Epaminonda's Blog.....: ALAVA

ALAVA este o provincie spaniolă situată în partea de nord a țării, în comunitatea autonomă Țara Bascilor. În limba bască provincia se numește ARABA. Provincia are o suprafață de 3037,5 kilometri pătrați, numără aproximativ 321400 locuitori. Capitala provinciei este orașul Vitoria. Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de arhitectură din orașul spaniol VITORIA, capitala provinciei ALAVA, comunitatea autonomă

ȚARA BASCILOR și o monedă locală provizorie din carton.

Mănăstirea QUEJANA

Muzeul de arte frumoase

Catedrala nouă

Turnul catedralei SF.MARIA

Piața VIRGEN BLANCA

Arhitectură locală nouă

Monedă locală provizorie din carton

***

DIN ÎNȚELEPCIUNEA

POPORULUI ROMÂN

Cine întreabă nu greșește.
Mai bine să întrebi decât să te rătăcești.
Pentru a învăța nu este nimeni nici prea tânăr, nici prea bătrân.

___________xxx___________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Friedrich Bossel - proprietar al domeniului Plopeni

Sfințirea drapelului Societății corale germane din Romania - 1894

Friedrich Bossel, originar din Germania, de profesie tapițer, a fost proprietarul domeniului Plopeni. În anul 1839 acesta a cumpărat partea de nord a palatului lui Ghica. Prin reparații și alte construcții aici s-a realizat un şir de case cu un etaj cunoscut, până la sfârşitul veacului, sub numele de casa Bossel. La zece ani după cumpărare, noul proprietar deschidea în etajul de sus o sală de bal şi de teatru, care, timp de treizeci de ani, mai ales după sfârşitul Sălii Momolo, a adăpostit balurile cele mai nobile si singurele spectacole din Bucureşti. Sala avea 330 de staluri şi 22 de loji, plus o mică galerie pentru amatorii de teatru nevoiaşi. Aici a debutat, în seara zilei de 5 august 1850, Matei Millo în spectacolul "Coana Chiriţa". În „Vestitorul românesc” din 1848, Bossel îşi anunţa astfel spectatorii: „Subsemnatul are cinste să facă cunoscut înaltei nobilimi şi cinstitului public că, cu înalta voire a stăpânirii, va da în cursul carnavalului viitor, anul 1849, baluri mascate de două ori pe săptămână, duminica şi joia, precum şi mai multe picnicuri”. În această perioadă efervescentă Friedrich Bossel a înfiinţat Societatea Liedertafel, a construit Pasajul Român, inaugurat în iunie 1859, a obţinut pentru comunitatea de limbă germană şi idiş mahalalele Izvor şi Manea Brutaru, a cumpărat moşia Băicoi din Prahova, a devenit membru fondator al Societăţii de Tragere la Semn, pentru care a amenajat un poligon lângă biserica numită Cuibul cu Barză, în fosta grădină Manu. În doar două decenii, un simplu dar foarte capabil tapiţer ajunsese să joace solitar rolul de amfitrion al protipendadei valahe.

Liceul "Nicu Gane" - Fălticeni

MDCCCLXX - MCMLXX Centenar 1870 - 1970

La data de 2 noiembrie 1870 este inaugurat Gimnaziul Alexandru Ioan I cu o clasă de 20 copii, pentru ca în anul 1892 să fie rebotezat Gimnaziul Alexandru Donici. Din anul 1920 are și clase de liceu. Din anul 1923 se numește Liceul Nicu Gane. În anul 1948 este coborât la standardul și numele Școala medie mixtă nr.1 pentru ca din anul 1969 să devină Liceul nr.1 Fălticeni. În anul 1970 a fost rebotezat Liceul Nicu Gane iar din anul 1977 devine liceu mecanic cu clase de matematica și fizică. În anul 1990 redevine liceu toretic, de cultură generală. Din anul 1996 instituția de învățământ poartă numele actual Colegiul național Nicu Gane.

Nicolae Gane (1838 Fălticeni – 1916 Iași), cunoscut și ca Nicu Gane, a fost un scriitor și om politic român, care a fost ales în anul 1908 membru titular al Academiei Române.

Fălticeni este un municipiu din județul Suceava, situat în nord-estul România, provincia istorică Moldova. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 24619 locuitori, fiind al doilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat municipiu în anul 1995. Înainte de reforma administrativă din anul 1950 a fost reședința fostului județ Baia. Fălticeni se remarcă prin numărul ridicat de oameni de cultură și oameni de știință români care s-au născut, au locuit, au studiat ori au creat în acest oraș. Prima atestare scrisă este din data de 15 martie 1490, când vistiernicul Isac a cumpărat satul Fulticenii de pe Șomuz de la Neacșa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloți țărănești. Deasupra am postat stemele interbelică și actuală ale municipiului Fălticeni precum și o fotografie cu Muzeul de artă "Ion Irimescu" din localitate.

Insignă - 25 de ani * 1958 - 1983

Activitate filatelică Focșani

Focșani este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Vrancea, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România. Are o populație de aproximativ 79000 locuitori. Este denumit în multe scrieri Orașul de pe Milcov, localitatea a intrat în conștiința oamenilor drept orașul Unirii. Toponomia orașului Focșani se trage de la numele familie Focșa. Până la începutul secolul al XVII-lea, era consemnat ca sat, iar după anii 1650-1620 se menționează denumirea de târg, aflându-se la confluența drumurilor comerciale cele doua provincii românești. Deși atestat documentar din 30 ianuarie 1575 când, Alexandru Vodă din Țara Românească arată, într-un document, că a fost lovit „cu înșelăciune pe la Focșani de Ioan Vodă”), așezarea de pe Milcov este mult mai veche. Săpăturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focșaniului atestă că vatra actuală a orașului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparținând culturii Cris (circa 5000 Î.Hr.). Dedesubt am postat stemele actuală și interbelică ale orașului și pozele Ateneului popular și Monumentului Unirii din Focșani.

Insignă - A XXI-a Conferință de comerț - București 1936

București este capitala României, reședința județului Ilfov și, în același timp, cel mai populat oraș al țării, centru industrial și comercial al țării. Populația de 1944367 de locuitori (estimat 1 ianuarie 2009) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. În fapt, însă, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialiștii prognozează că, în următorii cinci ani, totalul va depăși patru milioane. Prima mențiune a localității apare în anul 1459. În anul 1862 devine capitala României. De atunci suferă schimbări continue, fiind centrul scenei artistice, culturale și mas-media. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”. În prezent, capitala are același nivel administrativ ca și un județ și este împărțită în șase sectoare. Deasupra am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală ale orașului precum și o poză cu Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București.

Insignă - Conferința balcanică de medicină militară 1995

În ultimii ani medicii militari din statele balcanice se întâlnesc anul în cadrul unor conferințe pe probleme de specialitate pentru schimb de informații și de experiență în domeniul medicinei militare.

_______________ooo_____________