Epaminonda's Blog.....: MITTENWALD

***

DOUĂ EPIGRAME DIN VIAŢĂ

DE MIRCEA IONESCU QUINTUS

ALE TINEREŢII VALURI

Stau pe plajă-ntinşi la soare

Un flăcău şi-o fată mare.

Cum lăsatu-s-a-nserarea...

Mare mai era doar …marea!

OLTENEASCĂ

Foaie verde maghiran,

Ea din Balş, el din Sudan,

Că nici nu trecu un an

Şi-l făcu muica... oltean!

___________xxXxx___________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

20 de ani de la eliberarea României

de sub dominaţia fascistă

S-au emis astfel de medalii pentru a marca trecerea unor decenii de la eliberarea ţării de sub dominaţia fascistă. Ele aveau mai mult un scop propagandistic.

Luptător pentru victoria

revoluţiei române din decembrie 1989

România - Libertate

Acest titlu onorific s-a instituit prin Legea 341 din 12 iulie 2004. El s-a acordat celor răniţi, reţinuţi de forţele de represiune cât şi celor remarcaţi prin "fapte deosebite" pentru victoria revoluţiei. Aceste fapte deosebite se referă la: mobilizarea şi conducerea grupurilor sau mulţimilor de oameni, construirea şi menţinerea baricadelor împotriva fortelor de represiune ale regimului totalitar comunist, ocuparea obiectivelor de importanta vitala pentru rezistenta regimului totalitar, apărarea acestora pana la data judecarii dictatorului, precum şi acţiuni dovedite impotriva regimului si insemnelor comunismului intre 14-22 decembrie 1989.

Regina Maria * 1914 - 1938

Castelul Pelişor

Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesă a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa – Coburg ;I Gotha (născută la data de 29 octombrie 1875 în localitatea Eastwell Park, ducatul Kent din Anglia şi decedată la data de 18 iulie 1938 în Sinaia), a fost mare prinesă a Marii Britanii şi Irlandei, consoarta regelui Ferdinand şi regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.Este mama regelui Carol al II-lea al României. Viitoarea regină Maria a României s-a născut pe 3 octombrie 1875, fiind fiica ducelui de Edinburgh, Alfred, al doilea fiu al reginei Victoria (devenit după 1893 duce de Saxa-Coburg-Gotha), şi a marii ducese ruse Maria Alexandrovna. Maria, principesă de Edinburgh, s-a căsătorit cu Ferdinand, principele moştenitor al coroanei României, în decembrie 1892. A avut şase copii: Carol (1893 - 1953), Elisabeta (1894 - 1961), Mărioara (1899 - 1961), Nicolae (1903 - 1978), Ileana (1908 - 1991) şi Mircea (1913 - 1916). Personalitate puternică, femeie foarte frumoasă, extrem de iubită de armată, se pare că Maria a îndrăgit cu adevărat România. În al doilea război balcanic a îngrijit în lagărul de holerici de la Zimnicea bolnavii întorşi din Bulgaria. Se pare că a avut un rol important în luarea deciziei României din 1916 de a intra în război alături de Antantă. Regina Maria a încetat din viaţă pe 18 iulie 1938, inima ei fiind depusă la Balcic iar trupul în gropniţa domnească de la Curtea de Argeş. „Înainte de a fi condusă de la Palatul Cotroceni pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pămînt şi cu patul armei în sus, gest unic pe care Armata nu l-a oferit niciodată unui alt om.”

Coroana purtată de regina Maria la încoronarea de pe 15 octombrie 1922 de la Alba Iulia a fost executată la Paris, de casa de bijuterii „Falize”, după desenele pictorului Costin Petrescu. Acesta a folosit ca sursă de inspiraţie coroana purtată de Doamna Elena - Despina (soţia lui Neagoe Basarab, domnitor al Ţării Româneşti între 1512 şi 1521, fiica despotului sârb Iovan Brancovici), aşa cum apare ea zugrăvită în tabloul votiv al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş. Braţele coroanei sunt evazate, fiind terminate în vârfuri cu crini. Coroana este bătută cu pietre scumpe. Pe laterale are câte un pandantiv, cu câte un disc de care atârnă câte trei şiruri de mărgele, terminate cu câte o cruce gamată. Pe cele două discuri sunt reprezentate stema României şi a Marii Britanii (aceasta din urmă ca un omagiu adus originii britanice a reginei Maria). În vârful coroanei se găseşte o cruce gamată. Din punct de vedere artistic, coroana aparţine aşa-zisului „stil 1900”. Coroana are aproape 2 kg, cu diametrul la bază de 17,5 centimetri şi cu înălţimea de 18 centimetri. În prezent ea este expusă în sala Tezaur a Muzeului Naţional de Istorie, la Bucureşti. Această coroană este asigurată pentru suma de 25 milioane de euro.

Castelul Pelisor a fost deschis publicului vizitator in februarie 1993. Muzeul, cu o valoare inestimabila, ce cuprinde o valenta istorica, o alta memorialistica si una artistica, constituie o importanta componenta a zestrei culturale a poporului roman. Acest edificiu este parte integranta a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea paraului Peles, intr-o perioada ce se suprapune practic intregii sale vieti traita in Romania. In paralel cu castelul Peles, au fost construite in apropiere Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Garda, Casa Arhitectilor, Casa Gradinii, iar mai tarziu, intre 1899 – 1902, Castelul Pelisor, un dar oferit de regele Carol I principilor moştenitori. Arhitectul şef al castelului Pelisor, Karel Liman, respecta cerintele comanditarului pentru arhitectura exterioara, cu elemente ,,Fachwerk”, adaugand insa si elemente romanesti, ce dau cladirii o notă vesela: cele doua turnuri acoperite cu olane de gresie colorata, aidoma turlelor de biserici din Bucovina. In ceea ce priveste arhitectura interioara, K. Liman a folosit, fara indoiala la cererea principesei Maria, alaturi de elemente de ,,Arta 1900”, elemente romanesti: ocnite specifice Vaii Prahovei, divizarea spatiului prin folosirea elementelor brancovenesti, amplificarea functionalitatii prin compartimentarea spatiului in plan orizontal. Caci, prin treptata intelegere a naturii poporului roman, cu care a ajuns sa se identifice ca nici un alt personaj regal, Maria a inteles necesitatea cuprinderii functiei ,,nationale” in resedinta regala. Decoratia interioara, conceputa de Maria in diverse perioade, 1902 – 1903 si 1925 – 1928, ilustra crezul ei in materie de frumos. In testamentul moral adresat ,,Tarii si Poporului roman” Regina marturisea: ,,daca toate cele frumoase va vor aminti de mine, voi fi pe deplin rasplatita pentru dragostea ce v-am purtat-o, caci pentru mine frumosul a fost un crez.” Cutezatoarele demersuri artistice ale Mariei nu au avut, ca la Carol I, pretentii civilizatoare sau de exemplaritate, ele au fost manifestarea spiritului sau nonconformist, deschis catre nou, doritor de libertate. Ca şi Palatul Cotroceni, Pelisorul va cunoaste mai multe etape ale decoratiei, ce vor ilustra evolutia sentimentelor si a gustului reginei Maria. De la ,,cuiburile aurite”, unde printesa mostenitoare, ranita de lumea reala, se putea refugia pentru a visa departe de cruda realitate, pana la epurarea severa a liniilor, la geometrismul Modern Style-ului sau la includerea in stilul personal a elementelor de arta romaneasca, expresie artistica a identificării Reginei cu durerile si bucuriile neamului romanesc. Aceasta este replica pe care ,,Regina tuturor romanilor” a dat-o, peste ani, regelui Carol I si germanitatii sale nezdruncinate.Castelul Pelisor dezvaluie, prin decoratia sa interioara, personalitatea romantica, misterioasa, indrazneata, promotoare a unei arte noi si insolite a reginei Maria, caci, stilul ales de ea pentru aceasta ,,casa de vis” este ,,Arta 1900”.

Ioan Soter * 1927 - 1987

Memorialul Ioan Soter

Federaţia română de atletism

Fundaţia Pro - 2000

Ioan Söter, a fost unul dintre cei mai valoroşi sportivi români din lume: finalist la Jocurile Olimpice de la Helsinki, multiplu campion internaţional al României, cel mai bun din Europa în proba de săritură în înălţime în bilanţurile anilor 1951 şi 1953 şi câştigător a zeci de concursuri internaţionale. Pentru meritele sale sportive a primit titlul de maestru al sportului pentru secţia de atletism. După retragerea din competiţiile sportive a activat ca antrenor cu rezultate deosebite tot în atletism. A activat la clubul sportiv militar al armatei - Steaua Bucureşti. A fost soţul renumitei sportive Iolanda Balaş. S-a născut la data de 16 mai 1927 în Timişoara şi a decedat la data de 26 septembrie 1987 în Bucureşti. În poza aplicată aici este reprezentat împreună cu cea care avea sa îi devină soţie - Iolanda Balaş - la starea civilă, în luna decembrie, a anului 1967.

____________ooOoo___________