Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

MARIAN VANGHELIE – P.S.D.:

“Avem nevoie de lideri adevărați,

nu de maimuțoi implementați.“

ELENA UDREA – P.D.:

“Nu sunt un Traian Băsescu
cu fustă,

sunt un Traian Băsescu cu păr.“

THEODOR STOLOJAN – P.N.L.:

“Miron Mitrea este un cetățean

ieșit de sub camion.“

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O PASTILĂ DE UMOR

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

_________xxx_________

CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL DOLJ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Matricea sigilară reprezintă obiectul confecţionat din material dur care, care are gravată o reprezentare şi un text ce-l individualizează pe posesor și care servește pentru realizarea amprentei sigilare. Sigiliul este amprenta rămasă pe suportul documentului (în ceară, hârtie, soluţie de aur, tuş sau fum) în urma aplicării unei matrici sigilare. Sigiliul este principalul mijloc de garantare a unor secrete şi de asigurare a autenticităţii unor acte. Sigilile rotunde reprezintă autoritatea unei instituții. Gravarea sigiliilor se poate face în adâncime (incizie), pentru sigilarea în ceară sau cocă, ori în relief (excizie), pentru sigilarea în tuş sau fum. Sigilografia (nume alternativ - sfragistica) a fost fondată în secolul al XVII-lea de Dom Mabillon, părintele erudiției moderne și dezvoltată în secolul al XIX-lea de către Louis-Claude Douët d'Arcq, un mare arhivist și istoric care, împreună cu echipa sa, a scos lucrarea Collection des sceaux des Archives de l'Empire. Franceză la origine, această disciplină nu a întârziat să se extindă în toată Europa, pretutindeni unde, încă din Evul Mediu, se impunea obiceiul de a valida documentele cu sigiliu. Câmpul sigilar este suprafaţa pe care se gravează reprezentarea grafică și textul unui sigiliu. Exerga este spaţiul de la marginea câmpului sigilar, de obicei cuprins între două sau mai multe cercuri (ce pot fi liniare, şnurate, perlate, etc.), în care se gravează textul matricei sigilare. Este important de reținut a nu se confunda sigilografia cu heraldica. Heraldica este disciplina auxiliară a istoriei care studiază stemele, blazoanele, etc.

Matrice sigilară - Poliția orașului Craiova - România

Matricea sigilară de mai sus a fost executată pentru Poliția orașului Craiova. Matricea este confecționată din alamă, are forma rotundă, cu diametrul de 42 milimetri și este gravată în excizie. În centrul câmpului sigilar al matricii este redat un scut scartelat: 1. acvila cruciată, redată din față, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi orientate în jos, flancată în partea stângă superioară de soare; 2. capul de bour cu stea între coarne, flancat în partea dreaptă superioară de semilună;3. capul de bour cu stea între coarne; 4. acvila cruciată, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi orientate în jos. Peste tot sunt reprezentate armele familiei de Hohenzollern. Scutul mare timbrat de o coroană închisă, terminată cu glob crucifer, are ca tenanţi: la dextra o femeie ţinând în mâna dreaptă o sica dacică, aşezată în pal, iar la senestra un leopard lionat, ambii stând pe două arabescuri. Sub scut, deviza NIHIL SINE DEO (NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU). Întreaga compoziţie este inclusă sub un pavilion, căptuşit cu hermină, dotat cu franjuri şi ciucuri, prins, în partea de sus, sub o coroană închisă, terminată cu glob crucifer. În exergă, mărginită de un cerc liniar la exterior, legenda în litere românești: * ROMÂNIA * POLIŢIA ORAŞUL(ui). CRAJOVA

Poanson - Universitatea Craiova

Universitatea Craiova este unul dintre cele mai titrate cluburi de fotbal din România, fiind și prima echipă românească de fotbal ajunsă în semifinalele Cupei U.E.F.A.. Echipa s-a înscris după o perioadă de inactivitate în Liga a IV-a Dolj 2015 – 2016. Înființată în anul 1948, s-a numit inițial Clubul Sportiv Universitar Craiova și a aparținut Asociației Naționale a Studenților din România (A.N.S.R.). În anul 1950 a fost redenumită Știința Craiova, nume rămas și astăzi drag multora dintre suporterii Universității Craiova. Din anul 1966 până în prezent clubul se numește Universitatea Craiova. A fost prima echipă din România care s-a calificat într-o semifinală de Cupa Europeana la fotbal, în sezonul 1982 – 1983 și prima echipă din România calificată în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni, în sezonul 1981 – 1982; de asemenea a fost prima echipă din România care a eliminat formații din Germania (Kaiserslautern) și Anglia (Leeds United). În sezonul 2004 – 2005 a retrogradat, după 41 de ani de prezență în prima divizie, dar a revenit numai după un an de exil în divizia secundă. Este supranumită "campioana unei mari iubiri", nume care reflectă popularitatea echipei. Această titulatură, devenită notorie, i-a fost dată de către Adrian Păunescu. Echipa joacă pe stadionul Ion Oblemenco din anul 1966, atunci fiind construit, inițial numindu-se stadionul Central. După moartea celui mai iubit dintre jucătorii echipei, Ion Oblemenco, s-a luat hotărârea ca stadionul să preia numele idolului din Bănie. Clubul a fost dezafiliat în 2011 de la FRF, astfel că în sezoanele 2011-2012 și 2012-2013 nu a participat în nicio competiție. Sus am postat logo-ul clubului de fotbal Universitatea din Craiova.

