Epaminonda's Blog.....: ALTAIST

Mai jos am postat și alte fotografii din localitatea austriacă ALTAIST,

în prezent cartier al localității RIED IN RIEDMARK,

bundeslandul AUSTRIA SUPERIOARĂ.

Capela

Grădinița

Palatul GRUNAU

Școala veche

***

DOUĂ EPIGRAME

DIN VIAȚĂ

Constantin Bidulescu – Ploiești

profesor matematică

AFACERIȘTII

Sunt sus-puşi şi sunt maturi

Dar se-nhăitează cu escrocii.

„Cine se bagă în lături

Îl mănâncă porcii”.

VESTE

Iat-o veste fraţilor

Care-i cam acidă:

„Mama proştilor

E mereu gravidă”.

________xxx_________

CÂTEVA

PLACHETE ȘI INSIGNE

ALE SOCIETĂȚII

NUMISMATICE ROMÂNE

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - Congresul și expoziția

Societății Numismatice Române - 1933

Era la început de veac XX. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române. Insigna de mai sus și logo-ul prezintă chipul zeiței Atena.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva.

Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Sus am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Plachetă - Congresul și expoziția

de arheologie și numismatică

Craiova - 1934

În anul 1872 pe emblema României a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei şi bourului Moldovei şi simbolul Olteniei. Acest semn heraldic constă dintr-un scut roşu, încărcat cu un leu încoronat care iese dintr-o coroană antică ţinând între labe o stea cu cinci colțuri. Leul a fost preluat din sigiliul mic al domnitorului Mircea cel Bătrân. Coroana aflată la bază reprezintă însemnul marelui ban al Olteniei.

Fișier:Stema Olteniei dupa marea Unire.jpg

Din anul 1921 stema a căpătat forma de azi, în planul al treilea al imaginii, pe fond roşu, se găseşte un leu care iese dintr-un pod (podul de la Drobeta). Podul de la Drobeta din varianta actuală evocă cucerirea romană, latinitatea, iar leul este reprezentat fără coroană. Simbolul grafic de mai sus reprezintă stema Olteniei și Banatului, fiind inclus și în stema actuală a României.

Insignă - Al III-lea Congres și expoziție

de arheologie și numismatică

Cernăuți - 1935

Stema reprezentată pe insigna de mai sus este preluată de pe monedele Moldovei de la anul 1375. Pe aversul acestor monede apărea capul de bour iar pe revers blazonul domnitorului Petru I Mușat. Ideea reprezentării capului de bour este preluată după dinarii polonezi bătuți la 1360 care circulau și pe teritoriul Moldovei. Simbolul color stilizat, prezentat deasupra, reprezintă stema Moldovei și este inclus și în stema actuală a României.

Insignă - Al IV-lea Congres numismatic și arheologic

Cluj - 1936 - Dacia Felix

Reprezentarea grafică de pe insigna de mai sus este preluată după o monedă care a circulat în provincia Dacia romană. Dacia Traiană sau Dacia Felix este provincia romană Dacia din timpul împăratului Traian și a succesorilor săi, din anul 106 D.H. și până în anul 275 D.H., când se termină retragerea aureliană.

Plachetă - Al V-lea Congres numismatic și arheologic

Iași - 1937

Reprezentările grafice ale insignei de mai sus sunt calul de pe stema interbelică a județului Iași și capul de bour - stema provinciei românești Moldova.

_____________ooOoo_____________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII