Epaminonda's Blog.....: ALCORA

Mai jos admiri și alte poze reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din vremuri diferite din localitatea spaniolă ALCORA,

provincia VALENCIA, comunitatea autonomă CASTELLON.

Deasupra am postat un cupon de raționalizare a bunurilor de larg

consum din timpul războiului civil spaniol, din această localitate,

în valoare de 10 pesetas, din anul 1937, emis de Casa Poporului.

Turnul Bisericii

Altarul Bisericii San Miguel

Castelul Alcalaten

Schitul Golgota

Schitul Salvatorul

Hotel

Arhitectură locală

Vedere generală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

__________xxx__________

CÂTEVA

INSIGNE ȘI MEDALII

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insigna - Chișinău

Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ-teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este atestat documentar din anul 1436 iar astăzi numără aproximativ 678000 de locuitori. Prezint aici câteva repere calendaristice în devenirea istorică a acestui oraș și al Moldovei. Începând cu anul 1241 teritoriul este călcat sistematic de invaziile hoardelor tătare. Istoricii consemnează că Principatul Moldovei, ca stat, s-a format în jumătatea a doua a secolului al XIV-lea, în teritoriul general cuprins între Munții Carpați, Dunăre, Marea Neagră și Nistru. În anul 1812 teritoriul dintre Prut și Nistru (Basarabia) este anexat de către imperiul țarist rus. Pentru a îndepărta Rusia de la gurile Dunării, marile puteri europene, prin Tratatul de la Paris din anul 1856, în urma războiului Crimeii, retrocedează Principatului Moldovei, județele Ismail, Cahul și Bolgrad din partea de sud. În anul 1859 are loc Unirea Principatelor Moldova și Țara românească sub domnia unică a lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unor negocieri internaționale, în 1878, cele trei județe sudice ale Basarabiei revin Rusiei, ca troc pentru acceptarea alipirii Dobrogei la România și recunoașterea independenței naționale a României. În anul 1917 Basarabia își declară pentru prima dată independența sub numele Republica Democrată Moldovenească, iar în anul 1918 se unește cu Regatul României. Anul 1945, terminarea celui de-al doilea război mondial, marchează, încorporarea Basarabiei la Rusia, ca republică autonomă , sub numele Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar în data de 27 august 1991 teritoriul dintre Prut și Nistru își proclamă pentru a doua oară independența, ca stat, sub numele Republica Moldova. Din această prezentare succintă reiese că teritoriul de astăzi al Republicii Moldova a fost independent între anii 1917 – 1918 și 1991 – prezent, a fost sub administrație rusă între anii 1812 – 1917 și 1945 – 1991, iar în rest a aparținut Principatului Moldovei și României. Sus am postat stema orașului Chișinău, iar mai jos am postat câteva fotografii reprezentând inconfundabile monumente de cultură și arhitectură din același oraș.

Eminescu la Lemberg - 1874

Gravor Maximilian Fetița (Monetăria Statului)

Premiu pentru învățământ al Republicii Moldova

Donație Nicolae Chirilovici - Bălți 13.01.2001

"În Lemberg aș fi vrut să scot fotografia Movileștilor

și a portretelor dinauntrul ei..." M.Eminescu

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Liov, nume alternativ Biserica Valahă este o biserică ortodoxă închiriată Bisericii Autocefale Ortodoxe Ucrainene. Pe locul acestei impozant lăcaș de cult a fost o altă biserică zidită sub domnia lui Alexandru Lăpușneanu. În anu1570, o parte din turnuri s-a prăbușit, iar în anul următor un incendiu a ars întreaga biserică. La sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea s-a demarat construcția actualei biserici cu fonduri oferite de negustorul grec Constantin Corniaktos, membri Frăției Adormirii Maicii Domnului din Liov, hatamnul Hatmanul Piotr Konaszewicz -Sahajdaczny, domnii Moldovei Ieremia Movilă și Simion Movilă și chiar și Țarul rus Feodor I. Interesant, fiul lui Simion Movilă, Petru Movilă, a devenit mitropolit al Kievului, Haliciului și intregii Rusii din 1633 până la moartea sa, iar mai tarziu a fost canonizat ca sfânt în bisericile ortodoxe din România, Ucraina și Polonia. O placă memorială pentru Petru Movilă a fost amplasata pe un perete exterior al bisericii. Arhitectura bisericii poartă amprenta Renasterii ea fiind opera arhitectului Pawel Rzymianin. Fatada abundent decorata a Capelei celor Trei Ierarhi a fost construita între anii 1574 - 1591 dupa schițele lui Piotr Krasowski. In apropiere este Turnul clopotniță Korniakt, care are înălțimea de 65 de metri. Turnul bogat ornamentat a fost executat la comanda lui Corniaktos de catre arhitectul Piotr Barbon în anul 1570.

Set 2 medalii

Abolirea iobăgiei în gubernia țaristă Basarabia - anul 1889

Medalia de mai sus marchează Abolirea iobăgiei din anul 1889, în gubernia țaristă Basarabia. Teritoriul răsăritean al Moldovei (cel dintre Prut și Nistru) a fost ocupat cu japca de ruși în urma războiului ruso-turc din perioada 1806 – 1812 (încheiat prin tratatul de la București), devenind astfel gubernia Basarabia. La data de 19 februarie 1861 țarul Alexandru al II-lea a abolit șerbia, măsură extinsă asupra tuturor teritoriilor rusești. Medalia are forma aproximativ rotundă cu diametrul de 43 milimetri dar este prevăzută și cu patru extensii simetrice. Medalia este prinsă cu două lănțișoare de o tijă orizontală aplatizată și modelată. În câmpul central al aversului medaliei este reprezentată stema guberniei țariste Basarabia (între anii 1878 - 1918) – cu capul de bour, soarele și luna pe lateral și o stea cu cinci raze între coarne. Deasupra se află coroana imperială ce întrerupe un cerc ce înconjoară scutul. În spațiul dublu cerc exterior sunt două ornamente și un înscris în limba slavonă ce înseamnă “Judecător de plasă / regiune”. În centrul câmpului reversului este reprezentată monograma țarului Alexandru al II-lea cu coroana imperială deasupra și inscripția circulară cu litere slavone ce se traduce “19 februarie 1961” – data abolirii iobăgiei în Rusia.

Această medalie, cu mici diferențieri, s-a emis și sub domnia țarului Alexandru al III-lea. Vă las să descifrați singuri micile deosebiri dintre cele două medalii.

Expoziția Cooperativelor Chișinău - anul 1889

Medalia de mai sus s-a emis în amintirea Expoziției Cooperativelor care s-a organizat la Chișinău în anul 1889. Medalia este confecționată din argint, este rotundă și are diametrul de 53 milimetri. Piesa este opera gravorului N. Stadnitzki, fiind inscripționată în litere slavone. Aversul medaliei prezintă o bogată ghirlandă de produse agricole, încadrând în partea de sus stema Basarabiei. În centrul câmpului este aplicată o inscripție indescifrabilă, pe patru rânduri, în limba slavonă. Câmpul central al reversului prezintă un peisaj rural, înconjurat pe circumferință de o inscripție între două cercuri liniare, cu referire la: “Expoziția Cooperativelor rurale basarabene – Chișinău - 1889”.

Sfințirea Catedralei "Sfinții Împărați Constantin și Elena"

din orașul Bălți - 2 iunie 1935

Medalia de mai sus a fost emisă în amintirea sfințirii Catedralei “Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul basarabean Bălți, în data de 2 iunie 1935. În cinstea sfințirii catedralei a fost bătută o medalie din cupru, în formă de romb. Nu se știe nimic din istoria emiterii respectivei medalii: nici autorul, nici tirajul, nici măcar faptul dacă au apărut piese și din metale prețioase. Medalia are dimensiunile de 55 X 44 milimetri. Pe avers, în centru, contemplăm o iconiță ovală cu doi sfinți: împăratul Constantin, în stânga, ținând un sceptru în mâna dreaptă, și împărăteasa Elena, mama, în partea dreaptă. Ambii se află lângă (sub) o masivă cruce creștină. Iconița ovală, cu marginea crenelată, creează, vizual, impresia de a fi introdusă într-un cartuș, bogat ornamentat, în formă de cruce romboidală, culminând cu o coroană regală (mitropolitană). Imediat sub coroană, în două rânduri, citim data „2 iunie”. Cifrele anului sunt fixate pe aripa stângă a crucii romboidale „19” și pe cea din dreapta - „35”. Pe aripa inferioară, sub iconița ovală, e reprodusă cu majuscule denumirea localității, BĂLȚI. Reversul include inscripția, în formă circulară AMINTIRI DE LA SFINȚIREA CATEDRALEI. În interiorul cercului oval, în două rânduri orinzontale, urmează finalul textului: din Bălți. În partea inferioară, pentru a ocupa spațiul liber, creat după încrustarea textului circular, a fost reprodusă o cruciuliță.

Catedrala episcopală “Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Bălți, Strada Independenței, este un lăcaș de cut ortodox ridicat între anii 1924–1934 prin truda episcopului Visarion Puiu. Edificiul ridicat în stil neoromânesc este opera arhitecților Adrian Gabrielescu și Andrei Ivanov. În martie 1923 s-a înființat Episcopia Hotinului cu reședința la Bălți. Înființarea noii episcopii cerea construirea unei biserici mari și impunătoare. Prin decretul regal nr. 315 din 31 ianuarie 1924 se aprobă cedarea pe veci către Episcopia Hotinului a terenului cu o suprafață de 7595 metri pătrați, situat la intersecția străzilor Regele Ferdinand și General Berthelot (actualmente străzile Independenței și 31 august 1989). Prin același decret se mai instituia un comitete alcătuit din persoane oficiale din Bălți pentru a ajuta și supravegea construcției. Lucrările la catedrală încep în primăvara anului 1925 și decurg foarte anevoios din lipsa banilor. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți. La sfințirea bisericii au participat înalte fețe bisericești de la Constantinopol, Atena, Polonia și România precum și regele Carol al II-lea al României însoțit de prințul moștenitor Mihai. Pe timpul sovietic edificiul catedralei a fost folosit ca depozit, iar din 1961 aici a avut sediul Muzeul de Istorie și Etnografie. Astfel, unele obiecte prețioase, de valoare spirituală și istorică din interiorul catedralei au fost distruse sau sustrase iar unele s-au păstrat. Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maiestuos într-o armonie perfectă cu celelalte componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se desfășoară în lateral, în formă de cascade, mai multe bolți lipite succesiv de zidăria principală a catedralei. Locașul este acoperit în întregime cu plăci de aramă. În fața catedralei, pe axa ei principală, este amplasat un baptisteriu al cărui arhitect a fost Valentin Voițehovschi, construit după modelul practicat la biserica de la Curtea de Argeș. În interiorul catedralei, care impresionează prin dimensiuni unde pot asista la slujbe peste 1 000 de credincioși, se disting coloanele ce sprijină cupola centrală și arcurile bolților, toate executate în beton armat. Catapeteasma este lucrată în lemn de stejar și sculptată cu ornamente de struguri și foi de viță-de-vie. Pictura în frescă a catedralei a fost efectuată în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat și în cazul bisericilor grecești de la Sfântul Munte Athos. E de remarcat că pictura din catedrala bălțeană este realizată în tonuri mai luminoase. Iluminarea catedralei este electrică, dar, pe lângă becurile din frumoasele candelabre, mai sunt și cele ascunse adânc în cornișe, asigurând, aprinse, o senzație de feerie. Crucea de deasupra turlei principale este și ea iluminată electric, putând fi observată noaptea de la distanță. Pictura interioară a fost restaurată și completată în perioada anilor 2002-2004 sub coordonarea egumenului Andrei Berega.

__________ooOoo__________

PESONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII