Epaminonda's Blog.....: ALCOLECHA

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de

cultură și arhitectură, vederi generale și un ecuson local din

localitatea spaniolă ALCOLECHA (în valenciană ALCOLEJA),

provincia ALICANTE, comunitatea autonomă VALENCIA.
Mai sus am postat un cupon de raționalizare a bunurilor de
larg consum din vremea războiului civil spaniol cu
valoarea de 100 grame orez.

Podul

Turnul

Arhitectură locală

Vederi generale

Ecuson local

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O PASTILĂ DE UMOR

O VORBĂ DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

_________xxx_________

O PLACHETĂ,

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE DIN JUDEȚUL CLUJ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Vizita lui Franz Josef la Cluj 22 - 24 sept. 1887

Franz Joseph I al Austriei (în română Francisc Iosif I, în germană Franz Josef I, în maghairă I. Ferenc József, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în italiană Francesco Giuseppe I), (născut 18 august 1830 la Viena și decedat 21 noiembrie 1916 tot la Viena) a fost împărat al Austriei, rege al Ungariei și Boemie, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc din 1848 până în 1916. Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului. Medalia postată aici este realizată din aliaj de argint, are forma rotundă cu diametrul aproximativ de 32 milimetri, și marchează 20 de ani de domnie a lui Franz Josef ca rege al Ungariei. Ea a fost bătută cu ocazia vizitei regelui la Cluj (22 – 24 septembrie 1887). În câmpul aversului medaliei este prezentat bustul lui Franz Josef spre dreapta și circular pe margine este aplicată inscripția: “HODOLAT KIRALYNAK” (Închinare regelui). În câmpul reversului este reprezentată stema orașului Cluj și circular pe margine este aplicată inscripția: “KOLOZSVAR 1887 SZEPT(ember) 22 – 24” (Cluj 22 – 24 septembrie 1887).

Asociația filateliștilor Cluj

Expoziția filatelică 80 ani 12-22 oct.2002

Asociația filateliștilor din județul Cluj - România

Filatelia poate fi definită ca studiul şi colecţionarea produselor filatelice, în special a timbrelor. Dar filatelia înseamnă mai mult decât o simplă preocupare pentru frumos. Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume, filatelia. De peste 150 de ani, colecţionarea timbrelor este una din preocupările familiilor regale, vedetelor de film, celebrităţilor din lumea sportului şi a altor persoane din viaţa publică.

Filatelia este un hobby foarte personal, iar popularitatea sa este determinată de faptul că este flexibil faţă de necesităţile colecţionarului. Înainte de apariţia mărcii poştale, costurile livrării scrisorilor erau achitate de destinatar. Realizarea primelor mărci poştale a revoluţionat serviciile poştale deoarece funcţia de bază a timbrelor o reprezintă plata în avans a unui serviciu poştal. De-a lungul timpului, această funcţie s-a diversificat, dar se bazează pe acelaşi principiu. Mărcile poştale îndeplinesc trei roluri principale: chitanţă cu o anumită valoare pentru o plată în avans a unui serviciu poştal, mijloc de celebrare şi promovare a patrimoniului naţional şi piesă de colecţie. Dar mai presus de orice, marca poştală este un veritabil ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei umane, deoarece, forma şi funcţia sa îi conferă libertate de mişcare şi posibilitatea de a transmite informaţii în toate colţurile lumii. Timbrul capătă valoare în ochii privitorului fiind totodată o plăcere pentru ochi, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi un studiu al istoriei, culturii şi civilizaţiei întregii lumi, deoarece îţi poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black.

Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. Prima emisiune de mărci poştale din spaţiul românesc este formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact in ţara noastră. Acest hobby european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. În acea perioadă, colecţionarii individuali sau comercianţii de tutun vindeau primele noastre mărci poştale: Cap de Bour, Principatele Unite sau Cuza. Nevoia de comunicare între colecţionarii de timbre a dus la organizarea lor în diverse societăţi şi cluburi filatelice, acestea având o activitate intensă, în special la începutul secolului al XX-lea..Astăzi, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă unul dintre simbolurile noastre naţionale.

Asociația filateliștilor din Cluj este una dintre cele mai vechi sedii ale asociațiilor filatelice din țară care un sediu propriu, în centru orașului, pe Strada Avram Iancu, la nr.2. Redau mai jos câteva secvențe dintr-un interviu al președintelui acestei asociații – Mircea Mureșan: “... numărul filateliştilor e în scădere, nu mai există interes al tinerilor. Pe vremuri, înscrişi în scripte erau foarte mulţi... Erau şi câte cinci membri din familie şi toţi primeau plicuri cu timbre. ... Acum nu ştiu dacă sunt 500 activi în ţară. În Cluj, avem vreo 50 care sunt membri cotizanţi. Cauzele sunt şi obiective: timbrele sunt foarte scumpe, inclusiv timbrele noastre. Aici ar trebui să discutăm cu Romfilatelia, unitate a Poştei, cu capital integral de stat, constituită în 2004, pentru că se tipăresc timbre cu valori foarte mari şi n-ai cum să dai atâţia bani pe o pasiune. În 2010, ca să iei cam tot ce era pe piaţă, îţi trebuiau cam 2500 de euro. În Germania cu 100 de euro îţi cumperi tot ce-a apărut în anul respectiv. La fel, în Anglia, sau Franţa, cu 200 -300 de euro iei tot ce apare. Scoatem timbre cu valori mari, pe care nu le poţi pune pe scrisoare. ...Lumea crede că filatelia înseamna numai timbre. Dar e tot ce-a circulat prin sistemul poştal. Am cărţi poştale, plicuri – care sunt mult mai scumpe decât multe timbre. Am plicuri cu marcă fixă şi cu mărcile lipite, care sunt frumoase şi scumpe. Am o colecţie „Ocupaţia Germană din 1916-1919 din România“....Avem o tradiţie veche ca organizare. Filatelia a apărut la câţiva ani după tipărirea primului timbru. În lume a apărut în 1840 în Anglia. La noi în 1858, iar prin 1880 erau cluburi filatelice. Se făcea schimb filatelic. În Cluj, avem documente, sunt peste 80 de ani de când avem club filatelic. E unul din cele mai mari din ţară. Suntem organizaţi într-o asociaţie cu personalitate juridică, facem parte din Federaţia Filatelică Română, care face parte din Federaţia Internaţională a Filateliştilor. Avem un sediu şi suntem printre puţinele asociaţii din ţară care au spaţiu propriu proprietate a asociaţiei, achiziţionat în 1977. Mulţi colecţionari din România au obţinut cu timbrele noastre medalii de aur la expoziţiile internaţionale....”

Insigna - Metalul Roșu - Cluj

Metalul Roșu a fost o mare întreprindere constructoare de mașini din Cluj, în vremea regimului comunist. Urmare a regimului capitalist sălbatic, ce a urmat după anul 1989, întreprinderea a mers din rău în mai rău, s-a privatizat, s-a dezmembrat, societățile rezultate s-au reprofilat sau pur și simplu au falimentat. Una din societățile rezultate este o turnătorie și se numește Metalul, a fost înființată în anul 1992, fiind situată pe strada Corneliu Coposu la nr.167.

Placheta - Cursa automobilistică internațională de la Feleac - 1935

Placheta de mai sus a fost bătută în amintirea Cursei automobilistice internaționale de la Feleac din data de 6 octombrie 1935. Placheta are o singură față, este confecționată din bronz și are dimensiunile de 105 x 65 milimetri. Placheta redă o imagine a acestei curse automobilistice și este încadrată pe margini de o ramă florală. Pe plachetă sunt aplicate în exergă inscripțiile: “ACR Cluj”, sus pe centru, și jos pe două rânduri, central “CURSA INTERNAȚIONALĂ DE LA FELEAC / 6 OCTOMBRIE 1935”. Pe spatele plachetei se grava numele celui căruia primea placheta.

Insigna de schlaraffie - Claudiopolis AU 69

Schlaraffia este o uniune socială, fondată la Praga în anul 1859, care propăvăduia prietenie masculină, umorul și arta în limitele formei tradiționale, cu excluderea totală a politicii. Devizele uniunii au fost: In arte volputas (în latină) și In der Kunst liegt Veergnugen (în germană) ceea ce în românește ar putea însemna aproximativ – Arta este plăcere. Simbolurile uniunii sunt: UHU – bufnița vultur, ce simbolizează înțelepciunea virtutea și umorul; LULU (ludum ludate- tradus Joacă jocul!), care este salutul membrilor folosit ca aprobare sau laudă și ULUL – strigăt de respingere și de reproș. În lumea Schlaraffia se foloșește limba convențională Schlaraffenlatein. Redarea anilor se făcea prin reducere cu 300 pentru a da activității un iz medieval – de vechime. Unitățile locale (localități propriu zise) purtau denumirea de REYCH și erau numerotate în ordinea înființării:

Nr.100 – Timișoara – TEMESIA (1889 – 1939)

Nr.170 – Sibiu – VILLA HERMANNI (1909 - 1939)

Nr.220 – Cluj – CALUDIOPOLIS (1921 - 1941)

Nr.254 – Bistrița – NOSSEN (1925 - 1941)

Nr.259 – București – VILLA BUCURIANA (1926 - 1936)

Nr.290 – Brașov – CORONA (1930 - 1939)

Cluj Napoca (până în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în maghiarăKolozsvár, în dialectul săsesc Kleusenburch, în latină Claudiopolis) este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. În trecut a fost reședința comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescu Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval de aici. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»). Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri. Sus am postat stemele orașului, de-a lungul vremurilor, și fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură clujene, din vremuri diferite, dar și câteva trimiteri poștale ilustrate.

Vedere

Biblioteca universitară

Calea Victoriei (Strada Kossuth)

Căminul studențesc Diak

Casa natală a lui Matei Corvin

Catedrala ortodoxă

Cazinoul

Clinicile universitare

Institutul Pedagogic

Lupa capitolina

Muzeul etnografic - interior

Palatul New York

Palatul Banffy

Palatul Justiției

Parcul orașului

Piața Gheorghe Dimitrov

Piața Unirii

Podul peste Someș

Teatrul maghiar

Templul piatistic

Școala de fete romano catolică Marianum

Monumentul Elisabeta

Județul Cluj este un județ situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, întins pe 6674 kilometri pătrați și numărând aproximativ 692000 de locuitori. Capitala județului se află în orașul Cluj - Napoca. Ca subdiviziuni administrativ-teritoriale județul se compune din 5 municipii - Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii și Gherla, 1 oraș - Huedin și 74 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului și mai jos fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură din județul Cluj, din vremuri diferite, alte frumoase locuri de vizitat în acest județ și câteva trimiteri poștale ilustrate.