Epaminonda's Blog.....: TABLETA CU ȘTIRI NECONVENȚIONALE

MIRCEA GEOANĂ – P.S.D.:

“Și eu sunt decrețel”, deși e născut în anul 1958.

ELENA LASCONI – U.S.R.:

“În cazul în care ar fi încălcat articolul 5 din NATO, aia ar însemna că noi trebuie să ne înarmăm. Să rezistăm cel puțin 30 de zile.”

MARCEL CIOLACU – P.S.D.:

“Asta trebie făcut iar asta nu trebie făcut!"

xxx

"DE PE COPERTA MANUALULUI DE

POLITOLOGIE" - O CARICATURĂ DE

MARGARETA CHITCATII

UN CAREU DE DEFINIȚII REZOLVAT

O EPIGRAMĂ PROPRIE

POTRIVITE ȘI ATRIBUITE

UN DIALOG EPIGRAMATIC

______________xxx______________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL BOTOȘANI

Informații generale despre medalistică și subiectul ei de studiu, MEDALIA, poți citi în articolul “Le Havre – Franța”.

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

(Mihai Eminescu)

Simpozionul național - "Eminescu"

Carte-cultură-civilizație

Ediția a XVI-a 15 iunie 2014 - Botoșani

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 oct.1948) membru al Academiei Române.

Ca fin observator și analist politic și social, prin tot ce a scris Eminescu este contemporanul vremurilor actuale. Deasupra am aplicat o fotografie a lui Mihai Eminescu la 1870 și dedesubt câteva luări de poziție ale gazetarului de excepție care a fost el și realizări ale artiștilor lumii dedicate marelui poet:

Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.
Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute nației în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei.
Părerea mea individuală e că politica ce se face azi în România, și dintr-o parte și din alta, e o politică necoaptă.
Vom avea de-acum înainte dominația banului internațional, impusă de străini. Peste tot credințele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână în mână cu sărăcia claselor lucrătoare, amenință clădirea măreață a civilizației creștine. Statul român nu mai este un produs al geniului rasei române, ci un text franţuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l înţelege.
Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine şi, cu fatalismul raselor nefericite, duce greul unei vieţi fără bucurie şi fără tihnă.
Temelia liberalismului adevărat este o clasă de mijloc care produce ceva, care, punând mâna pe o bucată de piatră îi dă o valoare înzecită şi însutită de cum o avea, care face din marmură statui, din in pânzătură fină, din fier maşini, din lână postavuri.
Condiţia civilizaţiei statului este civilizaţia economică. A introduce formele unei civilizaţii străine fără ca să existe corelativul ei economic este curată muncă zadarnică.
De când e lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus, iar economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică este mama celei politice.
Lucrul la care aspiră toţi este de a se folosi numai de avantajele civilizaţiei străine, nu însă de a introduce în ţară condiţiile de cultură sub care asemenea rezultate să se producă de la sine.
Cine zice progres nu-l poate admite decât cu legile lui naturale, cu continuitatea lui treptată.
A îmbătrâni în mod artificial pe un copil, a răsădi plante fără rădăcină pentru a avea grădina gata în două ceasuri, nu e progres, ci devastare…
Adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăugând pe de alta; o vie legătură între prezent şi viitor, nu însă o serie de sărituri fără orânduială.
Arta de a guverna e în România sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.
A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele "Basarab" şi "Basarabeni" există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.
Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia.
Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare...
Când vedem dar pe "patrioţi" cumulând câte 5-6 însărcinări publice asupra lor, putem fi de mai înainte siguri că nu-şi îndeplinesc nici una cum se cade.
Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat.
Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii.
Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de ţară.
Măsura patriotismului va fi dată de faptele pe care vom avea ocazia de a împlini în viitor, iar nu de profesarea nimic costisitoare a unor idei, pe care individul şi le alege după plac.
Omul are atâta libertate şi egalitate pe câtă avere are, iar cel sărac este întotdeauna sclav.
Fără îndoială există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământul şi modul de-a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent.
Echilibrul în stat e ca sănătatea în corp.
Ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vreodată e laşitatea.
Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierahiei meritului.
Inteligenţa este putinţa de a vedea şi reproduce obiectiv cele ce există şi se întamplă.
Educaţiunea e cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii.
Între caracter şi inteligenţă n-ar trebui să existe alegere.
Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.
Inimă foarte caldă şi minte foarte rece se cer de la un patriot.

Societatea numismatică română - Secția Botoșani 1982 - 2022

Societatea numismatică din municipiul Botoșani este una din cele 24 de secții numismatică ale Societății Numismatice Române și a fost înființată în anul 1982. Aici se adună importanți numismați din județ și municipiul Botoșani. Dacă în anul 1989 ea număra 97 de membri (cel mai mare număr de mebri din activitatea sa), în anul 2007 la 25 de ani de activitatea mai avea doar 30 de membri cu sau fară carnet de membru. Era pe la începutul veacului al XX-lea. Cultura şi ştiinţa în România prinseseră aripi de zbor stabile şi de perspectivă, precizându-se domeniile şi principiile de activitate. Se trecea acum la culegerea primelor roade ale frământatului şi cu rol de pionierat secol al XIX-lea, când reprezentanţi de frunte ai renaşterii româneşti se dăruiau, cu întreaga lor fiinţă, intereselor naţionale. Unirea Principatelor şi marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza au deschis larg porţile afirmării învăţământului, ştiinţei şi culturii în România. Publicaţii şi societăţi de tot felul luau fiinţă, croindu-şi drum spre mintea şi inima românilor. În acest context de efervescenţă spirituală, o nouă ştiinţă specială se înfiripa în peisajul intelectual românesc. Informaţiile lui C. Bolliac din „Trompeta Carpaţilor”, referitoare la unele descoperiri monetare, dar mai ales lucrările lui D.A. Sturdza şi primele studii de specialitate ale lui M.C. Sutzu, precum şi alcătuirea unor colecţii monetare, aveau să se constituie ca temelie a ştiinţei numismatice din România. Începutul sec. XX va marca pentru numismatica din ţara noastră un moment de o reală însemnătate. Pe data de 28 decembrie 1903, la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română (SNR). Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare; M.C. Sutzu, preşedinte activ; Gr. Tocilescu, vicepreşedinte; Al. Cantacuzino, secretar; lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil; dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. O dată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România." În prezent SNR are filiale în aproape toate județele țării. Sus am postat logo-ul Societății Numismatice Române.

Atena era o zeiţă, una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei greceşti, identificată de către romani cu zeița Minerva. Era zeița înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu, Pallas. Deasupra am postat o poză cu statuia zeiţei Atena care se găseşte la Muzeul Luvru din Paris.

Manole Georgică - n. 1952, poet, prozator, publicist

Redactor al Revistei "Luceafărul" Botoșani 2009 - 2017

Georgică Manole este profesor, poet, prozator, epigramist și publicist român care s-a născut la data de 26 octombrie 1952 în localitatea Popești din județul Vrancea, stabilit în comuna Hănești din județul Botoșani. A absolvit școala primară și gimnaziul în satul natal, apoi Liceul teoretic la Vidra (Vrancea). Deși pasionat de litere, a fost atras de cifre. Astfel, a absolvit Facultatea de Matematică și Fizică a Institutului Pedagogic din Suceava. Întreaga viață a fost alături de elevi. Fie ca profesor de matematică, fie ca director de școală. A colaborat cu versuri, proză, cronici literare, interviuri, eseuri, articole de specialitate în numeroase publicații locale și naționale. Creațiile care îi poartă semnătura nu au trecut neobservate. A fost distins cu Premiul ”Ion Pillat” pentru eseu. Este deținătorul a numeroase diplome de excelență din partea instituțiilor cu care a colaborat de-a lungul vremii. Este prezent în antologii, dicționare, reviste literare. În lumea literară a intrat ”oficial” în anul 1970, când a debutat cu poezie în revista ”Milcovul”. Cinci ani mai târziu publica și prima proză scurtă în revista ”Flacăra”.

Stema municipiului Dorohoi

Stema municipiului Dorohoi, judeţul Botoşani a fost aprobată în anul 2007 și ea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit. În cartierul I, pe fond roşu, se află o cruce episcopală asuprind o semilună, de argint. În cartierul II se află benzi albastre şi aurii, alternând. În cartierul III, pe fond roşu, se află un rac de argint, în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificaţiile elementelor însumate stemei sunt următoarele:

Crucea episcopală şi semiluna - însemnele marelui boier Mihail de la Dorohoi, membru marcant al sfatului lui Alexandru cel Bun şi contemporan cu prima atestare documentară a localităţii.
Benzile alternante de albastru şi auriu reprezintă culorile bastonului vornicului Ţării de Sus, care îşi avea reşedinţa la Dorohoi, culori menţionate de Dimitrie Cantemir în lucrarea "Descrierea Moldovei".
Racul de argint simbolizează sigiliul vechiului ţinut Dorohoi, reprezentând Iezerul de la Dorohoi, principala bogăţie a târgului şi a ţinutului în Evul Mediu şi epoca modernă.
Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

Dorohoi este un municipiu în județul Botoșani, care include și satele: Dealu Mare, Loturi Enescu și Progresul, fiind situat pe malul râului Jijia la 36 kilometri depărtare de municipiul Botoșani.Din punct de vedere geografic, orașul este așezat în partea de nord est a României, în zona de contact dintre regiunea de dealuri înalte Bourul-Ibănești de pe stânga văii Siretului și Câmpia Moldovei pe cursul superior al râului Jijia. Prima mențiune documentară a localității datează din data de 6 octombrie 1407. În anul 1495, Ștefan cel Mare zidește aici biserica Sfântul Nicolae. În secolul al XV-lea orașul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509 este prădat de poloni iar în 1510 și 1513 de tătari. Refăcut în 1568 devine reședința vornicului țării de sus până în 1778. În anul 1896 s-a construit calea ferată Dorohoi-Iași, iar în anul 1959 orașul este alimentat cu energie electrică furnizată de uzina proprie.Dintre monumentele istorice se remarcă: Biserica Sfântul Nicolae datată 1495 și Biserica Adormirea Maicii Domnului construită din bârne de stejar pe temelie de piatră în zilele lui Constantin Moruzi Voevod. Până la instaurarea regimului comunist orașul a fost reședința județului cub același nume.În anul 1968, dupa impartirea administrativ-teritoriala a țării a devenit oraș in cadrul judetului Botosani si din decembrie 1994 este municipiu. La recensământul din anul 2011 municipiul număra 24309 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002 – 30949 locuitori), dintre care: români – 89,92%, romi – 1,54% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a municipiului botoșenean Dorohoi astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 86,21%, penticostali – 2,04%, creștini după evanghelie – 1,65% și restul – nedeclarată sau altă religie.Orașul Dorohoi se află la intersecția drumurilor naționale DN29B (Botoșani - Dorohoi) și DN29A (Suceava - Dorohoi și mai departe Dărăbani spre Rădăuți Prut. Amintesc câteva personalități care s-au născut ori au trăit temporar în această localitate: actorii Octavian Cotescu, Ștefan Tapalagă, Rodica Tapalagă, Dan Condurache, Gabriel Pintilei, Octavian Strunilă, regizorul Dan Pița, profesorul universitar Ion Plăcințeanu și scriitorul Păstorel Teodoreanu.

Insigna - Clubul sportiv Botoșani

Clubul Sportiv Botoșani, instituție publică, a fost înființat în anul 1973 și, în prezent, se află în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, fiind profilat pe selecția, identificarea, pregătirea și instruirea copiilor și juniorilor pentru următoarele secții sportive: lupte greco-romane, box, haltere, atletism, volei, radioamatorism, canotaj, badminton, șah și taekwondo. Clubul facilitează tinerilor sportivi accesul la o bază de antrenamente complexă, cu tradiție, și echipamente moderne ce oferă suport pentru sporturi de performanță și diverse activități sportive. Scopul clubului îl constituie organizarea și administrarea de activități sportive, cu consecință directă de dezvoltare a sportului de performanță la nivelul local și național, selecția continuă, pregătirea sportivă și participarea sportivilor proprii la competiții interne și internaționale, precum și organizarea de competiții și evenimente sportive, conform principiilor statutare prin Strategia Națională pentru Sport 2016 - 2032, referitoare la cluburile sportive aflate în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Promovăm, cu prioritate, disciplinele, ramurile sportive cuprinse în programul jocurilor olimpice. Clubul are sediul pe Calea Națională, la nr.44 și funcționează cu următoarele secții: atletism, badminton, box, canotaj, haltere, lupte, radioamatorism, șah, taekwondo și volei.

Cupa Judo Bucovina - Ipotești (SV)

Piesa de mai sus este o medalie specială realizată de compania privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferită participanților și sau câștigătorilor competiției sportive Cupa Judo Bucovina Ipotești (SV).

Competiția a avut loc în sala de sport din localitate Ipotești în organizarea Asociației club sportiv Bucovina Ipotești - Suceava.

Judoul este un sport – artă marțială japoneză modernă. În anul 1882, pornind de la principiile tradiționalului jiujitsu și păstrând tehnicile de aruncare și prize ale acestuia, profesorul Jigoro Kano și-a format propriul său stil, care a devenit cunoscut sub denumirea de Kano-ryu, iar mai târziu s-a numit Kodokan Judo.Principiile sale se bazează pe folosirea supleței în locul forței brute, fiind eliminate loviturile și unele luxări periculoase, cum ar fi luxarea degetelor. În judo se folosesc proiectări, secerări, fixări la sol, strangulări și luxări. În anul 1964 judo-ul a devenit probă olimpică. Practicantul judoului se numește judoka. Sala unde se practică judoul se numește dojo. Echipamentul de judo, numit judogi, a fost introdus de către Kano în anul 1907.

Botoșani este reședința și cel mai mare oraș al judeţului Botoşani. La 20 februarie 2009 se estima că municipiul Botoşani ar avea o populație stabilă de 116110 locuitori. Oraşul este așezat în partea de sud-vest a județului şi este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sf. Maria ce datează din anul 1350. Amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale, de-a lungul vremii, Botoşaniul a fost un înfloritor târg al Moldovei și un centru al producției meșteșugărești româneşti. Orașul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfânta Maria care datează din anul 1350. Sus am postat stemele interbelică, comunistă şi actuală ale oraşului, iar dedesubt pozele câtorva clădiri reprezentative pentru arhitectura orașului.

Biserica Popăuți

Biserica Sfântu Gheorghe

Casa Corpului didactic (Liceul Carmen Sylva)

Catedrala Uspenia

Biserica catolică

Banca Națională a României - filiala Botoșani

Azilul Sofian

Liceul August Treboniu Laurian

Casele Văsescu

Casa C. Anchele

Botoșani este un judeţ situat în nordul regiunii Moldova din România, care face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est. Judeţul are suprafaţa de 4986 kilometri pătrați,numără aproximativ 450000 de locuitori şi are capitala în municipiul cu acelaşi nume, Botoşani. Ca subunităţi administrative este compus din 2 municipii - Botoșani, Dorohoi, 5 oraşe - Bucecea, Darabani, Flămânzi, Săveni, Ștefănești și 71 de comune. Deasupra am postat harta, stemele interbelică, comunistă şi actuală ale judeţului, iar dedesubt pozele câtorva clădiri inconfundabile pentru arhitectura botoșeneană.