Epaminonda's Blog.....: STATELE AMERICANE

NEVADA

Este un stat american situat în partea central-vestică a SUA.

După cel de-al doilea război mondial a devenit cunoscut în întreaga lume

pentru legalizarea extensivă și intensivă a jocurilor de noroc

şi a industriei aferente acestora (gaming industry).

Clima statului Nevada este însorită și uscată,

cu variatii mari de temperatura de la o zi la alta,

fiind cel mai secetos stat american.

Suprafaţa statului este de 286367 km.p.,

la o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori,

capitala statului funcţionând în oraşul Carson City,

iar cel mai mare oraş fiind metropola Las Vegas.

Steagul oficial al statului;

Sigiliul oficial al statului;

Mai jos admiri câteva monumente arhitectonice specifice culturii americane a statului NEVADA, din capitala CARSON CITY.

Capitoliul (Sediul guvernului statal)

Hotelul ST. CHARLES

Casa guvernatorului

Muzeul statului Nevada

Vechiul oficiu poştal

Mai jos admiri câteva monumente arhitectonice inconfundabile din metropola LAS VEGAS, cel mai mare oraş al statului NEVADA.

Hotelul BELLAGIO

Circul

Hotelul HILTON

Centrul SMITH

Hotelul NEW YORK

Primăria

Hotelul MARRIOT

Hotelul RIO

Hotelul PARIS

Hotelul TREASURE ISLAND

Vederi generală din Las Vegas

Mai jos admiri câteva instrumente financiare emise de către statul american NEVADA.

Bancnotă - Nevada - Austin - 1 dol 187x

The Manhattan Silver Mining Co.

Nevada - Certificat - 1909

Compania American Antimony Mines

Nevada - Bond of the County of Storey - 1000 dol 1869

Cec - Nevada - Humboldt County County Warrant - aprilie 1918

Moneda de 0,25 dolari 2013 - George Washington şi Marele Bazin

George Washington (1732 - 1799) a fost un general și om de stat american, militant și factor activ în obținerea independenței față de Regatul Unit a coloniilor din America de Nord. A fost ales şi a condus, fiind primul preşedinte al statului nou creat, Statele Unite ale Americii, între anii 1789 - 1797.

Marele Bazin este un parc naţional, declarat în anul 1986 şi situat in centrul si estul statului Nevada, lângă frontiera cu statul Utah. Topografic, această zonă este cunoscută sub numele de provincia Range. Parcul ocupă o suprafaţă de 31234 hectare şi este cunoscut pentru deosebitele sale formatiuni stâncoase, pentru peşterile Lehman cât şi pentru flora şi fauna sa specială.

Deasupra am postat câteva peisaje din rezervaţia şi parcul naţional Marele Bazin din statul american Nevada.

Câteva ornamente decorative marginale

de pe certificate sau bonduri emise

de către statul american Nevada

Câteva vignete de pe certificate sau bonduri

emise de către statul american Nevada

Medalie Nevada - Centenarul statului Nevada

Medalie Nevada - Centenar * 1909 - 2009

Compania de CF a statului Nevada

Câteva jetoane Nevada

Vignetă de pe o bancnotă emisă de către statul american Nevada

***

DOUĂ PASTILE
DE UMOR ROMÂNESC

Ai slăbit grozav! Ai o dietă nouă?
Da. Legume, cartofi, morcovi, sfeclă...
Le fierbi sau le prăjeşti?
Le sap!

Soţul se întoarce de la vânătoare.

Ei, cum a fost vânătoarea, dragul meu?
Normal, de-acum n-o să mai cumpărăm carne o lună.
Cuuum, ai împuşcat un cerb?
Nu, am băut tot salariul.

____________xxx____________

CÂTEVA

INSIGNE ROMÂNEŞTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderant metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

I.C.M.S.G.

(Întreprinderea de Construcţii şi Montaje Siderurgice - Galaţi)

La mijlocul anilor '60 s-a inaugurat la Galaţi cea mai mare unitate industrială din Europa: Combinatul siderurgic. Efortul pentru ridicare colosului metalurgic, în acel moment al treilea din lume ca producţie, a fost incredibil. Au lucrat la ridicarea lui zeci de mii de oameni, iar suma cheltuită depăşeşte cinci miliarde de dolari. „Actul de naștere al noii cetăți de metal a țării își are sorgintea în hotărârile celui de-al VIII-lea Congres al partidului din 20-25 iunie 1960, în baza cărora s-a adoptat hotărârea Consiliului de Conducere al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri nr. 924 din 8 iulie 1960", se precizează în presa vremii. Firmei căruia i-a revenit sarcina de a realiza cea mai mare platformă industrială din istoria României a fost Intreprinderea de Construcţii şi Montaje Siderurgice (ICMS) Galaţi. La 1 ianuarie 1982 această întreprindere şi-a schimbat numele în Întreprinderii de construcţii, montaje şi reparaţii siderurgice Galaţi (ICMRSG). Societatea a continuat şi în primul deceniu de după Revoluţia din '89 să funcţioneze alături de platfiorma siderurgică. Practic, construcţia Combinatului nu a încetat nicio secundă, fiind necesare noi şi noi capacităţi de producţie sau reparaţii capitale complicate la cele existente. La începutul anilor 2000, odată cu vânzarea combinatului SIDEX către indianul Lakshmi Mittal, firma de construcţii, şi ea privatizată (acţiunile au fost cumpărate de salariaţi, consiliul de administraţie a ajuns să fie controlat de Asociaţia PAS ICMRS 96) a început să aibă probleme.

Întreprinderea minieră - Bălan - 15 ani

Situat la o distanţă de 12 km de Sândominic, sus în valea Oltului, oraşul Bălan este unul dintre oraşele tinere ale judeţului Harghita şi un centru industrial important al judeţului. Acest oraş minier se află sub versantele vestice ale Stâncilor de o frumuseţe pitorească, Piatra Singuratică şi Vârfului Ecem, în valea îngustă a Oltului. Aşezarea este una izolată dar nu constituie o fundătură. Strada principală a oraşului continuă de-a lungul râului Olt, iar la campingul denumit ”Km 4” de la Gheorgheni se alătură drumului care leagă localitatea Gheorgheni cu Lacul Roşu. Aşezarea a fost ridicată la rang de oraş în anul 1954, însă până în anul 1967 a făcut parte din comuna Sândominic din punct de vedre administrativ. În anul 1967 a devenit un oraş cu drepturi depline. Zăcământul de cupru de la Bălan a fost descoperit în secolul al XVIII.-lea de către un oier ceangău sărac pe nume Opra János. Mineritul însă are o istorie mai lungă în această regiune, datând din secolele XV.-XVI. În timpul domniei principilor transilvani nu s-a exploatat cupru, ci fier. Este un fapt cunoscut, că voievodul Bethlen Gábor a autorizat 150 de forjari, pentru ca aceştia să lucreze la Bălan. Zăcămintele de fier s-au epuizat destul de repede, în 1702, însă locuitorii de la Sândominic, sperând la un mic câştig, au mai continuat o vreme exploatarea minereului de fier rămas. Exploatarea minieră, întreruptă pentru mai mult de o sută de ani, a fost repornită la începutul anilor 1880. Zăcământul de cupru a ajuns în posesia guvernului, iar mai târziu a fost cumpărat de către familia armeană Zakariás cu 5000 de forinţi, fapt ce a dus la înflorirea rapidă a industriei miniere. O societate pe acţiuni a vrut să cumpere mina, însă fraţii Zakariás nu vroiau să o vândă. Drept răspuns, societatea respectivă a deschis un nou abataj şi a ademenit muncitorii de la mina fraţilor Zakariás cu salarii mai mari. Cele două mine unite în acest fel au funcţionat într-un mod foarte productiv, aducând un venit uriaş. Mina, care asigura locuri de muncă multor locuitori ai Ciucului de Sus, a fost închisă în anul 2006.

Întreprinderea minieră - Barza - Noroc bun!

După 2.000 de ani de minerit aurifer în zonă, în 2006, de la Exploatarea Minieră Barza - Brad a fost scos ultimul gram de aur din adâncuri. În peste 2.000 de ani, activitatea în subteran a mai fost oprită doar o singură dată pentru trei luni, în timpul Revoluţiei de la 1848. Mineritul în zona Brad este atestat documentar din anul 21 E.N. De-a lungul timpului, de aici aurul a ajuns în piramidele egiptene, la Roma, în Imperiul Austro-Ungar, dar şi în Uniunea Sovietică. În 1990, în mina Barza lucrau în jur de 5500 de oameni. Exploatarea avea o caracteristică deosebită. La Barza puteai merge 100-200 de metri pe filon şi să scoţi doar între unu şi patru grame, dar la fel de bine se putea ca după trei-patru metri pe filon să scoţi şi 10 kilograme de aur. De aceea, Barza era denumită un fel de El Dorado, pentru că putea să producă în scurt timp cantităţi foarte mari de aur pe distanţe foarte mici. Astăzi, mina de aur de la Barza e părăsită. Parte din instalaţii şi fierul din mină a fost tăiat şi vândut. Galeriile sunt inundate, iar aurul a rămas în pământ. Poate, cândva, cineva se va mai gândi să îl scoată la lumină.

(Controlor al activităţii nucleare)

1573 - F.E.C.N.E.

IMGB - (Întreprinderea de maşini grele - Bucureşti)

IMGB (Întreprinderea de mașini grele București) face parte din întreprinderile bucureştene cu tradiţie. Înființată în anul 1963, fabrica de mașini grele reprezenta unul dintre obiectivele de care regimul socialist era foarte mândru. În anul 1998 a fost preluată de concernul norvegiano-britanic Kvaerner, pentru suma simbolică de 1 dolar. În anul 2006 concernul Kvaerner a vândut-o grupului sud-coreean Doosan Heavy Industries & Construction. În perioada comunistă, IMGB a produs printre altele şi turbine de aburi, inclusiv prima turbină de 700 MW pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.