Epaminonda's Blog.....: MUNTENEGRU

100 perpera 1914

MUNTENEGRU

Este o republică situată în sudul Europei,

având capitala în orașul Podgorița.

Acest stat și-a câștigat independența națională

față de Serbia la data de 3 iunie 2006 și,

în prezent, nu are o deviză națională unanim acceptată.

Statul numără astăzi aproximativ 0,62 milioane locuitori

și se întinde pe 13815 kilometri pătrați.

Stema oficială:

Steagul oficial adoptat la 12 iulie 2004:

Alte steaguri oficiale de-a lungul timpului:

Până la 1878 - Imperiul Otoman

1878 – 1880

1880 – 1881

1881 – 1910

1910 – 1918

1918-1941 şi 1943-1946

1946 – 1993

1993 – 2004

Dedesubt am postat o insignă, un jeton, o medalie, o monedă și o acțiune muntenegrene.

Mai jos sunt reprezentate trei monumente de arhitectură și cultură din capitala statului Muntenegru.

Hotelul Ramada

Hotelul Steaua nouă

Turnul turcesc cu ceas

***

O PASTILĂ DE UMOR

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

_________xxx_________

CÂTEVA

MEDALII, INSIGNE

ȘI PLACHETE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

(Ion Luca Caragiale)

Ion Luca Caragiale (născut la 1/13 februarie 1852 în localitatea Haimanale, azi Ion Luca Caragiale din judeţul Dâmboviţa şi decedat la 9 iunie 1912 la Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Prezint mai jos câteva detalii picante din biografia lui Caragiale;

A fost un copil din flori.După ce s-a despărțit de prima nevastă, cântăreața și artista madam Caliopi, nu sunt documente că tatăl său s-ar fi căsătorit legal cu a doua soție.
Copilăria mică și-o petrece la Haimanale, dar școala primară o face la Ploiești, la Școala Domnească nr.1. A avut ca învățători pe Zaharia Antinescu și Bazil Drăgoșescu. De la acest învățător a învățat să pună virgule și să aplice regulile gramaticii cu ajutorul unei nuielușe usturătoare. În clasa a 3-a școala a fost vizitată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar scriitorul își amintește clar întâmplarea.
Învață la gimnaziu și este chiar premiant, dar nu termină niciodată liceul. Fără voia tatălui începe să studieze actoria în clasa unchiului său Costache, dar tatăl îl aduce urgent la Ploiești și devine copist la Tribunalul Prahova.
Republica de la Ploiești este denumirea unei mișcări antimonarhice din data de 8 august 1870 cunoscută în presa cotidiană sub numele de tulburările de la Ploiești. Tânărul Caragiale a participat la revoluția de la Ploiești, a dezarmat un ofițer și a stat în preajma conducătorului ridicolei republici de o zi.
Pentru o scurtă perioadă între 1888 și 1889 a fost directorul teatrului național aflat pe atunci pe Calea Victoriei în locul actualului Hotel Novotel care încă mai păstrează fațada fostului teatru. Deși stagiunea deschisă de el a avut succes nu a obținut suficientă susținere din partea actorilor pentru a continua.
Din lipsă de bani se apucă de negustorie. Mai întâi deschide o berărie în București la Gambrinus aproape de intersecţia dintre străzile Ion Câmpineanu şi Calea Victoriei, iar apoi la Iași și la Buzău.
Caragiale a fost acuzat că ar fi plagiat Năpasta după o piesă a scriitorului ungar Istvan Kemeny, intitulată „Nenorocul”. Acuzația a apărut în anul 1901 în două articole din Revista Literară semnate cu pseudonimul Caion. Furios, Caragiale s-a adresat presei din București, a aflat numele real al autorului, l-a acționat in justiție și a câștigat fără probleme, grație pledoariei avocatului său, Barbu Ștefănescu Delavrancea.
Mama sa a moștenit o parte importantă din averea unei rude: Momuloaia. Au urmat multe procese și abea după 1900 s-a terminat toată procedura iar Caragiale a moștenit o frumoasă sumă de 433333 lei. Cu această moștenire a avut posibilitatea să se stabilească la Berlin.
Etimologia numelui Caragiale are 3 variante: caragiali - pe turcește oglindă neagră, cara-țali adică spin negru, cara-ceali adică mărăcine negru tot pe turcește.
Se spune că fosta statuie a lui Caragiale din fața teatrului național, actualmente pe strada Maria Rosetti a fost concepută inițial de sculptorul Constantin Baraschi ca o statuie a lui Lenin, dar în momentul în care nu a reușit să o vândă i-a tăiat capul și l-a pus pe cel al lui Caragiale în loc.

