joi, 23 martie 2017

MONUMENTE ALE EROILOR BUZOIENI - COMUNA BERCA

Berca (în trecut, Pâclele și Joseni) este o comună din județul Buzău, care insclude și satele; Băceni, Cojanu, Joseni, Mănăstirea Rătești, Pâclele, Pleșcoi, Pleșești, Rătești, Sătuc, Țâțârligu, Valea Nucului și Viforâta. Această comună are un aspect urban. Comuna este străbătută prin partea sa sudică (satul Sătuc), pe malul drept al râului Buzău, de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Pe celălalt mal a râului Buzău comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203L, care vine de la Cernătești și merge spre Bozioru și Brăiești. La recensământul din anul 2011 comuna avea 8534 locuitori dintre care; români - 95,11% și restul - nedeclarată sau altă etnie.  Din punct de vedere confesional populația comunei are următoarea structură; ortodocși – 94,99% și restul – nedeclarată sau altă religie. În comuna Berca se află două monumente istorice de arhitectură de interes național. Prima este ruinele fostei mănăstiri Berca, din satul Berca, datând din anul 1694 și cuprinzând biserica Sfinții Mihail și Gavriil, și ruinele unor case egumenești, ale chiliilor, ale unui turn clopotniță și ale zidului de incintă. Mănăstirea Berca nu mai funcționează ca atare, ea având o biserică nouă la care slujește un preot de mir, și în cadrul ei trăind doar două călugărițe. Celălalt este mănăstirea Rătești, mănăstire ce dateaza din secolele al XVII-lea–al XIX-lea și funcționează și astăzi, ea fiind organizată ca sat în cadrul comunei. În afara acestor monumente pe raza acestei comune se mai poate vizita; vulcanii noroioşi (Pâclele Mici, Pâclele Mari și Fierbători), barajul și lacul de acumulare de la Pleșcoi și Crucea Dorobanțului. 
În anul 2004, în satul Berca, din comuna buzoiană cu același nume, din inițiativa inimosului preot Sorin Pană și cu ajutorul enoriașilor, lângă biserica nouă, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului” s-a ridicat un monument sub forma unei cruci impunătoare, din beton, placată cu gresie şi aşezată pe un soclu de formă cubică, în centrul unui platou, de forma unui semicerc, prevăzut cu lămpi pentru iluminare nocturnă, totul placat cu gresie neagră. O alee pavată duce la acest monument pe soclul căruia sunt înscrise numele eroilor locali jertfiți pe altarul patriei. Pe monument este inscripționat următorul mesaj;“Cinste eroilor localităţii Berca din primul şi al doilea război mondial”. 
În anul 1937, pe un teren donat de Aneta Fotescu, în satul Gura Aninoasei (Cojanu), din comuna buzoiană Berca, în apropierea şcolii şi bisericii, cu hramul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ s-a ridicat un monument în formă de obelisc, din piatră, cu o cruce în vârf, aşezat pe un soclu în trepte. Pe faţadă, în basorelief, sunt aplicate însemnele armatei: cască, săbii încrucişate, un tun şi inscripţia“1916-1918”. Pe monument sunt înscrise numele eroilor care s-au sacrificat în marele război pentru întregirea neamului şi al celor căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Numele donatorului terenului a fost şters în perioada dictaturii comuniste. 
Lângă şcoala din satul Joseni, comuna buzoiană Berca, localnicii au ridicat un monument în formă de obelisc, din ciment, având în vârf o sferă tricoloră care susţine o cruce, în semn de “Pioasă amintire eroilor din Joseni căzuţi în războiul dintre anii 1916-1918”. Pe monument sunt înscrise numele eroilor locali, căzuți pentru patrie – 5 în războiul de independență și 38 în primul război mondial, la care s-au adăugat și cei căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Numele eroilor abia se mai disting, monumental necesitând grabnică restaurare. 
În anul 1973, în satul Pleșcoi, comuna buzoiană Berca, undeva în cimitirul satului, din iniţiativa preotului Octavian Costea, a lui Culică Niculescu, Vlad M. Ion, Tescaru Ion şi întregului comitet parohial, cum ne informează inscripţia de pesoclu, s-a ridicat în cimitirul satului un monument “în cinstea eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă între anii 1916 -1919 și 1941-1944”. Monumentul este realizat sub forma unui obelisc, decorat cu o cruce cu ghirlandă de laur, având înscrise numele celor 86 de eroi căzuţi în războiul de reîntregire şi al celor 71 fii ai satului jertfiţi în cel de-al doilea război mondial. 
În anul 1999, familia Mirea I. Neculai, din satul Rătești, comuna buzoiană Berca, a ridicat în curtea bisericii locale un monument sub forma unei cruci, aşezat pe un soclu în trepte, pe care este aplicată inscripţia, “Eroi din 1916-1944”. Pe monument sunt inscripționate numele a 22 de eroi locali, fără a se preciza în care război s-au jertfit aceștia pentru patrie. În cimitir există cruci care amintesc numele unor eroi din cel de-al doilea război mondial. O astefel de cruce a fost Ridicată de Maria Straton cu fiii săi: Ion, Severian, Valeria şi Virginiaîn memoria eroilor Nicolae, Aurelian şi Carol Straton, căzuţi în cel mai recent război mondial. 
În curtea şcolii primare din satul Valea Nucului (Urlători), comuna buzoiană Berca, un “comitet de inițativă” format din “Ana şi maior Anastase, căpitan Titus Gania, Petre V. Vişan, Ana şi I. Vasilescu, directorul şcoalei” a ridicat un monument în formă de trunchi de piramidă compus din coloane decorate cu motive florale în basorelief, aşezat pe un postament masiv pe care s-a fixat inscripţia “Eroii satului Urlători, judeţul Buzău, morţi, pentru patrie în războiul pentru întregirea neamului”. O placă fixată la baza monumentului poartă inscripţia“1916-1918”şi este decorată cu două săbii încrucişate. Monumentul a fost sfinţit în prezenţa episcopului Ghenadie al  Buzăului şi primarului oraşului Buzău, la data de 10 septembrie1933. Tributul de sânge a fost dat de“39 feciori ai acestui sat”, din care 2 sunt căzuţi pentru realizarea României Mari. Monumentul este opera sculptorului Domenico Melossi din Buzău. 
În anul 1937, lângă şcoala, azi desfiinţată, din satul Țâțârligu, comuna buzoiană Berca, sat aflat astăzi în dezafectare, s-a ridicat un monument de formă piramidală, cu o cruce în vârf şi decorat cu frunze de stejar, aşezat pe un suport din piatră. Inscripţia postată ne informează că monumental a fost construit“Dreptre cunoştinţă eroilor din Ţâţârligu şi Viforâta, căzuţi pe câmpul de onoare, luptând pentru credinţa creştină şi întregirea neamului -1916-1919”, după care se pot citi numele celor 20 de eroi căzuți la datorie. Mai târziu, după anul 1945, pe latura stângă s-adăugat inscripţia, “Cinste eroilor căzuţi în campania 1941-1945”, urmată de numele celor 8 eroi. În prezent, prin dispariţia caselor, monumentul se află în plin câmp. 

