A XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a
desfășurat la Salt Lake City, statul Utah, S.U.A., în perioada 8 – 24 februarie
2002. La competiție au participat 2399 sportivi, dintre care 886 femei, din 77
de state ale lumii, în cadrul a 78 probe sportive din 6 sporturi și discipline
sportive de iarnă. Ceremonia inaugurală a fost deschisă de discursul președintelui
american George W. Bush. Medalia oficială a acestor jocuri este reprezentată
mai jos, fiind realizată din aliaj aur - locul 1, argint – locul 2 și bronz –
locul III.
Mai jos admiri câteva piese de medalistică și numismatică ce omagiază aceste jocuri.
Monedă jubiliară - 10 leva Bulgaria
Monedă jubiliară - 1 coroană Insula Man
Monedă jubiliară - 1 dolar SUA
Două seturi de insigne promoționale
Jocurile celei de-a XX-a Olimpiade de iarnă s-au desfășurat
la Torino, în Italia, în perioada 10 – 26 februarie 2006. Probe sportive au
avut loc și în alte șase staiuni din regiunea Piemont; Cesena, Pragelato,
Bardonecchia Pinerolo, Sauze d'Oulx și Sestriere. Au fost angajați 20000 de
voluntari care s-au ocupat de primirea atleților, spectatorilor și a jurnaliștilor,
precum și pregătirea locurilor de desfășurare a competițiilor. La competiție au
participat 2663 sportivi (din care 1006 femei) dintr-un total de 85 de state
ale lumii. Ceremonia de deschidere a jocurilor a avut loc pe stadionul olimpic
din Torino și aceasta a fost inaugurată de discursul președintelui italian
Carlo Azeglio Ciampi. Mascota jocurilor este reprezentată de fugurinele Neve
(bulgăre de zăpadă - femeie) și Gliz (cub de gheață - mascul).
Mai jos este prezentată medalia oficială
conferită câștigătorilor ea fiind confecționată pentru locul I din aur, pentru
locul II din argint și pentru locul III din bronz. Ea s-a realizat la monetăria
italiană Ottaviani și a fost realizată de designerul Dario Quatrini. Parametrii
tehnici ai medaliei sunt; diametrul – 107 milimetri, grosimea – 10 milimetri și
greutatea – 469 de grame.
Clasamentul final pe medalii s-a
prezentat astfel; locul I – Germania cu un total de 29 medalii, locul II –
S.U.A. cu un total de 25 de medalii și locul III – Austria cu un total de 23 de
medalii. Delegația României a fost compusă din 25
de sportivi și a avut reprezentanți în 8 sporturi din totalul de 15. Cele mai bune rezultate obținute de delegația României
au fost locul 14 obținut de Gheorghe Chiper, la patinaj artistic și de ștafeta
feminină de biatlon pe distanța de 4 x 6 kilometri (Dana Elena Potlogea, Eva
Tofalvi, Mihaela Purdea și Alexandra Rusu).
La patinoarul „Oval Lingotto“
s-a scris o nouă pagină în istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, sportivul
american Shani Davis (23 de ani) devenind primul patinator de culoare
medaliat cu aur într-o probă individuală la Olimpiada albă – patinaj viteză pe
1 000 de metri.
Un cuplu din Coreea de Sud a
recunoscut în americanul de origine coreeană Toby Dawson, medaliatul cu
bronz al Jocurilor Olimpice de iarnă, pe propriul lor fiu, pe care îl
pierduseră cu 25 de ani în urmă, în oraşul sud-coreean Pusan. Sportivul de 27
de ani, care a câştigat în data de 15 februarie medalia de bronz la competiţia
de ski freestyle, fusese înfiat la vârsta de 4 ani, dintr-un orfelinat din
Seul, de o familie americană. După ce l-a văzut pe tânărul sportiv într-o
fotografie ce i-a fost trimisă de nişte rude care au observat trăsături
cunoscute pe chipul olimpicului, sud-coreeana Kim Jae-su a recunoscut în Toby
Dawson pe fiul său. „Nu există dubii, acesta este fiul meu, pe care l-am
pierdut cu 25 de ani în urmă“, a declarat Kim. Însuşi Dawson declarase de
nenumărate ori că intenţionează să-şi caute părinţii biologici.
Cei mai medaliați sportivi ai
acestei ediții a jocurilor au fost; biatlonistul german Michael Greis
care a obținut trei medalii de aur
și patinatoarea de viteză din Coreea de sud
- Sun-Yu Jin care a obținut tot trei medalii de aur.
Mai jos admiri câteva piese de medalistică, numismatică și filatelie care omagiază aceste jocuri.
Coliță filatelică românească
Medalie participant
Set insigne promoționale
Monedă jubiliară - 1 latu Letonia
Monedă jubiliară - 10 euro Italia
Jocurile celei de-a XXI-a Olimpiade de iarnă s-au desfășurat la Vancouver,
provincia Columbia Britanică, în Canada, în perioada 12 – 28 februarie 2010.
Unele competiții au avut loc în localitatea Whistler, din aceiași provincie. La
aceste jocuri s-au desfășurat întreceri în 86 probe sportive dintr-un total de
15 sporturi de iarnă, cu participarea a 2632 sportivi din 82 de state ale
lumii. Aici au fost acreditați peste 10000 de reprezentanți media, jocurile
fiind urmărite de peste 3 miliarde de telespecatori din lume întreagă. Ceremonia
de deschidere a avut loc pe stadionul B.C.Place, ea fiind inaugurată de
discursul guvernatorului canadian Michaelle Jean. Mascota competiței reprezintă o creatură din fauna și poveștile primelor națiuni de pe coasta de
vest a Canadei.
Medalia oficială a Jocurilor
olimpice de la Vancouver a preluat vechi motive arborigene canadiene, ea fiind
prezentată mai jos. Medalia a fost realizată la
monetăria canadiană Teck Resources Limited și are următorii parametri tehnici;
metal – aur, argint și bronz, diametru – 100 milimetri, grosime – 6 milimetri și
greutate – între 500 și 576 grame.
Seturi insigne promoíonale
Medalie participant
Set două medalii comemorative SUA
Monedă jubiliară 25 cenți - Canada
***
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
O PASTILĂ DE UMOR
UN DIALOG EPIGRAMATIC
_____________xxx_____________
O INSIGNĂ, O PLACHETĂ
ȘI CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi
culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la
piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative
sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club,
etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de
identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare
grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de
nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive,
culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii
române), PLACHETA este o medalie pătrată
sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene,
basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă
ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de
recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din
categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele
comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint,
bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind
preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi
(medaille) şi spanioli (edala).
RoIAS 1906 - 2006
RoIAS 2006 este numele unui mare miting aviatic care s-a desfășurat pe
aeroportul Mihail Kogălniceanu în anul 2006. Pe aeroport au fost prezente mii
de persoane, printre care și președintele României, Traian Băsescu și soția
acestuia. Spectacolul a marcat 100 de ani de la primul zbor al lui Traian Vuia.
La acest miting aviatic au participat Austria (cu doua aeronave PC-7), Germania
(cu un F-4 Pfantom si un Tornado, aparținând Forțelor Aeriene Germane, precum și o aeronavă Breguet Atlantic, reprezentând Marina Germană), Grecia (o
aeronava T-6), Macedonia (câte un elicopter Mi-24 și Mi-17), Olanda (un avion
F-16), Serbia și Muntenegru (doua aeronave Galeb G-4 și una ORAO, reprezentând
Forțele Aeriene ale Serbiei și Muntenegrului și o aeronavă Galeb G-2, din partea
Aeroclubului Galeb Belgrad), Spania (un avion Mirage F-1) și Suedia (patru
aeronave JAS-39 Gripen). Au fost prezente, de asemenea, trei formații de
acrobație aeriană de înaltă clasă: Turkish Stars, din Turcia (opt aeronave
F-5), Frecce Tricolori, din Italia (10 avioane MB-339) și PC-7 Demo Team, din
Elveția (noua avioane PC-7). Statul Major al Forțelor Aeriene Romane a
participat la RoIAS 2006 cu 12 aeronave MiG-21 Lancer, cinci IAR-99 Șoim, patru
L-39 Albatros, o aeronava C-130 Hercules, cinci IAK-52, două AN-26, zece
IAR-330 Socat și patru IAR-316 Allouette. Timp de 6 ore, vizitatorii
au urmărit evoluții individuale și în formație, acrobații periculoase și
lansări de parașutiști, iar piloții și-au demonstrat talentul, măiestria și
curajul.
Monumentul Eroilor Aerului, dedicat memoriei aviatorilor români militari și
civili care au contribuit la dezvoltarea aviației, este situat în centrul
Pieței Aviatorilor din București și a fost realizat între anii 1928 - 1935
de Lidia Kotzebue și Iosif Fekete. Construcția, având o înălțime totală de
20 metri, este compusă din sculpturi de bronz, așezate pe un postament de beton
armat placat cu piatră de Banpotoc (sat hunedorean), format dintr-un obelisc,
situat la rândul său pe o structură realizată din patru prisme trapezoidale
lipite între ele prin arcuri de cerc. Tot acest complex este fixat pe o bază
circulară din piatră. Deasupra obeliscului este așezată statuia înaltă de 5
metri, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile
desfășurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați
trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura
aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930 - 1935, sculptate în
13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 -
Municipiul București - la nr. crt. 2271, sub denumirea Monumentul
Aviatorilor. În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea
Monumentului Aviatorilor din care au făcut parte: Prințul Carol al II-lea,
prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic
aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu.
Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel
Medrea și Ion C. Demetriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect. Considerând
însă că proiectele nu reprezentau spiritul sacrificiului aviatorilor, comitetul
a lansat un concurs public cu premii totale în valoare de 40000 de lei pentru
construirea monumentului și a invitat mulți artiști, pictori, sculptorii să
participe. La concurs au fost prezentate machetele realizate de 14 sculptori,
acestea fiind expuse la Ateneul Român în ziua de 2 iulie 1925 pentru a
permite publicului să voteze în mod secret proiectul câștigător. Trei lucrări
au fost premiate (Spiridon Georgescu, Lidia Kotzebue și Ion Schmidt-Faur) însă,
și de această dată, comitetul nu a considerat niciuna din lucrări demnă de execuție. Demersurile întreprinse de comitet pentru realizarea monumentului de
către un artist din străinătate însă au eșuat, astfel că după doi ani a fost
aleasă în final macheta Lidiei Kotzebue, acceptându-se totodată ca aceasta să
poată colabora și cu alți sculptori sau arhitecți pentru realizarea
monumentului. În iulie 1927, pentru aprobarea finală a proiectului, comitetul
i-a cerut Lidiei Kotzebue să realizeze o machetă la scara 1/4 până la 1
octombrie. Din lipsă de timp aceasta nu s-a putut materializa, astfel că pentru
realizarea statuilor, Kotzebue s-a adresat sculptorului Ion Jalea. Acesta a
refuzat însă oferta și l-a recomandat pe tânărul sculptor Iosif Fekete, astfel
că la 27 octombrie 1927 comitetul a putut aproba definitiv lucrarea. În
anii 1928-1929 sculptorul Iosif Fekete a realizat cele patru sculpturi în
argilă și le-a turnat în gips în mărime naturală. Pentru a
reprezenta trupul Icarului a fost folosită o imagine a boxerului Joe Louis,
prezent în acea perioadă la București, iar pentru cap a fost utilizată o
imagine dintr-un album cu piloți renumiți. În anul 1930 lucrarea putea fi
turnată în bronz însă dificultățile strângerii sumei necesare achiziționării
materialelor și întârzierea stabilirii locului în care să fie amplasat
monumentul au întârziat finalizarea lucrării.Statuile au fost turnate în bronz
la Turnătoria V.V. Rășcanu din București, lucrarea fiind terminată abia în
iunie 1935. Dezvelirea monumentului a avut loc la 20 iulie 1935, cu
participarea Regelui Carol al II-lea, a numeroși membri din conducerea
statului, miniștrii și reprezentați ai autorității aeronautice, atașați
militari. Evenimentul a fost încheiat cu o paradă militară la care au
participat gărzi de onoare și aviatori și au fost prezentate onoruri militare
zburătorilor menționați în listele de pe monument. Ulterior, Ion Jalea a
afirmat că drepturile morale asupra lucrării îi revin sculptorului Iosif
Fekete iar critici de artă, precum Mircea Țoca, au considerat că
realizarea monumentului trebuie să-i fie atribuită integral lui Iosif Fekete,
care a modificat total mica machetă prezentată la concurs de Lidia Kotzebue. La
inaugurare numele celor doi coautori nu a fost inscripționat, ulterior în 1983
consemnându-se inscripționarea numelui pe monument numai a unuia dintre aceștia.
Insigna din Republica Moldova - Limba noastră
"Limba Noastră este imnul național al Republicii Moldova din
anul 1994. Versurile imnului au fost scrise de poetul Alexei Mateevici
(1888-1917), cu o lună înainte de moartea sa, iar muzica a fost compusa de
Alexandru Cristea (1890-1942). Sus am postat logo-ul imnului național al Republicii Moldova. Poemul original al poetului conține patru strofe
a douăsprezece versuri fiecare. Pentru imn, versurile au fost selectate și
reorganizate în cinci strofe de patru versete fiecare, după cum urmează;
Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Limba noastra-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng şi care o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.
Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
În adîncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Limba noastra-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng şi care o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.
Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Placheta - Federația română de moto
Concursul internațional de motocros Cupa prieteniei - 1953
Federaţia română de motociclism (F.R.M.) este forul naţional
sportiv românesc care doreşte să revigoreze un sport vechi românesc care în
perioada regimului comunist a cunoscut o perioadă neagră şi care a început să
devină ceea ce a fost, abia după Revoluţia din Decembrie 1989. Cine deţinea o
motocicletă în regimul comunist era desigur un privilegiat al soartei. F.R.M.
este responsabilă de organizarea calendarului sportiv în motociclismul românesc.
Societatea de Științe Matematice din România
fondată în 1910 - 100 ani
Societatea Gazeta Matematică 1910 - 2010
Entuziasm, armonie, sacrificiu, muncă
Societatea de Științe Matematice din România este una dintre cele mai vechi
organizații profesionale din România și una din cele mai vechi societăți de
matematică din Europa. Scopurile Societății sunt promovarea și răspândirea
cunoștintelor matematice, îndrumarea și sprijinirea cercetărilor originale din
această ramură de știință, cultivarea în rândurile tineretului a interesului
pentru matematică. Societatea de Știinte Matematice din România (SSMR)
este continuatoarea Societății Gazeta Matematică (SGM), înființată în
decembrie 1910, prin legea 3798 din 18 decembrie 1910, publicată în Monitorul
Oficial din 25 decembrie 1910. Scopul SGM era răspândirea gustului pentru
studiul științelor matematice și îndrumarea cercetării originale relative la
această ramură de știință. Înființarea SGM a fost precedată de existența
efemeră a Societății Amicii Științelor Matematice (1894) și a
înființării Societății Române de Științe (1897-1949). Până în anul
1949 activitatea SGM a fost centrată pe editarea Gazetei Matematice, care
apare fără întrerupere din anul 1895. După anul 1949 societatea a purtat
diferite denumiri. Din anul 1990 se numește Societatea de Știinte Matematice
din România. La 3 octombrie 2000, prin hotărârea Judecătoriei sectorului 1
București, SSMR a fost declarată succesoarea Societății Gazeta Matematică. Sus am postat logo-ul societății Societății de Științe Matematice din România.
Medalia grănicerească - Patrie și onoare 1970 - 1995 România
Grănicerii au constituit un corp aparte de militari însărcinați cu misiunea de pază a frontierelor statului român. În decursul timpului ei au fost subordonați Ministerului de Interne și apoi Ministerului Apărării Naționale. Astăzi, în condițiile liberalizării circulației în Europa, această structură militarizată se numește Poliția de Frontieră și a reintrat în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.
______________ooOoo______________
O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ,
ÎN LIMBILE GERMANĂ,
FRANCEZĂ ȘI MAGHIARĂ
DIN INDUSTRIA MINERITULUI
Titlu Zece actiuni Utilaje minerit - Uricani, județul Hunedoara
Urikány-Zsilvölgyi Magyar Kőszénbányaa
Detaliu vignetă de pe o bancnotă americană
de dinaintea proclamării independenței S.U.A.
Câteva vignete de pe bilete de loterie spaniole
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 18.09.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu