Epaminonda's Blog.....: ISTORIA JOCURILOR OLIMPICE

A XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat în orașul Soci din Rusia în perioada 7 – 23 februarie 2014. La această competiție au participat delegații din 88 de state ale lumii, ale căror sportivi (2780 în total) au concurat în cadrul a 98 de probe sportive dintr-un total de 15 sporturi diferite. Mai jos admir mascota acestor jocuri.

Festivitatea de deschidere a jocurilor a avut loc pe stadionul olimpic din Soci și a fost inaugurată de discursului președintelui Vladimir Putin. Pentru realizarea medaliilor oficiale s-au folosit 3 kilograme de aur, 2 tone de argint și 700 de kilograme de bronz. O medalie de aur are în compoziție 525 de grame de argint și 6 grame de aur. Medaliile au un diametru de 10 centimetri au un insert semi-circular dintr-un policarbonat de mare transparență, folosit pentru prima dată la competiția olimpică. Medaliile de aur au în compoziție un minuscul fragment din structura meteoritului căzut la data de 15 februarie 2013, orele 9.20 în vecinătatea localității Celiabinsk. S-a estimat că acest meteorit avea diametrul între 15 și 17 metri, masa de 7000 – 1000 de tone și că el s-a dezmembrat în atmosferă la altitudinea de 20 – 40 kilometri. Specialiștii au constatat că fenomenul a eliberat o cantitate de energie de 440 kilotone trinitrotoluen, de treizeci de ori mai multă decât explozia de la Hiroșima, ce a creat o undă de șoc ce a produs importante distrugeri în zonă.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel: locul I – Rusia cu 33 de medalii, locul II – Norvegia cu 26 medalii, locul III – Canada cu 25 de medalii din care 10 de aur și locul IV – SUA cu 28 de medalii, din care doar 9 de aur (numărul medaliilor de aur făcând departajarea). Cei mai medaliați sportivi la aceste jocuri au fost:

patinatorul de viteză pe pistă amenajată, rusul Victor Ahn, care a obținut 3 medalii de aur și una de argint,

bulgăroaica Darya Domracheva, care a obținut trei medalii de aur în probele de biatlon

și norvegiana Marit Bjoergen, care a obținut tot trei medalii de aur, dar în probele de schi cros. România a participat la aceste jocuri cu o delegație de 24 sportivi care a concurat la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, sanie, sărituri cu schiurile, schi alpin, schi fond, skeleton), cu 5 mai puțini decât în anul 2010 și nu a obținut nicio medalie. Cu referire la această ediție a jocurilor, șeful Comitetului Olimpic Internațional a declarat: "E uimitor ce s-a întâmplat", s-a construit totul de la zero. Reacţia sportivilor, a comitetelor naţionale, a federaţiilor, sponsorilor a fost copleşitor de pozitivă. Voluntarii au arătat cea mai bună ospitalitate rusă. Nu au oferit doar un zâmbet, ci şi informaţia corectă". La aceste jocuri s-a aplicat cel mai mare program antidoping din istorie, iar rezultatele s-au văzut. La festivitatea de închidere, 6 sportivi au lipsit, traşi pe bară de CIO. Cu un total de 2631 de teste, cu 200 mai mult decâ era plănuit, Olimpiada de la Soci a stabilit un nou standard.

Cu 13 medalii în toată cariera, norvegianul Ole Einar Bjoerndalen, în vârstă de 40 de ani a devenit cel mai titrat sportiv din istoria Olimpiadelor de iarnă. Olanda are viteza în sânge. Începând cu anul 1928, Olanda a câştigat 108 medalii la Olimpiada de iarnă, iar 104 dintre acestea au venit în ovalul patinatorilor de viteză! La Soci, Olanda s-a impus în 22 din 23 de întreceri, record pentru o singură naţiune la o competiţie olimpică!

A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de Iarnă va avea loc în perioada 9 – 25 februarie 2018 în localitatea PyeonChang din Corea de Sud, fiind prima ediție organizată pe teritoriul Asiei continentale. PyeonChang a fost ales ca oraș-gazdă pe data de 6 iulie 2011 în cadrul a celei de-a 123-a întruniri a Comitetului Internațional Olimpic, desfășurate la Durban, în Africa de Sud, devansând orașele Munchen din Germania și Annecy din Franța. Se preconizează că la aceste jocuri vor participa delegații din aproximativ 100 de state ale lumii iar sportivii vor concura în cadrul a 102 probe sportive dintr-un total de 15 sporturi.

Deasupra se prezintă medalia oficială a acestor jocuri.

Deasupra admiri un set de insigne care promovează Jocurile olimpice din anul 2018 de la PyeongChang.

A XXXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară au avut loc la Rio de Janeiro, în Brazilia, în perioada 5 - 21 august 2016. Ceremonia de deschidere a avut loc pe stadionul Maracana și a fost inaugurată de cuvântul vicepreședintelui brazilian Michel Temer. La aceste jocuri au participat peste 11400 sportivi din 206 state ale lumii precum și o delegație mixtă reprezentând categoria de refugiați, care a concurat sub steagul olimpic. Probele sportive au avut loc pe 33 arene sportive ale orașului. Jocurile au fost precedate de numeroase controverse, precum instabilitatea guvernului federal al Braziliei; îngrijorările privind virusul Zika, poluarea golfului Guanabara și scandalul de dopaj în care implicată a fost delegația Rusiei. Cel mai tânăr sportiv prezent la Rio a fost nepalezul Gaurika Singh, de 13 ani care a concurat la înot, proba de 100 metri spate, iar cel mai în vârstă sportiv a fost australianul Mary Hanna, de 61 de ani, care a concurat la echitație. Delegația cea mai numeroasă a aparținut SUA și a numărat 556 sportivi, iar cea mai mică delegație a aparținut statului Tuvalu, cu un singur sportiv. La această ediție a jocurilor România a participat cu o delegație de 96 de sportivi care au concurat în cadrul a 15 sporturi, obținând doar 5 medalii: una de aur, una de argint și trei de bronz. Medalia oficială a competiției este reprezentată mai jos.

Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel: locul I – SUA cu 121 medalii, locul II – Marea Britanie cu 67 medalii din care 27 de aur, locul III – China cu 70 medalii din care doar 26 de aur și pe locul 47 - România cu 5 medalii. Cam puțin!!!

Medalia de aur a fost obținută în disciplina sportivă scrimă, proba spadă feminin pe echipe, de către Loredana Dinu, Simona Gherman, Simona Pop și Ana Maria Popescu.

Atletul sud-african Wayde van Niekerk a făcut istorie la Rio, devenind primul atlet din lume care a alergat 100 de metri sub 10 secunde, 200 de metri sub 20 de secunde și 400 de metri sub 44 de secunde.

Deasupra admiri un set de insigne care au promovat Jocurile olimpice 2016 Rio.

Ediția a XXXII-a Jocurilor Olimpice de vară va avea loc în perioada 27 iulie – 9 august 2020, la Tokyo, în Japonia. Sunt așteptate delegații de sportivi din 206 state ale lumii, ce vor concura în 324 probe sportive dintr-un total de 33 de sporturi diferite. Tokyo a fost desemnat oraș gazdă în cadrul celei de-a 125-a Sesiuni a Comitetului Olimpic Internațional de la Buenos Aires – Argentina – pe date de 7 septembrie 2013, devansând orașele Istanbul (Turcia) și Madrid (Spania).

Deasupra admiri un set de insigne care promovează Jocurile olimpice de la Tokyo din anul 2020.

***

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O PASTILĂ DE UMOR

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

__________xxx_________

CÂTEVA MEDALII

ȘI INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Fundația Prințul Paul pentru România

Nimic fără Dumnezeu - februarie 2003

Mănăstirea Curtea de Argeș - Aducerea în țară

după 50 de ani a osemintelor regelui Carol II (1893 - 1953)

Fundația "Printul Paul pentru România" a fost infiintata in 1991 de Printul Paul de Romania ca persoana juridica romana, organizatie publicã non -guvernamentalã, nonprofit, apoliticã, cu activitate în domeniile cultural, spiritual si umanitar. Principalul scop al fundatiei este de a redescoperi valorile, de a reface si crea o noua imagine Romaniei. Actiunile de conservare, restaurare, punere in valoare a monumentelor din patrimoniul cultural romanesc, incurajarea cercetarii medicale romanesti, modernizarea sau dotarea diferitelor stabilimente cu echipamente noi, stimularea si recompensarea tinerelor talente - adevarata bogatie a Romaniei - sunt adevarate prioritati ale Fundatiei. Prin invitarea unor personalitati din domeniul politic, cultural, economic in Romania asistate de presa romana, dar, cel mai important, de cea straina, prin vizita tinerilor superdotati in strainatate, imaginea Romaniei se va schimba. Sus am postat logo-ul acestei fundații.

Paul-Philippe de Hohenzollern, cunoscut ca și Prințul Paul al României (născut 13 august 1948 la Paris) este fiul lui Mircea Grigore Carol al României (cunoscut drept Mircea Grigore Carol de Hohenzollern, 1920 – 2006), fiul prințului Carol al României, viitor rege al României. Paul susține că el este adevăratul succesor la tronul României, deși mariajul lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino (mariaj ce a dus la nașterea tatălui său in ianuarie 1920) a fost anulat de către Tribunalul Ilfov în ianuarie 1919, după care această hotărâre a fost contestată în tribunalele internaționale (din Portugalia și Franța), acolo unde Paul al României a câștigat recunoașterea faptului că tatăl său este fiul legitim al lui Carol al II-lea, iar el devenind nepotul lui Carol al II-lea. La data de 14 februarie 2012 și Înalta curte de Casație și Justiție a României i-a recunoscut tatălui său, Carol Mircea, calitatea de fiu legitim al regelui Carol al II-lea, iar Paul a fost recunoscut astfel drept moștenitor al lui Carol al II-lea. Conform normelor dinastice internațional acceptate, calitatea de membru al unei Case Regale nu este dată de simpla înrudire biologică între membrii familiei, ci presupune recunoașterea explicită a apartenenței, de către Șeful acelei Casei Regale. Cum nici regele Carol II, nici actualul șef al Casei regale a României, fostul rege Mihai, nu i-au acordat vreodată calitatea de membru lui Paul Lambrino sau tatălui său - un copil rezultat dintr-o căsătorie anulată - folosirea numelui „de România” de către acesta (cu sens dinastic), este forțată.

Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România situată în oraşul Curtea de Argeş. Ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai apreciate monumente de arhitectură din Ţara Românească. Mănăstirea a fost construită de către domnitorul Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii de la 1359. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată între anii 1875 - 1886 de către arhitectul francez Andre Lecompte du Nouy, discipol al lui Eugene Viollet le Duc, care i-a adus şi unele modificări care au diminuat uşor, după părerea specialiştilor, valoarea istorică a monumentului.

Insignă - România CGP (Corpul gardienilor publici)

Înființat în anul 1994, conform Legii 26/1993 și a Hotărârii de Guvern nr. 518 din anul 1993, Corpul Gardienilor Publici a fost o instituție publică prestatoare de servicii de pază și ordine publică, precum și de transport de valori. Aceste servicii se realizau doar în urma unor contracte încheiate cu cei interesați, contra cost, Corpul Gardienilor Publici fiind o instituție care se autofinanța. Atribuțiile gardienilor publici variau în funcție de contractul încheiat și cu cerințele celui care încheia contractul. Competențele gardienilor publici erau: să oprească și să legitimeze persoane despre care au date sau indicii că au comis o abatere, contravenție sau infracțiune; să rețină persoane despre care au date sau indicii că au comis o abatere, contravenție sau infracțiune; să constate contravenții (cei care încalcă prevederile Hotărârilor de Consiliu Local și a Legii 2/2001); să facă uz de armă, conform legii. Din Corpul Gardienilor Publici făceau parte atât bărbați cât și femei, condițiile de angajare fiind următoarele: limita de vârstă 40 de ani, stagiul militar satisfăcut, test psihologic (eliminatoriu),certificat care să ateste starea bună de sănătate, comportament civilizat, minim 10 clase. Odată îndeplinite aceste condiții, aspiranții urmau un curs de perfecționare de 30 de zile care se finalizează cu un examen. De asemenea, era nevoie și de avizul de port armă eliberat de Poliție. În timp această instituție a evoluat și, urmare a îmbunătățirii cadrului legislative, a devenit Poliția locală cu atribuțiuni mai largi și mai bine precizate.

Concursul de atletism juniori Ungaria Romania 1951

Atletismul apare in Romania la sfârsitul secolului XIX, la initiativa studentilor care studiau in tarile occidentale. In timpul vacantelor, acestia promovau atletismul organizand competitii de alergari, sarituri si aruncari. Primul concurs organizat de atletism are loc in 1882 la Bucuresti, cu participarea elevilor de la liceele Sf. Sava si Matei Basarab. Treptat, creste interesul pentru activitatea sportiva, in general, si atletism, in particular. Se organizeaza curse care atrag un numar mare de concurenti, se contureaza o literatura de specialitate si sunt organizate competitii pe criterii de varsta. Mai mult, cu prilejul serbarilor scolare sunt introduse intreceri la alergari si sarituri la mai multe licee din diverse orase. In 1912, se infiinteaza Comisia de atletism, alergari pe jos si concursuri, parte din Federatia Romana a Societatilor Sportive. Acea comisie este de fapt precursoarea Federatiei Romane de Atletism (FRA), a 19-a federatie pe lista mondiala, care in 1923 se afiliaza la IAAF. Primele Campionate Nationale ale Romaniei sunt organizate in 1914, la 16 probe, si se adreseaza doar barbatilor. Un an mai tarziu, in 1915, se inaugureaza la Bucuresti primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul Tineretului. Abia din 1922, femeile vor avea propriile competitii, iar trei ani mai tarziu vor fi organizate primele Campionate Nationale feminine, precum si primele Campionate pentru juniori. In 1928, la Jocurile Olimpice de la Amsterdam, o delegatie a Romaniei formata din 10 atleti si 2 atlete participa pentru prima data la o astfel de competitie, iar in acelasi an debuteaza Campionatele Universitare din Romania. In 1930, la Atena, atletii romani se claseaza pe locul al doilea, la prima editie oficiala a Jocurilor Balcanice, iar in 1934, la editia inaugurala a Campionatelor Europene, participa 4 atleti romani. In 1937, FRA organizeaza, pentru prima data in Romania, Jocurile Balcanice, iar in 1948 debuteaza seria Campionatelor Internationale ale Romaniei, nelipsite din Calendarele Anuale ale FRA. Incepand cu anul 1952, atletii romani participa cu regularitate la toate marile competitii mondiale si europene si scriu, cu fiecare medalie, istoria atletismului romanesc.

Ungaria este un stat european, vecinul de vest al țării noastre, cu capitala la Budapesta, ce se întinde pe o suprafață de 93030 kilometri pătrați și numără aproximativ 9,9 milioane de locuitori. Statul ungar este o republică parlamentară, membru al NATO, UE și Grupului de la Visegrad. Grupul de la Visegrad este o organizație de cooperare economică economică regională format din Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria. Deasupra am postat steagul, stema și clădirea Parlamentului Ungariei.

Insigna - România - Comisariatul pentru societatea civilă

Federația Comisariatul pentru Societatea Civilă este o structură confederativă ce reunește forme asociative și federative ale societății civile, iar prin activitatea pe care o desfășoară are calitatea oficială de a fi colaborator raportor al Parlamentului European, astfel cum aceasta a fost conferită prin adresa din 16.11.2007, emisă de reprezentanța Parlamentului European în Romania. În virtutea acestei calități, orice eveniment important legat de viața și activitatea socială este comunicat atât structurilor europene, euroatlantice cât și structurilor interne competente.

Insigna - Promovat

Piesa medalistică de mai sus (insignă sau medalion) Promovat se conferea pe vremea Regatului României tuturor elevilor care promovau anii de școală. Prin acest lucru se încuraja învățământul, atrăgând mai mult copii la școală. Adeseori la această piesă era atașat și un șnur tricolor prin care se cultiva sentimentul patriotic național în sufletul școlarului.

___________ooOoo__________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

Cristofor Columb a fost un navigator explorator italiano-spaniol, care s-a născut în anul 1451 la Genova în Italia și a decedat la data de 20 mai 1506 la Valladolid în Spania. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America.