Epaminonda's Blog.....: NURNBERG ȘI FURTH

Moneda de mai sus a fost emisă de municipalitățile localităților

germane NURNBERG și FURTH din landul BAVARIA, regiunea

FRANCONIA MIJLOCIE. Aceste două localități sunt distincte

dar totuși au o zonă comună. Mai jos am postat și alte fotografii

cu monumente de cultură și arhitectură din ambele orașe, vederi

generale, monede, medalii, jetoane sau insigne din fiecare

dintre orașe și chiar din ambele.

Euromedclinic - Hotelul Pyramide din Furth

Fântâna scamatorului din Furth

Piața centrală din Furth

Biserica Elisabeta din Nurnberg

Biserica evanghelică luterană din Nurnberg - vedere laterală

Biserica evanghelică luterană din Nurnberg - vedere frontală

Biserica romano-catolică din Nurnberg

Casa Albert Durer - Nurnberg

Casa Nassau - Nurnberg

Curtea cetății din Nurnberg

Fântâna lui Neptun din Nurnberg

Fântâna Schoner Brunnen din Nurnberg

Opera din Nurnberg

Vederi generale din Furth

Acțiune din Furth

Acțiune din Nurnberg

Medalie din Furth

Medalie din Nurnberg

Medalie din Nurnberg și Furth

Monedă locală din Furth

Monedă locală din Nurnberg și Furth

Insignă din Furth

Insignă din Nurnberg

Jeton din Nurnberg

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

____________xxx____________

O PLACHETĂ

ȘI CÂTEVA MEDALII

DIN JUDEȚUL SUCEAVA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Inaugurarea linie de cale ferată Dornești - Siret 1986

Regionala C.F.R. Iași - Județul Suceava

Siret (în germană: Sereth, în poloneză: Seret, în maghiară: Szeretvásár) este un oraș din județul Suceava, care include și localitățile Mănăstireni și Pădureni. Siret este unul dintre cele mai vechi orașe din România, care precede formarea statului feudal Moldova și a fost a doua capitală a Moldovei (după Baia), în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară parvine din anul 1399. Orașul este cunoscut și ca un important punct de frontieră pe granița de nord a României, către Ucraina. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 7976 locuitori din care: români – 92,05%, ucrainieni – 2,59% și restul – necunoscută sau altă etnie. Din punct de vedere confesional populația orașului are următoarea structură: ortodcși – 79,3%, romano catolici – 5,36%, penticostali – 3,68%, greco catolici – 3,64%, creștini după evanghelie – 1,19% și restul – nedeclarată sau altă religie. Sus am postat stema și gara orașului Siret.

Dornești (în maghiară: Hadikfalva, în germană: Kriegsdorf) este o comună din județul Suceavă, care include și satul Iaz. Comuna este situată la distanța de 42 kilometri de Suceava și 147 kilometri de orașul Siret. Comuna număra 3926 locuitori (anul 2011) dintre care; 89,53% - români, 6,13% - romi și restul – necunoscută sau altă etnie. Din punct de vedere confesional populația comunei se prezintă astfel: 77,81% - ortodocși, 12,53% - penticostali, 1,8% - martorii lui Iehova, 1,22% - romano catolici, 1,19% - adventiști de ziua a șaptea și restul – necunoscută sau altă religie. Cel mai cunoscut obiectiv turistic al comunei este biserica „Adormirea Maicii Domnului” - construită în anul 1796 ca biserică romano-catolică; în prezent este folosită de comunitatea ortodoxă din localitate, fiind păstrat un altar catolic unde se slujește uneori și pentru catolici. Sus am postat stema și gara localității Dornești.

Placheta - Festivalul coral Ciprian Porumbescu - Suceava 1970

Ciprian Porumbescu, nume la nastere Ciprian Golembiovski (nascut la data de 14 octombrie 1853 in localitatea Sipotele Sucevei, Bucovina si decedat la data de 6 iunie 1883 la Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judetul Suceava) a fost un compozitor român. Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Golembiovski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în anul 1881.

Campionatul european de modele spațiale

30 august - 5 septembrie Suceava - România

F.A.I. (Federația aeronautică internațională)

Federația aeronautică internațională (F.A.I.) este organismul mondial de conducere pentru sporturile aeriene. A fost fondat la 14 octombrie 1905 și are sediul la Lausanne, în Elveția. În afară de zborul unor vehicule aeriene cu echipaj uman, acest organism reglementează și zborul vehiculelor fără pilot: aeromodele, baloane, drone, etc.

Modelismul este activitatea de construcție a unor modele (machete) de mașini și aparate (în special la demonstrațiile din cadrul unor discipline școlare). În cadrul modelismului sunt mai multe secții; navomodelism, aeromodelism, rachetomodelism, etc.

Sfântul Mare Mucenic Ioan cel nou de la Suceava

Sfântul mare mucenic Ioan cel Nou (cunoscut și ca Ioan cel Nou de la Suceava este un sfânt român din secolul al XIV-lea, pomenit de Biserica Ortodoxă Română la 2 iunie și 24 iunie (comemorarea aducerii moaștelor sale la Suceava). S-a născut în jurul anului 1300, din părinți creștini și care i-au transmis această dragoste și lui. În viața sa, a împlinit porunca iubirii aproapelui, purtându-se cu toată cuviința față de cei din jurul său, așa cum își desăvârșise învățătura de la dascălii și preoții cetății. Vorba lui Ioan mergea la sufletul multora, mai ales a celor nevoiași, dar au fost și oameni care l-au pizmuit pentru asta. Pentru credința sa mărturisită a fost supus la mari chinuri trupești și în final decapitat. A fost îngropat în cimitirul din Cetatea Alba, dar nu orașul de la gurile Nistrului ci altă localitate din Crimeea, strâmtoarea Kerci. Dușmanii săi au căutat să îi profaneze mormântul însă acolo au descoperit un trup neputrezit și frumos mirositor. Trupul său a fost păstrat ca moaște sfinte într-o biserică din oraș, mai bine de 70 de ani. Moaștele Sfântului Ioan - numit acum "cel Nou", spre a se deosebi de Sfântul Ioan Botezătorul sau de alți sfinți cu acest nume – a fost aduse în anul 1402, de către domnitorul Alexandru cel Bun, la Suceava, puse în păstrare la biserica Mirăuți până în anuș 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitană din Suceava - cu hramul Sfantului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Moaștele au rămas în Suceava până în anul 1686, când a intrat cu oaste în Moldova regele Jan Sobieski al Poloniei. La retragere, a luat cu sine în Polonia și pe mitropolitul cărturar Dosoftei. De teama unor jafuri, mitropolitul a luat cu el, din Suceava, moaștele Sfântului Ioan cel Nou, odoarele și documentele Mitropoliei. Au fost duse și așezate la Jolkiew, unde a viețuit și mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693). Cinstitele moaște au rămas în pământ străin până în 1783, când episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuți a reușit să le readucă acasă, fiind reașezate tot în fosta catedrală mitropolitană cu hramul Sfântului Gheorghe. O nouă strămutare a lor a avut loc în cursul primului război mondial, când, spre a fi ocrotite, au fost duse la Viena și adăpostite în capela ortodoxă română din același oraș. Revenirea Bucovinei și a Basarabiei la țara-mamă, în 1918, a făcut ca Sfântul Ioan să devină iarăși ceea ce a fost veacuri de-a rândul, adică "ocrotitorul a toată țara Moldovei".

Suceava 1988

10 februarie 1388 - 18 august 1988

Suceava este un municipiu, reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Suceava, România. Municipiul Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării. Timp de două veacuri a fost capitală a principatului Moldova, iar între anii 1775 - 1918 a fost un oraș din Imperiul Austriac (pământurile coroanei Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei). Teritoriul orașului Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele II–III exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane. În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască pe aceste meleaguri, iar în secolul al XIV-lea, în anul 1388 Suceava este menționată drept capitală a Moldovei. În prezent orașul are o populație de aproximativ 86000 de locuitori. Deasupra am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Suceava, iar dedesubt pozele unor monumente de cultură și arhitectură din municipiul Suceava, din vremuri diferite.

Muzeul satului bucovinean

Palatul de justiție

Hanul domnesc

Biblioteca Bucovinei "I.G.Sbiera"

Casa polonă

Liceul Ștefan cel Mare

Muzeul de științele naturii

Casa de cultură

Cetatea de scaun

Muzeul Bucovinei

Prefectura

Primăria

Biserica Sfântul Dumitru

Vechea Mitropolie: biserica Sfântul Gheorghe cu moaștele

sfântului Ioan cel Nou (biserică începută de Bogdan la 1514 și

terminată de fiul său Ștefan cel tânăr la 1522

Biserica Sfântul Ioan cel nou de la Suceava

Șipotul

Vechea mitropolie

Suceava este un județ în nordul extrem al provinciei istorice Moldova, din România, la frontiera cu Ucraina. Capitala județului este orașul cu același nume. Județul se întinde pe o suprafață de 8553 kilometri pătrați și numără aproximativ 615000 de locuitori. Ca subunități administrative județul este compus din; 5 municipii - Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, 11 orașe - Gura Humorului, Siret, Solca, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milișăuți, Salcea, Broșteni, Cajvana, Vicovu de Sus și 97 de comune. Deasupra am postat harta și stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Suceava, iar dedesubt câteva fotografii ale unor monumente arhitectonice și de cultură ale județului Suceava, din vremuri diferite, câteva trimiteri poștale ilustrate, dar și alte locuri de vizitat în acest județ.

Mănăstirea Voroneț - Gura Humorului

Chilia lui Daniil Sihastru - Putna

Mănăstirea - Sucevița

Mănăstirea - Dragomirna

Mănăstirea - Moldovița

Mănăstirea - Humor

Stațiunea - Vatra Dornei

Salina - Cacica

Cheile - Moara Dracului

Cabana - Giumalău

Pietrele vulcanice - 12 apostoli

Mănăstirea - Probota

Biserica Grădini - Fălticeni

Gara - Burdujeni

Fosta Policlinică și statuia Margaretei Mușat - Siret

Hotelul comunal (Primăria) - Câmpulung Moldovenesc

Casa memorială Nicolae Labiș - Mălini

Primăria Fălticeni

Izvorul Sentinela - Vatra Dornei

Mănăstirea - Putna

Mănăstirea Bogdana - Rădăuți

Muzeul apelor Mihai Băcescu - Fălticeni

Muzeul de artă Ion Irimescu - Fălticeni

Muzeul memorial Ciprian Porumbescu - Stupca

Teatrul de stat - Fălticeni

Templul mare - Rădăuți

Primăria - Dornești

Primăria - Siret

Gara veche - Siret

Cabana Daia - Câmpulung Moldovenesc

Gimnaziul Alecu Donici - Fălticeni

Vila Aurită - Câmpulung Moldovenesc

Vedere - Iacobeni

Mănăstirea - Râșca

Strada Principală - Pojorâta

Fabrica de sticle - Putna

Vila Dr.Culacov - Solca

Vedere - Cârlibaba

Masivul Rarău

____________ooOoo____________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

George V, nume real George Frederick Ernest Albert a fost suveranul Regatului Unit al Marii Britanii și al dominioanelor britanice, precum și împăratul Indiei între anii 1910 - 1936. El a trăit în perioada anilor 1865 - 1936.