Epaminonda's Blog.....: BELLEGHEM

Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură

și arhitectură din localitatea belgiană BELLEGHEM,

municipalitatea KORTRIJK, provincia FLANDRA DE VEST,

regiunea FLANDRA.

Poșta din Kortrijk

Primăria din Kortrijk

Turnuriele Broek din Kortrijk

Vila La Mortagne

Biserica Sf. Amand

Piața mare

Piața Primăriei

Panoramă

Strada Nouă

Arhitectură locală

***

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

____________xxx____________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA INSIGNE ȘI MEDALII

DIN JUDEȚUL BRĂILA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Insigna - Mihai Eminescu

160 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

Ce-ți doresc eu ție dulce Românie 1850 - 15 ianuarie - 2010 Brăila

Insignă realizată de numismatul Stelian Brânzei - Botoșani

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena.

Insigna - Mihai Eminescu

160 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

Ce-ți doresc eu ție dulce Românie 1850 - 15 ianuarie - 2010 Brăila

Insignă realizată de numismatul Stelian Brânzei - Botoșani

Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Centenar Gheorghe N.Naum 1907 - 2007

Lui Gheorghe N. Naum - Muzeul Brăilei recunoscător

Gheorghe N. Naum a fost un pictor român care s-a născut la data de 17 aprilie 1907 la Brăila și a decedat la data de 15 mai 1968 la Brăila. S-a născut într-o familie de aromani din Brăila, unde învață clasele primare și Liceul “Nicoale Bălcescu”. La București se înscrie la Academia de Arte Frumoase și urmează cursuri de pictură cu Camil Ressu, George Demetrescu Mirea și Artachino, studiind în paralel gravura cu Gabriel Popescu. Dedicat artei, înzestrat cu sensibilitate și inteligență plastică, Gheorghe Naum a urmat calea picturii realiste, fiind un desenator pasionat și virtuoz al culorii. Reîntors la Brăila, după terminarea studiilor, pictorul descoperă oferta peisagistică din jurul orașului prezentă mereu în opera sa: periferia, docurile, zona industrială, bărcile, corăbiile și vapoarele din port.

Gheorghe Naum a facut parte din grupul de pictori Dunărea de Jos, împreuna cu Sorin Manolescu și Mihail Gavrilov, sub patronajul pictorului Ion Theodorescu-Sion, cu care organizează și prima expoziție, în anul 1939. Criticul de artă Petru Comarnescu spunea ca Gheorghe Naum este autorul uneia dintre cele mai sugestive evocări ale atmosferei porturilor dunărene.

De-a lungul anilor, pictura lui Naum se îmbogățește tematic și tehnic. Corpul feminin este surprins în diferite ipostaze ale vieții cotidiene: întâlniri mondene, lumea spectacolelor, a cârciumilor, a spațiului interior intim. Desenul expresiv al conturului, culoarea epidermei fluidă și mată, cu pete de lumină strălucitoare, toate surprind psihologia personajului într-o manieră proprie pictorului. Înclinat spre cercetare și experiment și-a asumat condiția artistului independent, în afara oricărui curent, dar atent la spiritul epocii, la noutățile manifestate în perioada interbelică. Pictor și gravor de mare forță expresivă, Gheorghe Naum a fost recunoscut de contemporani prin cele cinci premii pe care le-a obținut între anii 1931 și 1940 la Saloanele Oficiale din partea Ministerului Cultelor și Artelor. Între anii 1950 - 1954, a fost primul director al Pinacotecii din orașul Braila. Între anii 1965 – 1968 a fost profesor la Școala Populară de Artă din Brăila iar între anii 1955 – 1965 a fost secretarul Cenaclului U.A.P. Brăila. Gravurile sale sunt expuse în muzee de artă din Brăila, București, Sibiu și Galați. La 15 mai 1968, în sala unde își pregătea viitoarea expoziție, pictorul Gheorghe Naum s-a îndreptat către fereastra încăperii, privind lumina, atât de draga lui, și a căzut pe podea. A decedat fulgerător din cauza unei insuficiente cardiace cronice. Despre Gheorghe Naum, criticul de artă Ion Frunzetti spunea că este „unul dintre cei mai sensibili la variațiile subtile ale lumii din câți gravori am avut în școala românească”, iar George Oprescu îl caracteriza tranșant: „gravor născut cu ingeniozitatea celui pe care îl stăpânește o pasiune”. Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Nr. 73 din 1 septembrie 1995, pictorul și gravorul brăilean Gheorghe N. Naum a fost declarat, post-mortem, Cetățean de Onoare al Brăilei.

Festivalul muzicilor militare din Armata a 2-a

Ediția I - Brăila - 1996

S.N.R .- Secția Brăila (Societatea numismatică română)

165 de ani de la înființarea muzicii militare 1831 - 1996

Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare de la Brăila a devenit deja o tradiţie, fiind lansat în anul 1996, iniţial ca un festival naţional al fanfarelor militare. În anul 1998, la cea de-a treia ediţie, odată cu participarea muzicii militare a armatei ucrainene, festivalul a căpătat caracter internaţional, iar de atunci, pe Esplanada Dunării şi-au prezentat show-rile de fanfară muzici militare din Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia şi chiar din Forţele Terestre ale Armatei S.U.A.

Insigna prezintă o grafică stilizată după tabloul "Gornistul" al pictorului român Nicolae Grigorescu. Această insignă celebrează centenarul Independenţei naţionale a României. Se ştie faptul că Nicolae Grigorescu a participat în acest război unde a realizat şi alte tablouri apreciate; Dorobanţul, Atacul de la Smârdan, etc.

C.P.L. Brăila (Combinatul de prelucrare al lemnului)

Chibrituri 25 de ani 1962 - 1987

Combinatul de prelucrare al lemnului (C.P.L.) - Brăila a fost o importantă unitate de prelucrare a lemnului, în vremurile comuniste, care producea de la mobilă şi plăci aglomerate fibrolemnoase până la chibrituri. Astăzi este o ruină a oraşului de la Dunăre. Sus am postat două logouri ale CPL Brăila aplicate pe cutiile de chibrituri.

Placheta - T.C.E.3 Brazi (Trustul de cercetări europene)

Zece ani în Insula Mare a Brăilei - 8 iunie 2011

S.C.E. 3 Brazi (Societatea de cercetări europene) astăzi T.C.E. (Trustul de cercetări europene) este un holding agricol din Insula Mare a Brăilei, specializat pe cultura mare, al cărui președinte este (a fost) inginerul Culiță Tărâță.

Aici se fac studii de cercetare agricolă, se aplică cele mai avansate tehnologii de îngrijire a culturilor și se folosesc utilaje de mare randament și tratamente chimice ajungându-se până acolo să nu se mai execute niciun fel de prașile manuale sau mecanice. S.C.E. 3 Brazi este cea mai mare stațiune de cercetare agricolă (institut de cercetare agricolă) din Europa.

Insigna - Salonul de vară al umorului desenat - Brăila

Salonul de vară al umorului desenat este o manifestare culturală care are loc anual în municipiul Brăila. Acțiunea constă în prezentarea unor expoziții și simpozioane pe tema umorului desenat; grafică, benzi desenate, caricatură, etc. și se bucură de interes major din partea brăilenilor.

Brăila este un oraş în sud-estul României, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Este situat pe malul stâng al Dunării, la o distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Galaţi. La ultimul recensământ se pare că avea aproximativ 176000 locuitori. Brăila apare cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică şi de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar şi pe câteva hărţi catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 şi Angelino Dulcert, 1339). Oraşul este meţionat ca Brayla în anul 1368 într-un privilegiu de transport şi comerţ acordat neguţătorilor braşoveni. Oraşul a fost ocupat de turci între anii 1538 - 1540, fiind raia su kaza de la 1554 până la sfârşitul războiului ruso-turc din anii 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o menţiune a Cancelariei Voievodului "Tibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când devine un important port de intrare-ieşire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici şi medii. Deasupra am postat evoluția stemei orașului Brăila iar mai jos fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură brăilene, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Prefectura

Primăria

Biserica greacă Buna Vestire

Gara fluvială

Strada Mihai Eminescu

Fântâna cinetică

Teatrul Maria Filoti

Casa Verona

Castelul de apă

Palatul Agriculturii

Magazinul universal Dunărea

Spitalul județean

Piața Sfinții Arhangheli

Monumentul Traian

Secția de etnografie și artă a muzeului județean

Muzeul județean

Strada Galați

Strada Împăratul Traian

Strada Regală

Teatrul Passalacqua

Casa memorială Panait Istrati din Grădina mare

Faleza

Catedrala ortodoxă Nașterea Domnului

Banca națională

Hotelul francez și Berăria

Marele hotel francez

Liceul Nicolae Bălcescu

Marele hotel Splendid

Monumentul

Piața Dumitru Ionescu

Biserica lipovenească

Casa Inginer Budeanu

Casa Sulioti

Cazarma de pontonieri

Cazarma guarzilor comunali

Trimiteri poștale

Brăila este un județ din provincia Muntenia, partea de est a României, care își are reședința în orașul cu același nume. Județul se întinde pe o suprafață de 4766 kilometri pătrați și numără aproximativ 373000 de locuitori. Ca subunități administrative județul se compune dintr-un municipiu - Brăila, 3 orașe - Însurăței, Ianca, Făurei și 40 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură, arhitectură și ale naturii din județul Brăila, precum și câteva trimiteri poștale ilustrate.