Epaminonda's Blog.....: MONEDE DOLARI CANADIENI DE COLECȚIE

Moneda dolar canadian de colecţie de mai jos s-a emis pentru a marca Jocurile Olimpice de iarnă, din anul 2010, care au avut loc în Canada, la Vancouver. Moneda prezintă pe avers logo-ul Jocurilor Olimpice, iar pe revers chipul suveranei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice; valoarea – 1 dolar canadian, anul emiterii – 2010, forma - rotundă, diametrul – 26,5 milimetri, greutatea – 7 grame, metalul – aliaj nichel și bronz și calitatea – necirculat.

Jocurile celei de-a XXI-a Olimpiade de iarnă s-au desfășurat la Vancouver, provincia Columbia Britanică, în Canada, în perioada 12 – 28 februarie 2010. Unele competiții au avut loc în localitatea Whistler, din aceiași provincie. La aceste jocuri s-au desfășurat întreceri în 86 probe sportive dintr-un total de 15 sporturi de iarnă, cu participarea a 2632 sportivi din 82 de state ale lumii. Aici au fost acreditați peste 10000 de reprezentanți media, jocurile fiind urmărite de peste 3 miliarde de telespectatori din lume întreagă. Ceremonia de deschidere a avut loc pe stadionul B.C.Place, ea fiind inaugurată de discursul guvernatorului canadian Michaelle Jean. Clasamentul final pe medalii se prezintă astfel; locul I – Canada cu 26 medalii din care 14 de aur, locul II – Germania cu 30 de medalii din care doar 10 de aur și locul III – S.U.A. cu 37 de medalii din care numai 9 de aur. Primul criteriu al clasamentului este numărul de medalii de aur obținute.

Moneda dolar canadian de colecţie de mai jos s-a emis pentru a celebra Marina navală militară canadiană. Moneda prezintă pe avers semnul militar al marinei canadiene, o nava militară precum și doi ofițeri de marină, bărbat și femeie, iar pe revers chipul suveranei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

În anul 1910 s-a înființat Serviciul Naval al Canadei, care în anul 1923 a intrat în structura Departamentului Apărării Naționale, iar din anul 1968, împreună cu forțele aeriene și trupe de uscat a constituit Forțelor armate canadiene unificate. De-a lungul istoriei sale, marina militară regală canadiană a participat cu succes la cele două războaie mondiale, la războaiele din Coreea, Golf și Afganistan, precum și misiuni de menținere a păcii sub egida ONU și NATO.

Moneda dolar canadian de colecţie de mai jos s-a emis pentru a marca trecerea a 100 de ani de la înființarea clubului Saskatchewan Roughriders. Moneda prezintă pe avers logo-ul clubului sportiv Saskatchewan Roughriders și anii 1910 – 2010, iar pe revers chipul suveranei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Saskatchewan Roughriders este un club de fotbal american profesionist fondat în anul 1910 cu activitate continuă și rezultate deosebite, de peste 100 de ani. A câștigat titlul suprem al competiției de patru ori, iar culorile tradiționale ale echipamentului de joc a jucătorilor acestui club sunt alb și verde.

Elisabeta a II-a, nume real și complet Elizabeth Alexandra Mary, este suverana Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a încă 15 state, membre Commonwealth, născută în anul 1926, conduce din anul 1952. Cele 15 state, membre Commonwealth sunt Canada, Australia, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis.

***

O PASTILĂ DE UMOR

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

____________xxx____________

O PLACHETĂ,

O MEDALIE ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL TIMIȘ

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Insigna - Mihai Eminescu

160 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu

Ce-ți doresc eu ție dulce Românie

1850 - 15 ianuarie - 2010 Lugoj

Insignă realizată de numismatul Stelian Brânzei - Botoșani

Mihai Eminescu (nume real Mihail Eminovici) (născut 15 ianuarie 1850 la Ipoteşti, judeţul Botoşani şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literature română. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, şi a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost internat în data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu – Bucureşti. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Set 2 jetoane - 20 unități FTC Jimbolia

JETOANELE sunt piese din metal sau alte materiale nemetalice, asemănătoare ca formă şi ca dimensiune monedelor și sunt folosite pentru declanșarea unui automat de muzică, pentru procurarea unor băuturi sau mici obiecte, ori pentru acces într-o anume incintă, etc. Pe unele jetoane este înscrisă chiar şi o valoare, sau numele unei firme, magazin, localitate, etc. În cazuri deosebite jetoanele sunt folosite şi ca număr de ordine. În mod cu totul special ele au fost precursoarele monedelor metalice, fiind folosite pentru efectuarea unor plăţi pe plan local şi uneori ele reprezintau o sumă încasată de membrii unor consilii de administraţie ale unor societăţi, pentru participarea la ședinţe, şi care, ulterior, erau schimbate la casierii în monedă adevărată.

Jimbolia este un oraș în județul Timiș, România, provincia Banat. Are o populație de aproximativ 11000 de locuitori. Orașul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului și Câmpia Mureșului. Prima atestare documentară este din anul 1333, sub numele de Chumbul în dijmele papale. Deasupra am postat stema localității și dedesubt o fotografie cu Primăria din localitate.

Set 2 insigne - Poli T (Politehnica Timișoara)

FC Politehnica Timișoara (cunoscut anterior și sub alte nume, printre care FC Politehnica AEK Timișoara, FCU Politehnica Timișoara, Poli Timisoara și FC Politehnica 1921 Știința Timișoara) este un club de fotbal din Romania, fondat in anul 1921, care evoluează în a doua divizie a fotbalului românesc, în urma deciziei Comisiei de Licențiere a Ligii Profesioniste de Fotbal din mai 2011. Sus am postat siglele clubului de fotbal Poli Timisoara, de-a lungul timpului.

Secvența timișeană - 1979

Cineclubul CFR Timișoara - Ediția a IV-a

În anii regimului comunist, în care puţine acte de cultură autentică erau îngăduite, mai multe cinecluburi din ţară deveniseră locuri aproape tainice de întâlnire ale unor tineri intelectuali, care se exprimau în alt mod decât cel dorit de partidul unic. Înfiinţat în 1957, Sandu Dragoș, un funcţionar de bancă pasionat de cinematografie, a înființat pe strada Măcieșilor Cineclubul CFR Timişoara care a fost primul de acest fel din România, ce a realizat filmele cel puţin interesante pentru acea epocă. Astăzi, peliculele stau sub cheie la Regionala CFR Timişoara, care consideră că acestea îi aparţin. Echipamentul, camerele de filmat şi substanţele chimice necesare pentru realizarea filmelor pe peliculă de 16 mm erau plătite de sindicat, care "patrona" cineclubul, în timp ce realizatorii filmelor lucrau benevol. Se făceau pentru CFR câteva filme, legate de protecţia muncii sau tehnice, aşa-zisele filme de serviciu, care erau obligatorii, dar, pe lângă acestea, cele mai multe erau filme de ficţiune, reportaje artistice, filme-metaforă, în care Bebe Costinaş excela, multe cu note critice la adresa regimului. Înscrise la festivaluri de film, filmele erau premiate, iar toată lumea era mulţumită. Timişoara era un centru unde se promova un limbaj cinematografic deosebit, creativ, filmul de idee, metafora, totul la o înaltă ţinută artistică. Tot aici se realizau şi jurnale cinematografice locale, cu evenimentele din Timişoara şi judeţ, care se proiectau în sălile de cinematograf. Realizatorii acestora nu erau plătiţi, lucrau din plăcere. După 1990, cineclubul s-a desfiinţat, dar la sediul acestuia din strada Măcieşilor au rămas toate filmele, aparatura cu care s-a lucrat, benzi de magnetofon, o mică bibliotecă, diplome, trofee,etc. Reprezentanţii Direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniu sunt convinşi că filmele ar putea face parte din patrimoniul cultural naţional. În această idee, au cerut Regionalei CFR Timişoara să permită accesul specialiştilor televiziunii la arhivă, pentru transpunerea gratuită a materialelor pe suport digital, în vederea conservării acestora, propunând, totodată, înfiinţarea unui punct muzeal cinefil numit "Cineclubul CFR Timişoara - Sandu Dragoş". Problema este încă în studio, cum ades se întâmplă în România.

Plachetă maghiară din filatelie - 5 orașe europene

Placheta de mai sus a fost emisă în Ungaria cu ocazia Expoziției filatelice a celor cinci orașe care a avut loc în anul 1984 în orașul maghiar Hódmezővásárhely, unde au expus piese de filatelie asociațiile filatelice din orașele maghiare Hódmezővásárhely și Szentes, Timișoara – România, Zenta – Serbia și Cracovia – Polonia. Mai jos admiri sediile primăriilor acestor orașe sud-est europene.

Timișoara

Cracovia

Szenta

Szentes

Hódmezővásárhely

Municipiul Timișoara (în graiul bănățean Cimișoara, în germană Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, în maghiară Temesvár, în sârbă Темишвар/Temišvar, în limba bulgarilor bănățeni Timišvár; în traducere (lb. maghiară): „Cetatea de pe Timiș”) este reședința și cel mai mare oraș al județului Timiș din regiunea istorică Banat, vestul României. În anul 2010, având 303708 locuitori, era al treilea oraș, ca număr de locuitori, din România. Numele localității vine de la râul Timiș (trecând actualmente la sud de municipiu), numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus. Începând din anul 553 teritoriul actual al Timișoarei a fost timp de două secole sub dominație avara. Aceștia au construit pe ruinele fostei fortărețe romane Zambara o nouă așezare cu numele de Beguey, poziționată strategic intre râurile Timiș si Bega (Tisa). După avari teritoriul a fost invadat de pecenegi, cumani, bulgari, valahi și apoi maghiari. Fortăreața Timișoara a fost foarte probabil construita în sec. X, în stil avar, înconjurată de un canal cu apă, fiind situata pe locul actual al Operei. După invaziile tătare și distrugerea completă din 1241, regele maghiar Bèla al IV-lea a colonizat zona cu germani, care au reclădit cetatea. Prima atestare documentară a localității Timișoara este destul de controversată, aceasta fiind plasată de specialiști în anii 1212 sau 1266. În anul 1175 este menționat comitatul Timiș, dar sursele nu menționează care este centrul economic și administrativ al acestuia. Deasupra am postat stemele veche, interbelică, comunistă și actuală ale municipiului Timișoara, iar dedesubt pozele câtorva inconfundabile monumente de cultură și arhitectură din vremuri diferite, din frumosul oraș de pe Bega.

Catedrala ortodoxă

Prefectura

Fabrica de bere Timișoreana

Domul și monumentul Sfintei Treimi

Casa Huniade

Liceul piariștilor

Palatul Dauerbach

Hotelul Regal

Liceul de fete

Palatul Lloyd (Rectoratul Politehnicii)

Palatul Neptun (Baia comunală)

Palatul Dicasterial

Sinagoga

Palatul Loefler

Piața Victoriei

Piața Traian

Hotelul Continental

Bastionul Maria Therezia

Biserica sârbească

Biserica romano-catolică

Muzeul de artă

Filiala BNR

Teatrul de operă

Casa bănățeană

Gara

Fabrica Turul

Hotelul Coroana

Muzeul Nicolaus Olahus

Aeroportul Traian Vuia

Județul Timiș este situat în vestul țării, în regiunea istorică Banat, România. Numele său provine de la râul Timiș care îl traversează. Județul se întinde pe o suprafață de 8697 kilometri pătrați, fiind cel mai mare din țară, numără aproximativ 660000 de locuitori și are reședința în municipiul Timișoara.Din punct de vedere administrativ județul se compune din 2 municipii - Timișoara și Lugoj, 8 orașe - Sânnicolaul Mare, Jimbolia, Buziaș, Făget, Deta, Gătaia, Recaș, Ceacova și 89 de comune. Deasupra am postat harta, stemele interbelică, comunistă și actuală ale județului Timiș, iar dedesubt pozele câtorva monumente de cultură și arhitectură din vremuri diferite, din acest județ precum și alte frumoase locuri de vizitat dar și câteva trimiteri poțtale ilustrate.

Vedere - Balinț

Muzeul de istorie, etnografie și artă plastică - Lugoj

Gara - Jimbolia

Izvorul Josef -Buziaș

Biserica romano-catolică - Cenad

Grand Hotel - Buziaș

Hanul Ana lugojana - Lugoj

Mănăstirea Săracă

Gara - Lugoj

Liceul Coriolan Brediceanu - Lugoj

Mănăstirea Izvorul Miron - Românești

Cramele Recaș

Peștera albastră

Biserica greco catolică - Zgribești

Vedere - Tormac

Vedere - Tomești

___________ooOoo___________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII

David Justus Ludwig Hansemann a fost un bancher și politician prusac care a fost ministru de finanțe în anul 1848. S-a născut la data de 7 decembrie 1790 și a decedat la data de 8 aprilie 1864.