xxx

O PASTILĂ DE UMOR
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
UN DIALOG EPIGRAMATIC

_________xxx_________

O MEDALIE,
 O PLACHETĂ ȘI CÂTEVA 
INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică  şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul  "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc. 

Conform  DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române),  PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi  se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).
Insigna - F.R.R. (Federația Română de Rugby)
Federația Română de Rugby este organul de conducere pentru sportul rugby în România. La această federaţie sunt afiliate 80 de cluburi cu un total de 7000 membri. În anul 1931 România s-a numărat printre membrii fondatori ai Federaţiei Internaţionale de Rugby Amator. Sus am postat logoul Federaţiei Române de Rugby. 
Rugby, scris și rugbi este un sport cu mingea, originar din Anglia. Numele jocului provine de la orașul englez omonim, locul unde s-au formalizat prima dată regulile acestui sport. Mingea cu care se joacă rugby-ul este de formă ovală, motiv pentru care sportul mai este uneori numit „sportul cu balonul oval”. Cele două variante principale sunt rugby în 15 sau rugby în 8 jucători. Rugby se joacă pe un teren dreptunghiular având dimensiunile de 144 × 70 metri maximum, de cele mai multe ori acoperit cu gazon. „Butul” (poarta), sub formă de H, este constituit din doi stâlpi paraleli de 3,4 m în înălțime, la o distanță de 5,6 m, cu o bară transversală aflată la 3 m de sol. Un meci durează 80 de minute, în două reprize de 40 de minute și o pauză de 15 minute. Obiectivul jocului este de a câștiga puncte prin: purtarea și culcarea mingii în terenul de țintă advers (eseu); trimiterea mingii cu piciorul printre buturile adverse; eseu: 5 puncte; transformarea eseului: 2 puncte drop-gol (lovitură de picior căzută): 3 puncte; lovitura de pedeapsă: 3 puncte. Mingea se poate pasa numai înapoi cu mâna, sau și înainte, dacă este lovită cu piciorul. Echipa adversă poate să recupereze mingea printr-un placaj. De obicei asta înseamnă că unul sau mai mulți jucători din echipa opusă prind pe jucătorul aflat în posesia mingii și îl blochează la pământ. Prima atestare documentară a practicării oficiale a sportului rugby în România este menţionată de către Dumitru Manoileanu (fost jucător, antrenor, teoretician al jocului) la 8 septembrie 1913. Cum şi alte izvoare au menţionata data propusă de Manoileanu, dată recunoscută şi de Federaţia Română de Rugby, considerăm ca 8/21 septembrie 1913 este data naşterii oficiale a sportului cu balonul oval în România. La acea dată s–a întâmplat primul meci în care Tennis Clubul Român a jucat cu Sporting Club. Cum, întâlnirea s–a terminat cu un scor egal (3–3), cele două echipe s–au întâlnit din nou, în 13 octombrie. De data aceasta Tennis Clubul Român a învins cu scorul de 6 –0, din 2 încercări. Punctajul acelor vremuri acorda 4 puncte pentru un drop–gol şi 3 puncte pentru o încercare sau transformarea unei lovituri de pedeapsă. Transformarea unei încercări era 2 puncte. Meciurile s–au desfăşurat pe un teren aflat pe Şoseaua Bonaparte (astazi Iancu de Hunedoara).  
Insigna - Pentru merite în aviația sportivă
Aviația este ramura aeronauticii care se ocupă de construcția, funcționarea și utilizarea aeronavelor mai grele decât aerul. Prin „aviație” se mai înțelege totalitatea avioanelor și personalului care le deservesc. După scop și destinație, aviația se împarte în: aviația civilă și aviația militară. La rândul ei aviația civilă se împarte în: aviația de transport, aviația utilitară și aviația sportivă. Aviația sportivă are ca scop principal recrutarea de tineri pentru a deveni piloți sau parașutiști. În cadrul aviației sportive sunt organizate activități de zbor cu sau fără motor (planorism) pentru piloții sportivi, precum și activități de parașutism și aeromodelism. 
Insigna - Pentru merite în aviația sportivă
După instaurarea comunismului în România, regimul a instituit un amplu ansamblu de măsuri de convingere-impunere-schimbare a conștiinței cetățenilor. Se vorbea despre “formarea omului nou, constructor și apărător devotat al cuceririlor revoluționare ale poporului.”Se cerea astfel o eficiență sporită în toate domeniile de activitate dar și economii de orice fel, “la sânge”. În acest scop s-a instituit un sistem stufos de insigne și decorații pentru distingerea oamenilor cu merite în aceste domenii. Aceste distincții acopereau toate domeniile de activitate, erau confecționate de metal mort, fiind strident colorate și încărcate cu simboluri comuniste. Și insignele Pentru merite în aviația sportivă fac parte din acest ansamblu de distincții. De pe insigne nu lipsesc câmpul albastru al insignei (cerul senin), cele trei culori naționale și laurii de pe margine care simbolizează “victoria finală” în efortul de creare a “societății socialiste multilateral dezvoltate” și a “omului nou” – obiectivul fundamental al Partidului Comunist Român. 
Insigna - Recenzor - România
Recensământul populației și locuințelor 
7 - 14 ianuarie 1992
Recensământul este o operație administrativă care constă în înregistrarea statistică a datelor supuse observării, spre exemplu: populația, animalele, vehiculele, etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune dată. Scopul recensământului este obținerea de date statistice privind numărul și distribuția teritorială a populației, a structurilor sale demografice și socio-economice, date referitoare la gospodăriile populației, precum și a condițiilor de locuit a populației țării, date asupra veniturilor populației și altele. Datele care se obțin în urma recensământului depind într-o măsură directă de întrebările care sunt incluse în chestionarele de recensământ, care pot fi diferite de la un stat la altul în dependență de informația care necesită a fi obținută în cadrul recensământului. În România s-au făcut, până acum, 13 recensăminte naționale astfel; 1838, 1859, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 și 2011. Recensământul din anul 1992 a avut loc în perioada 7 - 14 martie și atunci România a avut o populație de 22810035 locuitori din care; români – 89,5%, maghiari – 7,1%, țigani – 1,8%, germani – 0,5% și restul – alte etnii.  
Patrie și onoare - România - S.R.I.
(Serviciul Român de Informații) 
Serviciul Român de Informații (S.R.I), conform legii de organizare, are misiuna dea proteja valorile democratice şi de a promova interesele naţionale ale României şi ale aliaţilor săi pentru realizarea securităţii naţionale, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept. Pentru a îndeplini această misiune, SRI şi-a orientat activitatea pe următoarele direcţii:
  • Protejarea valorilor democratice ale României, a siguranţei cetăţenilor, a securităţii economice şi a secretelor de stat.
  • Prevenirea şi combaterea acţiunilor de spionaj, a terorismului şi a criminalităţii organizate transfrontaliere care, prin natură şi amploare, afectează securitatea naţională.
  • Promovarea intereselor de securitate ale României şi ale aliaţilor săi, într-un context geostrategic fluid al statelor, corporaţiilor şi ameninţărilor asimetrice. 
Insigna - Uzinexportimport - România
Uzinexportimport a fost o întreprindere românească de comerț exterior, ce a activat peste 35 de ani, pe piața internațională a proiectelor industriale. În anul 1991 s-a restructurat devenind Uzinexport. Astăzi, Uzinexport este o companie distribuitoare de utilaj tehnologic și echipamente industriale din România. Compania este specializată în tranzacții legate de proiecte industriale complexe. Cele trei domenii în care Uzinexport este specializată sunt fabricile de ciment și alte componente ale industriei materialelor de construcții, industria metalurgică, alături de șantiere navale și construcția de nave. Compania a înregistrat în anul 2007 venituri totale de 23,9 milioane de lei, în creștere cu 39,4% comparativ cu cele consemnate în anul 2006. 
Placheta - Paznic agricol public
Ministerul Agriculturii și Domeniilor - România
Piesa medalistică de mai jos pare a fi o plachetă sau poate mai mult o etichetă ce ar fi putut fi montată pe ghereta unui vreunui paznic public. La vederea plachetei sau a etichetei ceilalți oameni erau obligați să se conformeze indicațiilor acestuia privind accesul sau staționarea.

__________ooOoo__________

PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Idham Chalid a fost un influent politician indonezian și ministru, care s-a născut la data de 27 august 1921 și a decedat la data de 1 iulie 2010.

Detaliu vignetă de pe o bancnotă 
fantezie din Slovacia

Câteva vignete de pe bilete spaniole de loterie 

con_dorul@yahoo.com

MOUSAIOS - 23.03.2017

Niciun comentariu: