luni, 19 mai 2014

NEUSTRELITZ - GERMANIA



Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de 
arhitectură și cultură din localitatea germană NEUSTRELITZ, 
districtul MECKLENBURG STRELITZ
landul MECKELNBURG POMERANIA
două trimiteri poștale ilustrate și o medalie locală. 

Gimnaziul CAROLINUM
Clădirea KASERNE
Biserica ZIERKE
Biserica CASTEL
Biserica catolică
Biserica evanghelică
 Palatul ducal
 Monumentul din parc
Statuia eliberatorului sovietic al localității
ORANGERIE
Piatra de comemorare a sinagogii 
Școala de fete
Sediu de bancă
Teatrul
Monumentul eroilor locali
Arhitectură locală
Primăria
Piața centrală
Trimiteri poștale
Medalie locală

***

DILEMA LUI GAGU
ANANIE GAGNIUC - CONSTANȚA


_______________xxx_______________

CÂTEVA INSIGNE
ȘI MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în  articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini  reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de  identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.  

Insignă - Auto Transport
În vara anului 1911 au început să circule pe rutele Bucureşti-Predeal şi Bucureşti-Călimăneşti omnibuze cu motoare cu ardere in­ternă care erau operate de investitori privaţi. Primele trasnporturi auto interurbane s-au făcut cu autobuze Fiat, cu 12 locuri pe scaune, care puteau atinge viteza de 40 km/oră. Magyar Automobil Részvény Társaság Arad, pri­ma fabrică de automobile de pe actualul teritoriu al României, a fost înfiinţată în 1909 la Arad, ca sucursală a firmei americane Westinghouse, prin intermediul filialei franceze din Le Havre. Firma a produs, începând cu 1910, diferite modele de autoturisme printre care şi un autoturism autoh­ton denumit „Márta”. Până la faliment a fabricat 150 de autoturisme de tip Márta. După faliment, compania a fost preluată de Austro-Daimler care i-a reorganizat producţia şi a introdus modele noi sub licenţă Austro-Daimler. Modelul de bază avea un motor cu 4 cilindri şi o capacitate cilin­drică de 2,5 l care producea 18-22 CP. Acesta a fost folosit în special ca taxi în Europa Centrală. Totodată, au fost construite şi autobuze şi auto­camioane. Între 1909 şi 1914, au fost construite circa 300 de autocamioane şi autobuze şi circa 650 autoturisme. Primul autobuz românesc a fost produs în 1965 de către o echipa de experţi a Atelierelor Centrale ale Întreprinderii de Transport Bucureşti (ITB). 
Cu excepţia unor autoturisme experimentale, după al doilea război mondial, nu a existat o producţie de autoturisme până la construirea fabricii Dacia în 1968. Aici s-a decis producerea sub licenţă a modelului Renault 8 care a fost de­numit Dacia 1100. 
Insignă - Auto Transport 50
Din 1968 şi până în 1972 au fost produse 44000 de autoturisme având doar câteva modificări cosmetice. România are o tradiţie îndelungată în producţia de autovehicule comerciale. ROMAN a fost o fabrică de autocamioane localizată în Braşov. Fabrica a fost construită după al doilea război mondial având la bază fosta fabrică de automo­bile ROMLOC înfiinţată în 1921 şi care a fost redenumită Steagul Roşu (SR) în 1948. Până în anul 2000 aceasta a produs aproximativ 750000 autocamioane. 
În anul 1964 a început producţia seriei de autocamioane „Bucegi”, care includeau toate tehnologiile curente din occident. În 1967, deoarece modelele Carpaţi şi Bucegi erau „îmbătrânite”, au fost lansate noi tipuri de autocamioane având următoarea specificaţie generală în concordanţă cu standardele interna­ţionale: sarcina utilă de 12-18 t, motor Diesel, cabină avansată. După analiza mai multor oferte ale unor firme din Europa de Vest, s-a decis semnarea unui con­tract cu producătorul vest-german MAN. Acest contract a condus la fabricarea sub licenţă a două tipuri de autocamioane, numite ROMAN. Un alt producător de autofurgonete, autobuze şi troleibuze a fost Rocar sau Autobuzul care a fost înfiinţat în 1951 în Bucureşti. În anii ’80 şi începutul anilor ’90, aceste autobuze şi trolei­buze au constituit coloana vertebrală a reţelelor de transport public urban din România deoa­rece companiile de transport public nu aveau permisiunea de a importa vehicule. Începând cu 1968, Rocar a exportat autobuze şi troleibu­ze în Europa de Est, Africa, America de Sud şi Orientul Mijlociu. După anul 2000 cele mai multe autobuze Rocar au fost retrase din serviciu şi înlocuite cu auto­buze modern aduse din străinătate.
Republica Socialistă România
Consiliul Superior al Agriculturii
Al III-lea Concurs național de vinuri * 112 - 1967 
Plantațiile de viță de vie de pe teritoriul României sunt cunoscute de pe vremea dacilor (anul 112).
Concursul național de vinuri - Vaslui 1984
Ediția a VII-a a zilelor viei și vinului - martie 1984
Vaslui este un municipiu situat în estul României, reședința județului Vaslui din regiunea istorică Moldova, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Orașul are o populație de aproximativ 70000 de locuitori. Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în amintirea trecerii lor în Dacia Orientală, ocazie cun care i-au dat numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (o descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 Î.E.N.). Deasupra am postat stema interbelică și actuală a municipiului Vaslui, iar dedesubt o fotografie cu gara din localitate. Precizez că în perioada comunistă reședința județului a fost orașul Bârlad, asta și deoarece aici s-a născut liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. 
Roșia Montană - Noroc bun! * 131 - 1981
1850 ani de la prima atestare documentară 
a mineritului în țara noastră  
Roșia Montană (Alburnus Major) 
6 februarie 131 E.N - 1981  
Roșia Montană (în germană Goldbach, în maghiară Verespatak, în latină Alburnus Maior) este o localitate minieră din Munții Apuseni, județul Alba, Transilvania, România. Pe harta Iosefină a Transilvaniei din 1769 - 1773 localitatea apare sub numele de „Veres Patak” (traducere în limba romană „Pârâul Însângerat/Roșu”). Este situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia. Acest râu este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei în română și maghiară. Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei.
Localitatea a fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian, ca oraș minier, sub numele Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie a anului 131. Roșia Montană a cunoscut și a trăit toate evenimentele istoriei românilor. Sus am postat două fotografii reprezentând o vedere generală din Roșia Montană și gura minei din localitate.
Smaranda Brăiescu - Centenar * 1897 - 1997
Asociația națională a parașutiștilor din România
A.N.P.R. * 21 mai 1997
Smaranda Brăescu, a fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism în anul 1931 și campioană mondială în 1932, cu recordul de 7200 m, la Sacramento, SUA. S-a născut în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, actualmente în judeţul Galaţi. Între anii 1924 – 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta de la înălțimea de 600 de metri. A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra Escadrilă Albă, de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. A semnat, alături de alte 11 personalități militare, culturale şi ştiinţifice ale vremii, a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic.  A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie, nefiind găsită. O versiune acceptată este că a decedat pe data de 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată la Cluj.

______________ooo______________

România - Acțiune 100 taleri 1867
Banca Moldovei - Iași  

Câteva ornamente decorative marginale
de pe acțiuni belgiene

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 19.05.2014

Niciun comentariu: