reprezentanți în 8 sporturi din totalul de 15. Cele mai bune rezultate obținute de delegația României au fost locul 14 obținut de Gheorghe Chiper, la patinaj artistic și de ștafeta feminină de biatlon pe distanța de 4 x 6 kilometri (Dana Elena Potlogea, Eva Tofalvi, Mihaela Purdea și Alexandra Rusu).

La patinoarul „Oval Lingotto“ s-a scris o nouă pagină în istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, sportivul american Shani Davis (23 de ani) devenind primul patinator de culoare medaliat cu aur într-o probă individuală la Olimpiada albă – patinaj viteză pe 1 000 de metri.

Un cuplu din Coreea de Sud a recunoscut în americanul de origine coreeană Toby Dawson, medaliatul cu bronz al Jocurilor Olimpice de iarnă, pe propriul lor fiu, pe care îl pierduseră cu 25 de ani în urmă, în oraşul sud-coreean Pusan. Sportivul de 27 de ani, care a câştigat în data de 15 februarie medalia de bronz la competiţia de ski freestyle, fusese înfiat la vârsta de 4 ani, dintr-un orfelinat din Seul, de o familie americană. După ce l-a văzut pe tânărul sportiv într-o fotografie ce i-a fost trimisă de nişte rude care au observat trăsături cunoscute pe chipul olimpicului, sud-coreeana Kim Jae-su a recunoscut în Toby Dawson pe fiul său. „Nu există dubii, acesta este fiul meu, pe care l-am pierdut cu 25 de ani în urmă“, a declarat Kim. Însuşi Dawson declarase de nenumărate ori că intenţionează să-şi caute părinţii biologici.

Cei mai medaliați sportivi ai acestei ediții a jocurilor au fost; biatlonistul german Michael Greis care a obținut trei medalii de aur

și patinatoarea de viteză din Coreea de sud - Sun-Yu Jin care a obținut tot trei medalii de aur.

Mai jos admiri câteva piese de medalistică, numismatică și filatelie care omagiază aceste jocuri.

Coliță filatelică românească

Medalie participant

Set insigne promoționale

Monedă jubiliară - 1 latu Letonia

Monedă jubiliară - 10 euro Italia

Jocurile celei de-a XXI-a Olimpiade de iarnă s-au desfășurat la Vancouver, provincia Columbia Britanică, în Canada, în perioada 12 – 28 februarie 2010. Unele competiții au avut loc în localitatea Whistler, din aceiași provincie. La aceste jocuri s-au desfășurat întreceri în 86 probe sportive dintr-un total de 15 sporturi de iarnă, cu participarea a 2632 sportivi din 82 de state ale lumii. Aici au fost acreditați peste 10000 de reprezentanți media, jocurile fiind urmărite de peste 3 miliarde de telespecatori din lume întreagă. Ceremonia de deschidere a avut loc pe stadionul B.C.Place, ea fiind inaugurată de discursul guvernatorului canadian Michaelle Jean. Mascota competiței reprezintă o creatură din fauna și poveștile primelor națiuni de pe coasta de vest a Canadei.

Medalia oficială a Jocurilor olimpice de la Vancouver a preluat vechi motive arborigene canadiene, ea fiind prezentată mai jos. Medalia a fost realizată la monetăria canadiană Teck Resources Limited și are următorii parametri tehnici; metal – aur, argint și bronz, diametru – 100 milimetri, grosime – 6 milimetri și greutate – între 500 și 576 grame.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – Canada cu 26 medalii din care 14 de aur, locul II – Germania cu 30 de medalii din care doar 10 de aur și locul III – S.U.A. cu 37 de medalii din care numai 9 de aur. Primul criteriu al clasamentului este numărul de medalii de aur obținute. La această competiție sportivi din 26 de țări ale lumii au câștigat cel puțin o medalie, iar cel puțin o medalie de aur - sportivi din 19 state. La aceste jocuri România a participat cu o delegație formată din 29 sportivi (14 bărbați și 15 femei), care au concurat la 9 sporturi cu 28 probe (11 masculine și 17 feminine). La această ediție s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant al României în proba de skeleton. Cel mai bun rezultat obținut de delegația României a fost locul 10 obținut de ștafeta feminină de 4 x 6 kilometri, formată din; Dana Potlogea, Eva Tofalvi, Mihaela Purdea și Reka Ferencz.

Sportivul cel mai medalșiat al acestor este schioarea norvegiană de cross-country – Marit Bjoeren – care a obținut cinci medalii (trei de aur, una de argint și una de bronz).

Aici s-a înregistrat protestul patinatorului rus Evgheni Plușenko care a obținut doar medalia de argint, asta după ce câștigătorul medaliei de aur nu a executat nicio săritură cvadruplă. Iată ce a declarat sportivul rus după ceremonia de premiere; “Arbitrii au ucis patinajul artistic în noaptea asta. Actualul sistem de punctaj încurajează precauţiile şi omoară pasiunea şi evoluţiile curajoase”. Considerându-se adevăratul câştigător al probei masculine, Pluşenko a identificat, la festivitatea de premiere, o modalitate aparte de a se aşeza pe podium: a trecut în viteză pe prima treaptă înainte de a se aşeza pe a doua. Iar Vladimir Putin, pe-atunci premier, i-a transmis:„Argintul tău valorează aur”.

Iată și o întâmplare cu totul nefericită, care a făcut ca jocurile să debuteze sub auspicii negative: în ziua ceremoniei de deschidere, la antrenamentele oficiale la sanie, sportivul georgian Nodar Kumaritashvili și-a pierdut viaţa într-un accident pe pista de la Whistler; iar oficialii au fost nevoiți să facă o serie de schimbări, reducând periculozitatea traseului. Mai jos prezint câteva piese medalistice și numismatice dedicate acestor jocuri;

Seturi insigne promoíonale

Medalie participant

Set două medalii comemorative SUA

Monedă jubiliară 25 cenți - Canada

***

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

_____________xxx_____________

O INSIGNĂ, O PLACHETĂ

ȘI CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

RoIAS 1906 - 2006

RoIAS 2006 este numele unui mare miting aviatic care s-a desfășurat pe aeroportul Mihail Kogălniceanu în anul 2006. Pe aeroport au fost prezente mii de persoane, printre care și președintele României, Traian Băsescu și soția acestuia. Spectacolul a marcat 100 de ani de la primul zbor al lui Traian Vuia. La acest miting aviatic au participat Austria (cu doua aeronave PC-7), Germania (cu un F-4 Pfantom si un Tornado, aparținând Forțelor Aeriene Germane, precum și o aeronavă Breguet Atlantic, reprezentând Marina Germană), Grecia (o aeronava T-6), Macedonia (câte un elicopter Mi-24 și Mi-17), Olanda (un avion F-16), Serbia și Muntenegru (doua aeronave Galeb G-4 și una ORAO, reprezentând Forțele Aeriene ale Serbiei și Muntenegrului și o aeronavă Galeb G-2, din partea Aeroclubului Galeb Belgrad), Spania (un avion Mirage F-1) și Suedia (patru aeronave JAS-39 Gripen). Au fost prezente, de asemenea, trei formații de acrobație aeriană de înaltă clasă: Turkish Stars, din Turcia (opt aeronave F-5), Frecce Tricolori, din Italia (10 avioane MB-339) și PC-7 Demo Team, din Elveția (noua avioane PC-7). Statul Major al Forțelor Aeriene Romane a participat la RoIAS 2006 cu 12 aeronave MiG-21 Lancer, cinci IAR-99 Șoim, patru L-39 Albatros, o aeronava C-130 Hercules, cinci IAK-52, două AN-26, zece IAR-330 Socat și patru IAR-316 Allouette. Timp de 6 ore, vizitatorii au urmărit evoluții individuale și în formație, acrobații periculoase și lansări de parașutiști, iar piloții și-au demonstrat talentul, măiestria și curajul.

Monumentul Eroilor Aerului, dedicat memoriei aviatorilor români militari și civili care au contribuit la dezvoltarea aviației, este situat în centrul Pieței Aviatorilor din București și a fost realizat între anii 1928 - 1935 de Lidia Kotzebue și Iosif Fekete. Construcția, având o înălțime totală de 20 metri, este compusă din sculpturi de bronz, așezate pe un postament de beton armat placat cu piatră de Banpotoc (sat hunedorean), format dintr-un obelisc, situat la rândul său pe o structură realizată din patru prisme trapezoidale lipite între ele prin arcuri de cerc. Tot acest complex este fixat pe o bază circulară din piatră. Deasupra obeliscului este așezată statuia înaltă de 5 metri, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930 - 1935, sculptate în 13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2271, sub denumirea Monumentul Aviatorilor. În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor din care au făcut parte: Prințul Carol al II-lea, prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea și Ion C. Demetriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect.Considerând însă că proiectele nu reprezentau spiritul sacrificiului aviatorilor, comitetul a lansat un concurs public cu premii totale în valoare de 40000 de lei pentru construirea monumentului și a invitat mulți artiști, pictori, sculptorii să participe. La concurs au fost prezentate machetele realizate de 14 sculptori, acestea fiind expuse la Ateneul Român în ziua de 2 iulie 1925 pentru a permite publicului să voteze în mod secret proiectul câștigător. Trei lucrări au fost premiate (Spiridon Georgescu, Lidia Kotzebue și Ion Schmidt-Faur) însă, și de această dată, comitetul nu a considerat niciuna din lucrări demnă de execuție. Demersurile întreprinse de comitet pentru realizarea monumentului de către un artist din străinătate însă au eșuat, astfel că după doi ani a fost aleasă în final macheta Lidiei Kotzebue, acceptându-se totodată ca aceasta să poată colabora și cu alți sculptori sau arhitecți pentru realizarea monumentului. În iulie 1927, pentru aprobarea finală a proiectului, comitetul i-a cerut Lidiei Kotzebue să realizeze o machetă la scara 1/4 până la 1 octombrie. Din lipsă de timp aceasta nu s-a putut materializa, astfel că pentru realizarea statuilor, Kotzebue s-a adresat sculptorului Ion Jalea. Acesta a refuzat însă oferta și l-a recomandat pe tânărul sculptor Iosif Fekete, astfel că la 27 octombrie 1927 comitetul a putut aproba definitiv lucrarea. În anii 1928-1929 sculptorul Iosif Fekete a realizat cele patru sculpturi în argilă și le-a turnat în gips în mărime naturală.Pentru a reprezenta trupul Icarului a fost folosită o imagine a boxerului Joe Louis, prezent în acea perioadă la București, iar pentru cap a fost utilizată o imagine dintr-un album cu piloți renumiți. În anul 1930 lucrarea putea fi turnată în bronz însă dificultățile strângerii sumei necesare achiziționării materialelor și întârzierea stabilirii locului în care să fie amplasat monumentul au întârziat finalizarea lucrării.Statuile au fost turnate în bronz la Turnătoria V.V. Rășcanu din București, lucrarea fiind terminată abia în iunie 1935. Dezvelirea monumentului a avut loc la 20 iulie 1935, cu participarea Regelui Carol al II-lea, a numeroși membri din conducerea statului, miniștrii și reprezentați ai autorității aeronautice, atașați militari. Evenimentul a fost încheiat cu o paradă militară la care au participat gărzi de onoare și aviatori și au fost prezentate onoruri militare zburătorilor menționați în listele de pe monument. Ulterior, Ion Jalea a afirmat că drepturile morale asupra lucrării îi revin sculptorului Iosif Fekete iar critici de artă, precum Mircea Țoca, au considerat că realizarea monumentului trebuie să-i fie atribuită integral lui Iosif Fekete, care a modificat total mica machetă prezentată la concurs de Lidia Kotzebue. La inaugurare numele celor doi coautori nu a fost inscripționat, ulterior în 1983 consemnându-se inscripționarea numelui pe monument numai a unuia dintre aceștia.

Insigna din Republica Moldova - Limba noastră

"Limba Noastră este imnul național al Republicii

Moldova

din anul 1994. Versurile imnului au fost scrise de poetul Alexei Mateevici (1888-1917), cu o lună înainte de moartea sa, iar muzica a fost compusa de Alexandru Cristea (1890-1942). Sus am postat logo-ul imnului național al Republicii Moldova. Poemul original al poetului conține patru strofe a douăsprezece versuri fiecare. Pentru imn, versurile au fost selectate și reorganizate în cinci strofe de patru versete fiecare, după cum urmează;

Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastra-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng şi care o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Placheta - Federația română de moto

Concursul internațional de motocros Cupa prieteniei - 1953

Federaţia română de motociclism (F.R.M.) este forul naţional sportiv românesc care doreşte să revigoreze un sport vechi românesc care în perioada regimului comunist a cunoscut o perioadă neagră şi care a început să devină ceea ce a fost, abia după Revoluţia din Decembrie 1989. Cine deţinea o motocicletă în regimul comunist era desigur un privilegiat al soartei. F.R.M. este responsabilă de organizarea calendarului sportiv în motociclismul românesc.

Raliurile de motociclism se organizează pe mai multe clase în funcție de capacitatea cilindrică a motorului (125, 250 sau 500 centimetri cubi). Ele se organizează pe diferite categorii de drumuri. Motociclismul este o disciplină sportivă ce atrage în mod special tinerii dar și foarte mulți spectatori pe marginile traseului de concurs.

Societatea de Științe Matematice din România

fondată în 1910 - 100 ani

Societatea Gazeta Matematică 1910 - 2010

Entuziasm, armonie, sacrificiu, muncă

Societatea de Științe Matematice din România este una dintre cele mai vechi organizații profesionale din România și una din cele mai vechi societăți de matematică din Europa. Scopurile Societății sunt promovarea și răspândirea cunoștintelor matematice, îndrumarea și sprijinirea cercetărilor originale din această ramură de știință, cultivarea în rândurile tineretului a interesului pentru matematică. Societatea de Știinte Matematice din România (SSMR) este continuatoarea Societății Gazeta Matematică (SGM), înființată în decembrie 1910, prin legea 3798 din 18 decembrie 1910, publicată în Monitorul Oficial din 25 decembrie 1910. Scopul SGM era răspândirea gustului pentru studiul științelor matematice și îndrumarea cercetării originale relative la această ramură de știință. Înființarea SGM a fost precedată de existența efemeră a Societății Amicii Științelor Matematice (1894) și a înființării Societății Române de Științe (1897-1949). Până în anul 1949 activitatea SGM a fost centrată pe editarea Gazetei Matematice, care apare fără întrerupere din anul 1895. După anul 1949 societatea a purtat diferite denumiri. Din anul 1990 se numește Societatea de Știinte Matematice din România. La 3 octombrie 2000, prin hotărârea Judecătoriei sectorului 1 București, SSMR a fost declarată succesoarea Societății Gazeta Matematică. Sus am postat logo-ul societății Societății de Științe Matematice din România.

Medalia grănicerească - Patrie și onoare 1970 - 1995 România

Grănicerii au constituit un corp aparte de militari însărcinați cu misiunea de pază a frontierelor statului român. În decursul timpului ei au fost subordonați Ministerului de Interne și apoi Ministerului Apărării Naționale. Astăzi, în condițiile liberalizării circulației în Europa, această structură militarizată se numește Poliția de Frontieră și a reintrat în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

______________ooOoo______________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ,

ÎN LIMBILE GERMANĂ,

FRANCEZĂ ȘI MAGHIARĂ

DIN INDUSTRIA MINERITULUI