Liceul Frații Buzești - Craiova - 100 ani

Colegiul Național „Frații Buzești” este o importantă instituție de învățământ liceal din municipiul Craiova, situat pe strada Știrbei Vodă, nr.5. „Actul de naștere” al Gimnaziului „Frații Buzești” a fost semnat pe 9 ianuarie 1910, prin adresa Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, semnată de Spiru Haret. Inițial, Colegiul Național „Frații Buzești” de azi a funcționat sub titulatura de Gimnaziu real de Băieți (1882). S-a transformat apoi în liceu, pentru ca, în 1924, ministrul dr. C. Angelescu să semneze actul comemorativ și să pună piatra de fundament a edificiului școlii, pe fostul loc al familiei Haralambie, la o sută de metrii de Casa Băniei, reședința Marilor Bani ai Olteniei. În perioada următoare au fost înființate clase elementare (I-VII) şi clase de învățământ seral (V-VII, VIII-XI). Titulatura actuală, Colegiul Național „Frații Buzești” datează din 2 octombrie 1997, prin ordinul M.E.N. cu numărul 4982, ca o recunoaștere firească a statului de excepție pe care îl deține școala în cadrul sistemului educațional național.

Insigna - U.C.F.S. (Uniunea de cultură fizică și sport)

Campion - Regiunea Oltenia

Regiunea Oltenia a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de sud-vest a României, înființată în anul 1960 (când a fost desființată regiunea Craiova) și care a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate și s-a trecut pe județe.Reședința regiunii a fost la Craiova, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Dolj, Gorj, Mehedinți și Olt, având o suprafață de 20300 kilometri pătrați.

Insigna - U.C.F.S. (Uniunea de cultură fizică și sport)

U.C.F.S. (Uniunea de cultură fizică și sport) s-a constituit în anul 1962, ea aparținând Ministerului Tineretului și Sportului și absorbind și asociațiile A.V.S.A.P. (Asociația voluntară pentru sprijinirea apărării patriei).

Insigna - Humanitas - Societatea Filiași

Filiași este un oraș în județul Dolj care include și satele: Almăjel, Bâlta, Braniște, Fratoștița, Răcarii de Sus și Uscăci. Este un vechi târg comercial, devenit mai târziu oraș și un important nod feroviar și rutier al Olteniei. Prima atestare documentară a numelui localității datează din data de 1 ianuarie 1573. La recensământul din anul 2011 orașul număra 16900 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: români – 92,05%, romi, - 4,49% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului Filiași astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 93,39%, penticostali – 1,46% și restul – nedeclarată sau altă religie. Amintesc câteva dintre atracțiile turistice ale orașului: Capela Filișanului, Hanul Mare și Biblioteca orășenească “Anton Pann”.

Insigna - Craiova (stemă)

Municipiul Craiova (în germană Krajowa 1718-1739) este reședința județului Dolj, denumită și „capitala Olteniei”. Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, în anul 2009 orașul avea o populație de 298643 de locuitori. Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Prima atestare documentară a orașului provine din anul 225, pe documentul istoric Tabula Peutingeriană. Sus este reprezentată stema municipiului Craiova şi jos pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură ale orașului, ale locuri de vizitat, dar și unele trimiteri poștale din vremuri diferite.

Banca națională

Biserica Sfântul Dumitru

Banca Olteniei - Hotelul Palace

Monumentul regelui Carol I

Biserica Mântuleasa

Administrația financiară

Banca Comerțului (Casa Albă)

Biserica Sfântul Ilie

Biserica Madona Dudu

Biserica Sfânta Treime

Casa de cultură

Casa Elisei Alexandrescu

Casa Iancu Pleșa

Casa Vălimărescu

Salutări

Gimnaziul fiilor de militari

Hotelul Minerva

Institutul Arnold din Grădina Mihai Bravu

Institutul Sfânta Maria (Călugărițe)

Liceul Carol

Muzeul Aman

Palatul administrativ

Palatul Constantin Mihail

Palatul Dina Mihail

Palatul Justiției

Lacul din Parcul Romanescu

Prefectura veche

Cazarma Regimentului no. 26

Casa de citire Mircea cel Bătrân

Muzeul și Monumentul în amintirea eroilor căzuți

în războiul pentru întregirea neamului

Școala normală de băieți

Școala de pregătire a ofițerilor de rezervă de artilerie

Statuia lui Cuza

Teatru național și Palatul de justiție

Palatul Vorvoreanu

Dolj este un județ în provincia istorică Oltenia din partea sudică a României, aflat în regiunea cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice. Județul se întinde pe 7414 kilometri pătrați, numără aproximativ 734000 de locuitori având capitala în municipiul Craiova. Din punct de vedere administrativ județul se compune din; 3 municipii - Craiova, Băilești și Calafat, 4 orașe - Bechet, Dăbuleni, Filiași și Segarcea precum și 103 comune. Sus am postat harta, stemele comunistă și actuală ale județului Dolj precum și pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din județ, din vremuri diferite, și alte locuri de vizitat în acest județ.