Epaminonda's Blog.....: MACON

***

DOUĂ EPIGRAME DIN VIAŢĂ

DE ION DIVIZA - Rep.Moldova

BĂRBATUL

Un soţ galant, care arată bine

Şi e deştept şi încă în putere,

Oricând de la nevastă va obţine

Tot ce doreşte dânsa …să-i ofere.

LA ÎNMORMÂNTAREA

UNEI CURTEZANE

Bărbaţii cu toţi se-nfioară,

Că dulci îi erau dezmierdările,

Deci fie-i ţărâna uşoară,

Aşa cum i-au fost şi purtările!

_________xxx________

CÂTEVA MEDALII

ROMÂNEŞTI

Informaţii generale despre medalistică

şi subiectul ei de studiu, medalia,

poţi citi în articolul

LE HAVRE - FRANŢA

1599 - 1999 * Şelimbăr - 400

Mihai Viteazu * 1593 - 1601

Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (născut în anul 1558 la Târgu de Floci şi decedat la data de 9 august 1601 în Turda) a fost banisor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă, în anul 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.

Bătălia de la Şelimbăr - judeţul Sibiu - a avut loc pe data de 28 octombrie 1599 între oastea Țării Românești conduse de Mihai Viteazu şi oastea Transilvaniei conduse de Andrei Bathory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei conduse de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Ţara Românească.

Crucea comemorativă

a celui de al doilea război mondial * 1941 - 1945

Prima adevărată medalie comemorativă pentru militarii români care au luptat în a doua conflagraţie mondială a fost instituită prin Legea nr. 68 din 15 iulie 1994 Această lege este deosebit de importantă deoarece marchează începutul revenirii la sistemul tradiţional de decoraţii pe care l-a avut România şi. în acelaşi timp, face dreptate tuturor militarilor care au luptat pentru ţară, indiferent pe ce front şi în ce perioadă. Ca formă, se reia tradiţia crucilor din 1877-1878 şi 1916-1918, acum fiind vorba de o cruce de Malta, confecţionată din oţel oxidat, cu bordurile înălţate şi lise şi un cerc central; mijlocul este haşurat şi vopsit negru. Pe avers, în medalion, este acvila românească cruciată iar pe revers anii “1941-1945”. Panglica, dreptunghiulară, este din rips, în dungi alternative negre şi albastru deschis. În anul 2000, odată cu votarea Legii nr. 29 privind sistemul naţional de decoraţii al României, importanţa ierarhică a “Crucii Comemorative a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945” sporeşte, ea fiind încadrată în rândul decoraţiilor de categorie naţională. Tot în acel an, prin Ordonanţă de urgenţă posesorilor acestei distincţii care nu au primit o altă decoraţie de război, li se acordă şi o indemnizaţie lunară echivalentă cu 25% din solda de bază a unui sublocotenent, completându-se astfel prevederile Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Expoziţia filatelică româno-chineză

România - 1994

Timişoara * 29 octombrie - 2 noiembrie 1994

Palatul Poştei din Timişoara este situat pe Bulevardul Revoluţiei din 1989, la numărul 2. Autorizarea de construire a clădirii datează din anul 1911. Este o clădire în stilul anilor 1900, curentul szeceszió geometrizat, realizare a arhitectului Ignatz Alpar. Este remarcabilă evoluţia acestui arhitect de la neobarocul de la Şcoala de Băieţi, 1902 şi până la Palatul Poştei, 1911. Parterul serveşte ca un soclu pentru coloanele pe două niveluri de la etajele I şi II. Se remarcă similarităţi în tratarea suprafeţelor (mai exact: casetele şi sobrietatea elementelor decorative) între Palatul Poştei şi clădirea nouă a Primăriei. Din păcate monumentalitatea sobră şi elegantă a acestei construcţii este uşor pusă în umbră de arborii mari de pe acest bulevard.

Banca Agricolă * 1873 - 1993

120 de ani de activitate - România

Banca Agricolă a fost o bancă din Romînia. Ea a avut ca instituţie financiară de origine Creditul Funciar Rural, înfiinţat la data de 30.10.1872. Această instituţie s-a transformat la 1 aprilie 1937 în Creditul Naţional Agricol. Din ea, în octombrie 1954 a luat fiinţă Banca Agricolă. La data de 1 decembrie 1968 din ea a fost creată Banca pentru Agricultură şi Industria Alimentară. În baza legii 15/1990 şi a HG 1196/1990 s-a înfiinţat Banca Agricolă, ca societate pe acţiuni. Fiind o bancă de stat, puterea politică a impus acordarea unor credite neperformante care nu au mai fost recuperate, ceea ce a adus-o în stare de faliment. Prejudiciul total a fost de 800 de milioane de dolari. După ce banca a intrat în dificultăţi, a fost preluată de consorţiul format din banca austriacă Raiffeisen şi Fondul Româno-American de Investiţii, privatizarea costând statul român 150 milioane de dolari, în condiţiile în care închiderea băncii ar fi presupus costuri mult mai mari. Pentru preluare, Raiffeisen Bank a plătit statului 15 milioane euro cash şi a făcut o majorare de capital de 37 milioane de dolari.

_________ooOoo_________