Cooperator fruntaș în întrecerea socialistă

UCECOM - Pentru merite deosebite în muncă

(Uniunea naţională a cooperaţiei meşteşugăreşti)

Cooperaţia meşteşugărească reprezintă astăzi o alternativă socio-economică, realizată prin intermediul şi în folosul oamenilor, având ca scop amplificarea solidarităţii sociale şi întrajutorarea membrilor cooperatori, participând în acelaş timp activ la dezvoltarea comunităţilor locale din care aceştia fac parte. Sunt astfel integrate principalele trăsături specifice ale sectorului: libertatea de acţiune economică, responsabilitatea individuală şi securitatea socială.

Insigna - Fruntaș în cooperația de producție

Sectorul cooperatist meşteşugăresc, bazat pe proprietatea privată a meşteşugarilor asociaţi, şi-a demonstrat de peste 130 de ani viabilitatea şi implicarea în dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti. Începuturile cooperaţiei meşteşugăreşti din România datează din anul 1879 când a fost înfiinţată prima organizaţie de acest fel – „Societatea meseriaşilor de încălţăminte” (Bucureşti).

Insigna de onoare

Pentru activitate rodnică în cooperația meșteșugărească

UCECOM - (Uniunea naţională a cooperaţiei meşteşugăreşti)

Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – UCECOM a luat fiinţă în anul 1951, fiind reorganizată în anul 2006 (în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei), având permanent, de la înfiinţare până în prezent, rolul de organizaţie de reprezentare a cooperaţiei meşteşugăreşti, la nivel naţional şi internaţional. Potrivit actualului său statut, UCECOM este constituită ”cu scopul de a asigura reprezentarea şi promovarea intereselor economice, sociale şi culturale ale cooperatorilor şi ale membrilor asociaţi în relaţiile cu administraţia publică, cu autoritatea de stat, cu alte persoane fizice şi/sau juridice, publice sau private,cu organismele internaţionale similare, precum şi pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste”. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul central al UCECOM din București.

Insigna - Centenarul Revistei pădurilor 1885 - 1985

Revista pădurilor este o revistă științifică ce apare neîntrerupt din anul 1886, fiind cea mai veche revistă tehnico științifică cu apariție neîntreruptă din România. Biblioteca Academiei Române dispune de întreaga colecție.

Placheta - 100 ani Revista pădurilor - serva me, servabo te

Salonul filatelic Bucur - Ed. a II-a 1985

Protecția mediului înconjurător

În prezent Revista pădurilor este editată de către Societatea “Progresul silvic” și trimisă în peste 30 de țări ale lumii. Sus am postat logo-ul și coperta Revistei pădurilor.

Cupa României Timișoreana - Ediția 2007 - 2008 - Câștigător

Federația română de fotbal fondată în 1909

Cupa României la fotbal este o competiție sportivă organizată de către FRF (Federația română de fotbal) deschisă participării cluburilor afiliate FRF și celor afiliate asociațiilor de fotbal județene. Această competiție se dispută în fiecare an începând cu 1933. Majoritatea finalelor s-au disputat pe Stadionul Național, fost ”23 August” și ocazional pe alte stadioane din țară. Cluburile cu cele mai bune performanțe în Cupa României sunt : Steaua București – 22 trofee, Dinamo și Rapid București, fiecare cu câte 13 trofee. Pe 25 iulie 2005 FRF a semnat un contrac de sponsorizare cu Compania Samsung Electronics pentru un an prin care numele oficial al competiției a devenit Cupa României Samsung. La data de 9 octombrie 2006 FRF și Compania Ursur Breweries au semnat alt contract de sponsorizare pentru 3 sezoane prin care competiția se obliga să poarte numele de Cupa României Timișoreana. Finala Cupei României în sezonul 2007 - 2008 a avut loc pe stadionul Ceahlăul din Piatra Neamț și s-a disputat între echipele CFR Cluj și Unirea Urziceni, închindu-se cu scorul de 2-1 pentru CFR. Deci medalia de mai sus a fost conferită jucătorilor echipei CFR Cluj.

Structura organizatorică conducătoare a fotbalului românesc a luat ființă în anul 1909 sub numele Asociația cluburilor de fotbal din România. În timp aceasta a evoluat primind și alte denumiri după cum urmează; 1912 – Federația societăților sportive din România, 1919 – Uniunea cluburilor de fotbal asociație, 1930 – Federația română de fotbal asociație și 1940 – Organizația sportului de fotbal și handbal. Din 1944 si până în prezent forul conducător al fotbalului autohton se numeste Federația romană de fotbal.Din anul 1930 este afiliată la Federaţia Internaţională de Fotbal Amator (F.I.F.A.) iar din anul 1955 este afiliată şi la Uniunea Europenă de Fotbal Amator (U.E.F.A.).

Istoria fotbalului românesc începe cu o menţiune ambiguă. Se spune că la Arad, în anul 1888, “un grup de tineri bătea mingea”. Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”! Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS “Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget, comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta, întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?! Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”! Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS “Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget, comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta, întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?!

Placheta - Luna prieteniei româno-sovietice

Comitetul pentru cultură fizică și sport

Trăiască în veci prietenia româno-sovietică - 7 Noiembrie

Prietenia româno-sovietică este o sintagmă vehiculată în perioada comunismului incipient din România, atâta vreme cât țara s-a aflat sub puternică influență a Moscovei.

Insigna - Luna prieteniei româno-sovietice

Atletism U.R.S.S.- R.P.R.

(Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste)

(Republica Populară Română)

Propaganda comunistă sovietică și românească au inventat această sintagmă pentru manipula (prosti) populația României și altor state ale Europei despre "binefacerile strânsei și largii colaborări româno-sovietice" care de fapt era un regim de exploatare și asuprire a poporului român.

Săptămâna prieteniei româno-sovietice 1 - 7 XI.1947

A XXX-a aniversare a revoluției socialiste din octombrie

Puternica propagandă comunistă româno-sovietică a inclus în această sintagmă generală organizarea unor manifestări culturale, artistice, sportive generic denumite; săptămâna, decada sau luna prieteniei româno-sovietice.

Placheta - R.P.R. (Republica Populară Română)

Mitingul prieteniei româno-sovietice

Oradea 10.IX.1950

Luna prieteniei româno-sovietice

Campionatele internaționale - București 1951

Deasupra sunt postate o plachetă și o medalie realizate pentru a marca competiții sportive organizate în cadrul acțiunii Luna prieteniei româno-sovietice.

Deasupra sunt postate trei invitații și o diplomă pentru participarea la manifestările cultural artistice organizate în cadrul acțiunii Prietenia româno-sovietică.

Deasupra sunt postate câteva instrumente filatelice (3 mărci poștale și 2 întreguri poștale) care marchează puternica acțiune de propagandă comunistă.denumită Luna prieteniei româno-sovietice.

Deasupra sunt postate două fotografii contrastante. Prima este o trimitere poștală ilustrată care omagiază acțiunea, iar cea de-a doua este o fotografie a timpului care demonstrează "buna prietenie româno-sovietică", ați remarcat ghilimelele. Niște țărani din zona Pașcanilor sunt "rugați" să dea apă cailor armatei sovietice "prietene" din găleata fântânii pe care o folosesc și sătenii, iar aceștia se conformează "imediat și cu mare drag".

Insigna - 7 Noiembrie 1949

Ziua de 25 octombrie / 7 noiembrie 1917 marchează evenimentul prin care grupări militare conduse de liderul bolșevic Vladimir Ilici Lenin au înlăturat de la putere guvernul provizoriu condus de Alexandr Kerenski aproape fără vărsare de sânge. Gărzile Roșii conduse de bolșevici au preluat controlul principalelor puncte din capitală întâmpinând o slabă opoziție.

În noaptea de 24 spre 25 octombrie (stil vechi – calendarul iulian), 6 spre 7 noiembrie 1917 (stil nou – calendarul gregorian) a fost ocupat Palatul de Iarnă, reședința țarilor Rusiei. Acțiunea a întâmpinat o rezistență minimă, majoritatea locuitorilor orașului aflând de evenimente abia a doua zi, din ziar. Palatul era apărat de cazaci, „batalionul de femei” și de cadeți (elevi ai unei școli militare).

___________ooOoo___________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ

ÎN LIMBILE ROMÂNĂ

ȘI MAGHIARĂ,

DIN INDUSTRIA FORESTIERĂ