Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de
cultură și arhitectură, o trimitere poștală și o vedere generală
din localitatea olandeză ELBURG, provincia GELDERLAND.
Deasupra am postat o acțiune financiară din această localitate.
Muzeul
Biserica Sfântul Nicolae
Sinagoga
Piața
Poarta Peștelui
Podul
Portul
Arhitectură locală
Trimitere poștală
Vedere generală
xxx
O EPIGRAMĂ PROPRIE
O PASTILĂ DE UMOR
O VORBĂ DE DUH
DE LA ÎNAINTAȘI
____________xxx____________
O MEDALIE
ȘI CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
Informaţii
generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic,
foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite,
preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care
indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane
la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și
apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate
comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de
identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la
manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.
Carol I - Rege al României
Asociațiunea română pentru înaintarea
și răspândirea științelor
Congresul și Expozițiunea din Târgoviște 1911
Carol I, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe
numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von
Hohenzollern-Sigmaringen, (născut 10 aprilie 1839 la Sigmaringen şi decedat 10
octombrie 1914 la Sinaia) a fost domnitorul apoi regele României, care a condus
Principatele Române şi apoi România, după abdicarea lui Alexandru Iona Cuza.
Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914
a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de
ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti),
Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a
redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit la Sinaia castelul
Peleş, care a rămas una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării.
După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus
ridicarea primului pod peste Dunăre între Feteşti şi Cernavodă, care să lege
noua provincie de restul ţării. Medalia postată aici este confecționată din
argint, este rotundă, are diametrul de 65 milimetri și este opera gravorului
Carniol fiul. În câmpul aversului medaliei este redat bustul regelui Carol I
spre dreapta, cu inscripția circulară: ”CAROL I REGE AL ROMÂNIEI”.
Reversul redă inscripția circulară: “ASOCIAȚIUNEA
ROMÂNĂ PENTRU ÎNAINTAREA ȘI RĂSPÂNDIREA ȘTIINȚELOR” În câmp sus este redată o
stea împrăștiind raze, sub care se află inscripția pe șase rânduri: “CONGRESUL
/ ȘI
/ EXPOZIȚIUNEA / DIN / TÂRGOVIȘTE / 1911”. Mai este redat un
cartuș orizontal pentru ștanțarea numelui premiantului, așezat pe ramuri de
stejar și laur.
Cu mai bine de un
secol în urmă a luat naştere în ţara noastră, inspirată după modelul
asociaţiilor similare din Anglia (British Association for the Advancement of
Science, 1831) şi din Franţa (Association française pour l'avancement des
sciences, 1872), la iniţiativa dr.C.I.Istrati, Asociaţiunea română pentru
înaintarea şi răspândirea ştiinţelor. Ea s-a constituit în capitala Moldovei -
Iaşi - unde s-a ţinut primul ei congres între 2 - 5 iunie 1902, din conlucrarea
Societăţii de ştiinţe din Bucureşti cu societăţile surori din Iaşi: Societatea
medicilor şi naturaliştilor, Societatea ştiinţifică şi Societatea "Archiva
literară şi ştiinţifică". Asociațiunea a ţinut opt congrese în perioada
antebelică, având următorii preşedinţi: 1. Iaşi, 2 - 5 iunie 1902, preşedinte:
Petre Poni (1841-1925), membru "activ" al Academiei Române din 1879,
de 4 ori preşedinte al ei. 2. Bucureşti, 21 - 25 septembrie 1903, preşedinte:
dr. Constantin Istrati (1850-1918), membru titular al Academiei Române din
1899, de 3 ori preşedinte al ei. 3. Constanţa, 26 - 30 septembrie 1904,
preşedinte: ing. Elie Radu (1853-1931), membru onorar al Academiei Române din
1926. 4. Craiova, 25 - 27 septembrie 1905, preşedinte: Ştefan Hepites
(1851-1922), membru titular al Academiei Române din 1902, de 3 ori
vicepreşedinte şi o dată secretar general al ei. 5. Bucureşti, 7 septembrie - 1
octombrie 1906, preşedinte: dr. Constantin Istrati. 6. Focşani, 20 - 22
septembrie 1909, (ocazionat de semicentenarul Unirii Principatelor),
preşedinte: Petre Poni. 7. Târgovişte, 23 - 25 septembrie 1911, preşedinte:
ing. Ion Ionescu (Bizeţ) (1870-1946), membru corespondent al Academiei Române
din 1919, unul dintre "stâlpii" Gazetei Matematice. 8. Galaţi, 4 - 7
octombrie 1912, preşedinte: Gheorghe Ţiţeica (1873- 1939), membru titular al
Academiei Române din 1913, de 2 ori vicepreşedinte şi de 2 ori secretar general
al ei. Statutul Asociaţiunii a fost adoptat la congresul 2, şi el prevedea pe
lângă publicaţii şi premii, sprijin bănesc pentru instituţii sau specialişti cu
rezultate în cercetare utile ţării, instituirea de conferinţe şi cursuri serale
pentru vulgarizarea ştiinţelor şi aplicaţiilor acestora; ţinerea unui congres
anual într-un oraş din ţară, între 20 - 30 septembrie, cu organizarea unei
expoziţii locale şi prezentarea de conferinţe publice cu caracter vulgarizator;
chestiuni organizatorice (biroul Asociaţiunii, calitatea de membru, etc).
Asociaţiunea s-a dovedit deschisă faţă de toţi aceia care se ocupau cu o ramură
teoretică sau aplicată a ştiinţelor, faţă de alte societăţi (inclusiv Astra).
Au văzut lumina tiparului aproape integral lucrările primelor două congrese, şi
doar în mică măsură ale ultimelor două.
Insigna - Unitatea militară Boteni - 10 ani
1 august 1980 - 1 august 1990
Localitatea Boteni este situată în comuna Conţeşti
din judeţul Dâmboviţa, iar unitatea militară 01842 este o structură militară de
paraşutişti. Un grup de militari din această unitate militară, au primit o
misiune specială, în dimineaţa zilei de Crăciun (25 decembrie 1989), aceea de a
executa cuplul dictatorial Ceauşescu.
Insigna - Jandarmeria română
Centrul de perfecționare a pregătirii
cadrelor de jandarmi - Ochiuri
Centrul de Perfectionare a
Pregatirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri (C.P.P.C.J.) a fost înfiintat în baza
Ordinului Ministrului Administratiei si Internelor nr. I/0534 la data de 08
aprilie 2005. În anul 2015 Centrul
de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri s-a înfrăţit cu Centrul
Naţional de Antrenament al Forţelor Jandarmeriei Naţionale Franceze (CNEFG)
Saint Astier. Misiunea generală a CPPCJ este
cresterea capacitatii si disponibilitatii de actiune în plan national si
international a subunitatilor mobile de jandarmi, pentru asigurarea unui climat
de ordine si siguranta publica în conditii crescute de instabilitate economica,
sociala, politica, etnica, culturala etc. Pentru îndeplinirea obiectivului, Centrului
de Perfectionare a Pregatirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, i-au fost atribuite
trei valente principale:
- Asigurarea și restabilirea ordinii publice prin:
- Antrenarea subunitatilor mobile de jandarmi în vederea îndeplinirii misiunilor specifice de ordine publica;
- Cunoasterea concreta a problematicii specifice pentru îndeplinirea misiunilor, în conformitate cu legislatia în vigoare, prin participarea instructorilor militari la misiuni de asigurare a ordinii publice în cadrul structurilor mobile de jandarmi de pe întreg teritoriu tarii si în mod deosebit la misiunile din municipiul Bucuresti;
- Participarea acestora în teatrele de operatii la activitati de pregatire si instruire a fortelor politienesti din statele respective ce urmeaza sa se ocupe de gestionarea situatiilor de criza.
- Interventie profesionala si actiuni speciale, prin:
- Adaptarea si implementarea unor tehnici, tactici si proceduri adecvate combaterii fenomenului infractional;
- Pregatirea efectivelor pentru indeplinirea misiunilor cotidiene prin respectarea imperativelor de legalitate, protectie si eficienta;
- Pregatirea efectivelor specializate pentru indeplinirea cu succes a misiunilor cu grad mediu si ridicat de risc.
- Misiuni internationale:
- Prezenta, tot mai activa, a efectivelor Jandarmeriei Române în teatrele de operatii (Kosovo, Afganistan, etc.) impune o pregatire cât mai apropiata de realitatile operative;
- Jandarmeria Româna, membra permanenta a Fortei de Jandarmerie Europeana, organizeaza frecvent exercitii cu participare internationala.
- Participarea instructorilor la stagii de pregatire
internationale alaturi de alte structuri similare din alte tarii.
Insigna - Festivalul concurs interjudețean
al brigăzilor artistice - Târgoviște
Ediția a VI-a 1980
Insigna - Calea ferată Titu-Târgoviște
100 de ani 1884 - 1984
Insigna - Târgoviște (stema)
Târgoviște este un municipiu,
reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Dâmbovița, Muntenia,
România, numărând aproximativ 80000 de locuitori. Reședință domnească și
capitală între anii 1396 și 1714, orașul a deținut mai bine de trei secole
statutul de cel mai important centru economic, politico-militar și
cultural-artistic al Țării Românești. Orașul este situat pe o terasă înaltă de
260 de metri, deasupra văii râului
Ialomița, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia înaltă a
Târgoviștei. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în
împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din
neolitic, dar prima atestare documentară a localității este făcută de cruciatul
bavarez Johann Schiltberger, care
a vizitat orașul în anul 1396. Sus am postat stema actuală, iar dedesubt
fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură din municipiul
Târgoviște, din vremuri diferite.
Curtea domnească
Școala de cavalerie și Bulevardul Carol I
Mitropolia
Mitropolia nouă
Vechea Mitropolie
Muzeul de istorie
Muzeul Poliției
Poarta București
Primăria
Casa de Cultură
Administrația financiară
Biserica Stelei
Vedere
Hotelul Dâmbovița
Palatul de justiție
Comandamentul Diviziei
Palatul Poștei
Palatul administrativ
Strada Libertății cu Librăria Stănescu
Strada Principală
Turnul Chindia
Gara
Gimnaziul Văcărescu
Magazinul Muntenia
Dâmbovița este un județ
din regiunea Muntenia, România, cu
reședința în municipiul Târgoviște. Județul are o suprafață de 4054 kilometri
pătrați (1,7 % din suprafața țării) și numără aproximativ 502000 de
locuitori, fiind situat în partea central-sudică a țării,
suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomița și Dâmbovița.
Altitudinea maximă se înregistrează în Vârful Omu (2505 metri) din
Munții Bucegi, iar cea minimă de cca 120–125 metri, în Câmpia Titu.
Unitățile administrativ-teritoriale ale județului sunt: 2 municipii –
Târgoviște și Moreni, 5 orașe – Găești, Pucioasa, Titu, Fieni și Răcari,
precum și 81 de comune, cu 361 de sate. Sus am postat stema și harta județului
Dâmbovița iar mai jos pozele câtorva frumoase locuri de vizitat în acest
județ, dar și monumente de cultură și arhitectură din vremuri diferite.
Cabana Bolboci
Cabana Zănoaga
Gara - Doicești
Școala primară - Băile Vulcana
Băcănia și Restaurantul Oproiu - - Băile Vulcana
Vedere - Pietroșița
Bulevardul - Găiești
Atelier - Gura Ocniței
Tabăra de pionieri - Gâlma
Gara Lăculețe - Băile Vulcana
Mănăstirea Dealu
Cazarma Regatului Român - Moreni
Popasul turistic - Moroeni
Colonia Societății Astra Română - Ochiuri
Vedere generală a sondelor - Ochiuri
Vedere - Ocnița
Biserica - Priboiu
Pavilionul de dans - Pucioasa
Fabrica de pânzărie - Pucioasa
Pod peste Ialomița - Pucioasa
Primăria - Pucioasa
Vila Mateescu - Pucioasa
Vila Nicolescu - Pucioasa
Vedere - Rucăr
Schitul nou Decebal - Peștera Ialomicioarei
___________ooOoo___________
PERSONALITĂȚI POLITICE
PE BANCNOTELE LUMII
Peter Jansen Wessel Tordenskiold, sau Tordenskjold,
om politic și ofițer navigator norvegian,
a trăit între anii 1690 - 1720.
Detaliu vignetă de pe un notgeld austriac
(bancnotă locală de necesitate)
Câteva vignete de pe bancnote slovace fantezie
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 24.10.2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu