Epaminonda's Blog.....: GROENLO

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea olandeză GROENLO, comuna OOST

GELRE, provincia GELDERLAND și câteva trimiteri poștale

ilustrate din vremuri diferite dar și o medalie locală.

Biserica reformată Sfântul Calixtus

Muzeul orașului

Strada Nouă

Hotelul

Muzeul național

Poșta

Parcul de distracții "Marveld"

Piața

Trimiteri poștale

Medalie locală

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O CUGETARE PROPRIE

UN CAREU

DE DEFINIȚII REZOLVAT

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O EPIGRAMĂ PROPRIE

___________xxx__________

CÂTEVA

MEDALII ȘI INSIGNE

DIN JUDEȚUL MUREȘ

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

Muzeul de istorie - Sighișoara

Muzeul de Istorie Sighișoara a fost înființat la 25 iunie 1899 de către medicul Josef Bacon și este adăpostit în Turnul cu Ceas, simbolul orașului, care, împreună cu întreaga cetate, sunt parte integrantă a Patrimoniului Mondial UNESCO începând cu anul 1999. O altă particularitate interesantă este organizarea pe verticală, fiind de altfel singurul muzeu din țară organizat astfel, beneficiind de șapte camere dispuse pe șase niveluri. Pe primul nivel se regăsește expoziția de arheologie, care adună obiecte din epoca bronzului, epoca romană sau cea dacică dar și obiecte din perioada migrațiilor, remarcându-se printre altele vatra altar – un calendar solar din epoca bronzului – dar și macheta ce reprezintă Sighișoara la 1735. Tot aici, dar pe hol, este ilustrată istoria muzeului, prin intermediul imaginilor vechi sau cu ajutorul altor elemente precum prima carte de impresii ale vizitatorilor, dar sunt prezentate și date despre viața întemeietorului Josef Bacon. La următorul nivel întâlnim o farmacie cu obiecte medicale din diverse perioade, de la secolul I până la secolul al XX-lea și o mică expoziție etnografică, în care remarcăm presa pentru ulei din secolul al XVIII-lea însă un alt element deosebit este și ușa veche de la 1567. Etajul al treilea dezvăluie o interesantă expoziție de mobilier urban cu piese precum măsuța Rococo, comoda Biedermeier, bufetul renascentist sau dulapul baroc. Se disting și podoabele din secolele XVII – XIX dar și clavicordul, restaurat și încă funcțional, de la începutul secolului al XIX-lea, instrument folosit pentru a învăța cântatul la pian. La nivelul patru regăsim, pe lângă expoziția de ceramică săsească din secolele XIV – XX, și breslele meșteșugărești medievale din Sighișoara, reprezentate prin lăzi de breaslă cu însemne specifice și produse meșteșugărești, cele mai importante fiind cele ale fierarilor, tâmplarilor, măcelarilor sau cizmarilor. Penultimul Penultimul etaj adăpostește mecanismul ceasului, încă funcțional, care datează din 1906 însă trebuie menționat și că primul său mecanism a fost atestat în 1648. Aici pot fi admirate și figurinele ceasului, statuete din lemn de tei pictate, care înfățișează zeii patronimici ai zilelor săptămânii, dar și o mică expoziție cu ceasuri de perete, precum și alte două mecanisme de ceas de turn, din lemn și metal, Sighișoara având o adevărată tradiție în acest sens, primele două mecanisme din țară fiind confecționate de meșteșugari sighișoreni. La ultimul nivel, cel de-al șaselea, trecând prin mica expoziție dedicată lui Hermann Oberth, pionier al astronauticii, care a inventat duza conică folosită la propulsia rachetei, se ajunge în balcon, de unde se poate admira o frumoasă panoramă asupra oraș.

Sighișoara (în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un municipiu situat în judeţul Mureş, România, care include și satele: Angofa, Rora, Aurel Vlaicu, Șoromiclea, Venchi, Viilor și Heitur. Undeva lângă Sighișoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificație puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ștampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108 - 248, opaițe romane, inele de aur cu filigran, etc. Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință fundus regius (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Cronicarul sighișorean Georg Kraus (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menționată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). La recensământul din anul 2021 municipiul Sigișoara număra 23927 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2011 – 28102 locuitori) dintre care: 65,69% - români, 12,57% - maghiari, 2,93% - romi și restul – necunoscută sau alte etnii. Componența confesională a municipiului Sighișoara astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 62,675, romano catolici – 4,09%, unitarieini – 2,51% și restul – nedeclarată sau alte religii. Populația localității a evoluat astfel:

anul 1910 - din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și 383 erau de alte naționalități.
anul 1930 - număra 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a.
anul 1948 - din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități.
anul 1992 - din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români, 1.327 germani, 6.948 maghiari, și 853 de alte naționalități.

Cele mai importante acțiuni culturale care au loc anual aici sunt:

festivalul medieval - ultimul sfârșit de săptămână al lunii iulie
festival de muzică blues - în luna februarie
festival de film - luna iunie
festivalul Academia Sighișoara - luna august
festivalul ProEtnica – luna
festivalul de muzică electronică - sfârșitul lunii - in incinta fostei fabrici de sticlărie.
festivalul de fanfară - septembrie

Principalele monumente istorice ale orașului sunt:

cetatea Sighișoara
turnul ce ceas
clădirea Primăriei
hotelul Central Park
Casa cu cerb
casa Vlad Dracul
Casa Nikos Beloianis
fostul sanatoriu
fostul cazinou maghiar

Personalități care s-au născut sau au trăit vremelnic aici sunt:

Anca Petrescu – arhitect - 1949 - 2013
Adrian Ivanițchi – cantautor folkist – n. 1947
Miron Mitrea – politician – n. 1956
Herman Oberth – inventator – 1894 – 1989
Vlad Țepeș - domnitor al Țării Românești - 1431 – 1476
Eugenia Vodă –critic de film – n. 1959
Radu Voinea – jucător și antrenor de handbal – n.1950

Întreprinderea de utilaje și piese de schimb Reghin 1953 - 1978

Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb Reghin", denumire actuală - IRUM Reghin, este o societate pe acțiuni - companie producătoare de utilaje agricole și forestiere.Compania este cunoscută pentru fabricarea de tractoare, încărcătoare frontale, funiculare și trolii, precum și pentru producția pieselor de schimb aferente. Sediul firmei, inclusiv cea de piese de schimb, este în Reghin, pe strada Pandurilor iar sediul administrativ pe strada Axente Sever, la nr.6. A luat ființă la 1 ianuarie 1953 sub denumirea de Întreprinderea de Reparații Locomotive CFF Reghin (IRL). Denumirea a fost schimbată pe parcurs în Întreprinderea de Reparații Utilaje și Mecanisme (IRUM) în 1960, apoi în Grupul de Uzine pentru Producția Utilajelor și Pieselor de Schimb (GUPUPS) ajungând în 1973 la denumirea de IUPS (Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb). În 1990, IUPS a redevenit IRUM. Funcționând inițial ca și companie de stat, primele studii privind utilajele forestiere sunt realizate în 1968, iar primele TAF-uri sunt construite doar un an mai târziu. În anii care urmeză, procesul contiuu de inovare și dezvoltare dau naștere unor modele definitorii pentru produsele de astăzi, cum ar fi TAF 650 sau TAF 657M. Din anul 2010 aici se produc și tractoare. În 2015 IRUM a inaugurat singurul Centru de Cercetare și Dezvoltare a utilajelor agricole și forestiere cu capital românesc din țară, locul unde se formează și lucrează peste 40 de ingineri specialiști. În 2016 se lansează TAF 2012 G cu clește, cel mai nou utilaj conceput în Centrul de Cercetare și Dezvoltare, un tractor forestier românesc cu performanțe occidentale, remarcându-se prin tehnologie de ultimă oră, eficiență și confort., foarte solicitat de piața externă.

Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, (în limba germană Sächsisch-Regen, în limba maghiară Szászrégen, Nagyrégen) este un municipiul din județul Mureș, România, ce include și localitățile Apalina și Iernușeni și numără în total 33281 de locuitori, din care: români – 62,56%, maghiari – 27,79%, romi – 6,21% și restul – altă etnie sau necunoscută. Din punct de vedere confesional populația orașului are următoarea structură: ortodocși – 59,3%, reformați – 16,98%, romano catolici – 7,92%, greco catolici – 5,14%, adventiști de ziua a șaptea – 1,96% și restul – altă religie sau nedeclarată. Prima atestare documentară a orașului parvine din anul 1228 (în diploma regelui maghiar Andrei al II-lea se amintește numele localității “Regun”). Principalele monumente istorice ale orașului sunt:

Biserica Evanghelică-Luterană (adresa: str. Călărașilor 1, datată – anul 1330)
Biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae.

Electro Mureș - România

Societatea "Electro Mureș" din Târgul Mureș s-a înfiinţat in 1949 ca urmare a transformării cooperativei “Ciocanul”. Societatea se întinde pe o suprafaţă de circa 18500 metri pătraţi (din care 13400 acoperiţi) şi are un total de 140 persoane. Activitatea principală este aceea de fabricarea aparatelor electrocasnice mici, radiatoarelor cu ulei, convectoarelor electrice şi matrițelor. În anul 1998 a fost achiziționată de către compania italiană Tri. O. M. Spa din Cambiano. Datorită propriei capacităţi productive şi a investiţiilor continue în tehnologia de proiectare, Electromures este mai competitivă în sectoarele prototip, proiectare şi de realizare a matriţelor şi dispozitivelor, devenind un partener complet pentru clienţi. Datorită propriilor realizări şi investiţiilor importante în tehnologia de fabricaţie ( injectări mase plastice, metalizare, sudare şi montaj) societatea poate să sprijine clienţii în design, executând proiectare, furnizând servicii, în scopul satisfacerii clientului şi în respectarea standardelor de calitate cerute. Poate propune alte soluţii inovatoare în fazele de dezvoltare ale produsului. Sprijinind clientul în necesitatea de localizare şi restrângerea lucrurilor, furnizează un suport constant de la începutul productiei până la livrarea produsului. In prezent activitatea se desfăşoară în următoarele sectoare:

proiectarea și construcția matrițelor și dispozitivelor după desenul clienților, fie pentru ștanțare, fie pentru injectare plastică
producția de faruri pentru sectorul de motociclete, fie tradițional, fie electronic
producția de sisteme de iluminare pentru uz civil, fie tradițional, fie electronic.
producția de componente termoplastice pentru automobile, pentru aparate electrocasnice și pentru aplicații industriale și metalizarea componentelor termoplastice.

Sediul central al societății este situat în Târgu Mureș, pe Strada Călărașilor, la nr. 112 – 114. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul central al Societății "Electro Mureș".

A.S. Armata Târgu Mureș

Fotbal Club ASA Târgu Mureș, cunoscut sub numele de ASA Târgu Mureș, pe scurt ASA, este un club profesionist de fotbal din Târgu Mureș, ce evoluează în prezent în Liga a IV-a. A fost fondat în 1962, apoi în august 1964 a fuzionat cu Mureșul Târgu Mureș, descendenta Voinței Târgu Mureș. Susținut financiar de Ministerul Apărării Naționale, ASA a fost considerat un club privilegiat al regimului comunist si un satelit neoficial al Steleie București. Ascensiunea a fost rapidă și în scurt timp, ASA devenind una dintre cele mai importante echipe din țară. După revolutia din 1989 militarii și-au început declinul iar în 2005, clubul a dat faliment. Intre 2008 si 2018, autoritățile locale au rebrenduit Transil Târgu Mureș în FCM Târgu Mureș, apoi ASA Târgu Mureș, dar noua entitate nu a avut continuitatea vechiului club. În vara anului 2021, ASA a fost reînființată, purtând marca originală a clubului istoric. Cea mai bună performanță a clubului a fost un loc 2 în Divizia A, la finalul sezonului 1974-1975. A participat de 3 ori în Cupa UEFA. Între 1962 și 1989, a jucat 20 de sezoane în Liga I și restul în Liga a II-a. La finalul sezonului 2001 – 2002 echipa a retrogradat în Liga a III-a pentru prima dată în istoria sa, și echipa s-a dizolvat, în 2005, din cauza problemelor financiare. Cel mai cunoscut jucător care a purtat tricoul roș-albasru a fost Laszlo Boloni, care a jucat 406 meciuri și a înscris 64 de goluri pentru ASA. În vara lui 2021, ASA Târgu Mureș a revenit în activitate, acum entitatea având brand-ul original sub administrarea sa. Într-o conferință de presă, clubul a anunțat că această entitate este singurul succesor legal al vechii ASA, înființată în 1962 și dizolvată în 2005. „Suntem clubul care continuă tradiția fotbalistică a vechii echipe de fotbal A.S. Armata Târgu Mureș. În 2005 clubul militar a fost desfiintat și sectiunea de fotbal din cadrul clubului militar a fost reorganizată ca club privat. A.S.Armata Târgu Mureș a fost o poveste frumoasă, şi nu doar una despre fotbal, ci şi despre armonia interetnică. I-au purtat tricoul şi mari fotbalişti români (câteva nume, alese aleatoriu: Bozeşan, Ciorceri, Mureşan, Ispir, Pâslaru sau Unchiaş), dar şi mulţi de origine maghiară (Boloni, Kanyaro, Hajnal, Czako, Varodi, Solyom, Both şi mulţi alţii) care, împreună, au format o Echipă. Din păcate, povestea ASA s-a încheiat. Pur şi simplu, epoca echipelor de fotbal ale Armatei, Miliţiei etc, s-a încheiat.

Campionatul național de Jiu Jitsu - AJTP Tour 2023-204

Piesele de mai sus sunt niște medalii de concurs aparte realizate de către compania privată orădeană Medals Alex Sztankovits pentru a fi conferite câștigătorilor de Jiu Jitsu – AJP Tour ce a avut loc la Târgu Mureș.

Jujutsu, de asemenea jujitsu, jiu-jitsu sau jiu jitsu este o artă marțială japoneză. Tehnicile utilizate in Jujutsu conțin în principal proiectări ale adversarului la podea, imobilizări, strangulări, și, un mare număr de tehnici articulare. Varietatea mare de tehnici și folosirea eficientă a biomecanicii corpului în acestea, fac din Jujutsu o metodă de autoapărare foarte eficientă. Creat în Japonia, jiu-jitsu este un sistem de luptă de apărare fără a folosi arme sau vreun alt obiect, ci numai mijloace corporale, care are ca scop trântirea adversarului la pământ și imobilizarea lui. Pentru aceasta unul din luptători folosește împotriva celuilalt apucări, lovituri, torsionări și întinderi ale ligamentelor, care îi provoacă dureri de o intensitate excesivă și insuportabilă. În traducere directă din limba japoneză, jiu-jitsu înseamnă „arta supleței”. Originea acestei „arte“ se pierde în negura vremurilor și este legată de o jegendă. Se spune că un medic a constatat că în timpul unei furtuni, crengile groase ale copacilor se rupeau din cauza forței vântului, pe când ramurile subțiri se îndoiau, cedau acestei forțe și datorită elasticității lor reveneau la forma inițială. De aici s-a cristalizat principiul unei lupte la baza căreia să nu stea forța brută ci elasticitatea.

Ștafeta generațiilor 2022 - ed.10

Piesele de mai sus este o medalie aparte realizată de către compania privată orădeană Medals Alex Sztankovits pentru a fi conferită participanților la competiția Ștafeta generaților ce are loc anual în bazinul olimpic de natație din municipiul Târgu Mureș. Competiția se adresează tuturor categoriilor de vârstă și este organizată de Asociația Județeană de Natație și Pentatlon Modern din Târgu Mureș.

Natația este înotul practicat ca sport. Natația este un sport nautic și disciplină sportivă în care sportivii se întrec în mai multe probe care implică deplasarea în apă prin înot. Natația cuprinde mai multe ramuri sportive: înotul sportiv (competițional), polo pe apă, sărituri în apă, înot sincron. Pe lângă aceste ramuri ale natației ar mai putea fi incluse și altele, cum ar fi: înotul de fond (maratonul nautic), înotul subacvatic și înotul masters. Probe de înot sunt incluse și în competițiile de triatlon și pentatlon modern. Înotul sportiv sau competițional constă în parcurgerea anumitor distanțe în timp cât mai scurt într-un procedeu sportiv de înot, în bazine special amenajate. Activitatea competițională, este reglementată și se desfășoară sub tutela FINA (Fédération Internationale de Natation). Înotul de fond este înotul în ape deschise (engleză: open water swimming), în ape neamenajate (râuri, lacuri, mări, oceane) și constă în parcurgerea prin înot, a diferite distanțe. În România în 1912 a fost organizată prima ediție a concursului de fond pe Dunăre între Măcin și Ghecet (13 Km), iar în 1923 cursa s-a desfășurat între Brăila și Galați, devenind tradițională. Înotul subacvatic sau înot cu labele se practică cu labe de construcție specială de delfin aplicate pe picioare și cu tub de respirație, este o ramură relativ nouă, nu este sport olimpic, dar se organizează sistematic Campionate Europene.

Pentatlonul modern este un sport olimpic, care conține cinci discipline: tir sportiv, scrimă, înot – 200 metri, călărie-sărituri peste obstacole și cross – 3 kilometri. Acest sport a fost introdus pentru prima dată în programul Jocurilor Olimpice de vară din anul 1912, fiind declarat câștigător suedezul Gosta Lilliehook. Acest sport nu a lipsit de la niciuna din edițiile următoare.

Târgu Mureș, mai demult Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului (în maghiară Marosvasarhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár, în germană Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, în latină Novum Forum Siculorum) este reședința și cel mai mare municipiu din județul Mureș, situat în centrul regiunii istorice Transilvania, România, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș. Orașul numără aproximativ 150000 de locuitori. Săpăturile efectuate de către arheologul Istvan Kovacs au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România.

Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de prisăci medievale de-a lungul graniței. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul 1116 îi descrie ca participanți la bătălia de la Olsava, sub comanda regelui ungar Ștefan II. Sus am postat stemele interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Târgu Mureș și drapelul orașului, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din municipiul Târgu Mureș, din vremuri diferite.

Universitatea de medicină și farmacie

Prefectura

Sinagoga

Colegiul reformat

Poșta

Palatul cultural

Tribunalul

Uzina electrică

Liceul de fete "Unirea"

Județul Mureș este situat în centrul Podișului Transilvania din România. El are o suprafață de 6714 kilometri pătrați, numără aproximativ 581000 de locuitori și are reședința în municipiul Târgu Mureș. Numele județului provine de la râul Mureș care îl străbate de la N-E spre S-V. Din punct de vedere administrativ județul este compus din 4 municipii - Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Târnăveni, 7 orașe - Iernut, Luduș, Sărmașu, Miercurea Nirajului, Sovata, Sângeorgiu de Pădure și Ungheni precum și 89 de comune. Sus am postat drapelul, stemele interbelică, comunistă și actuală precum și harta județului Mureș, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură, precum și trimiteri poștale ilustrate din județul Mureș, din vremuri diferite.