Epaminonda's Blog.....: Ro - M

În data de 7 mai 1999 Banca Națională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă dedicată vizitei făcute în România de către Papa Ioan Paul al II-lea. Aversul monedei prezintă valoarea nominală de 100 de lei, stema României plasate pe o cruce hașurată orizontal cu brațe din arce de cerc, înscrisul România întrerupând un dublu cerc liniar interior și anul emiterii – 1999. Reversul monedei prezintă inscripţia circulară + VIZITA S.S. PAPA IOAN PAUL II IN ROMANIA + 7 - 9 MAI 1999 şi o cruce flancată de papă şi patriarch, la stânga papai, binecuvântând cu mâna dreaptă, cu crucifix în mâna stângă, sub bust inscripţia PAPA IOAN PAUL II, sub inscripţie stema personală a papei, cu cheile sfântului Petru şi cu litera M de la numele Fecioarei Maria, la dreapta Patriarhul României ţinând în mâna stângă crucea patriarhală, sub bust inscripţia PATRIARHUL TEOCTIST, sub inscripţie stema Patriarhiei Române.

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele; valorea – 100 lei, anul emiterii – 1999, metal – argint, puritatea – 92,5%, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 27 grame, marine – netedă și tiraj – 2000 de exemplare.

Teoctist Arăpaşu, pe numele de mirean Toader Arăpașu (născut la 7 februarie 1915 în comuna Tocileni, judeţul Botoşani şi decedat la 30 iulie 2007 în Bucureşti) a fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986 - 2007. Ca patriarh s-a remarcat prin sprijinul pe care l-a acordat teologiei românești. A avut o permanentă activitate pentru unitatea ortodoxă, ca și în domeniul ecumenismului. A obținut situarea Bisericii Ortodoxe Române la un nivel mai înalt în relațiile cu celelalte culte decât în trecut. Deși a fost nevoit să accepte demolarea a 7 biserici ortodoxe, monumente istorice ale Bucureștiului, a ridicat în schimb, în aceeași perioadă, peste 100 de biserici în țară.După revoluție a fost acuzat de obediență față de autoritățile comuniste, fapt care a culminat cu aprobarea demolării a 7 biserici istorice din București. A adresat numeroase telegrame de felicitare dictatorului Nicolae Ceaușescu, căruia i-a făcut cadou vechi tipărituri și obiecte de patrimoniu. Înțelegând contestațiile de ordin politic a cerut în scris retragerea din slujirea sa, în semn de pocăință, stabilindu-se la Mănăstirea Sinaia. Primind cereri din toată țara din partea credincioșilor, a clerului de la parohii și mânăstiri, pentru revenirea Patriarhului, precum și a unor scrisori din partea Patriarhilor Bisericilor Ortodoxe locale, Sfântul Sinod în ședința sa din aprilie a hotărât chemarea Patriarhului la locul său prin revocarea deciziei de acceptare a demisiei patriarhului Teoctist. Dând ascultare Sfântului Sinod, Patriarhul Teoctist și-a reluat slujirea sa pentru care a fost ales în noiembrie 1986.A obținut importante recunoașteri din partea majorității Bisericilor ortodoxe locale, ca și din partea altor culte religioase. În perioada 7 - 9 mai 1999, la invitația Patriarhului Teoctist, s-a desfășurat vizita istorică în România a Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea (prima vizită a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă).

Papa Ioan Paul al II-lea, originar din Polonia, nume real Karol Josef Wojtyla, a fost capul Bisericii catolice mondiale. S-a născut la data de 18 mai 1920 la Wadowice, Polonia şi a decedat la data de 2 aprilie 2005 la Vatican. A fost un papă foarte iubit de către tinerii lumii. Este primul papă care a vizitat

România în perioada 7 - 9 mai 1999, la invitaţia Preafericitului Teoctist, capul Bisericii Ortodoxe Române. Titlul oficial al papei este: episcop al Romei, vicar al lui Isus Cristos, succesor al prinţului apostolilor, pontif suprem al Bisericii Apusului, patriarh al Apusului, primat al Italiei, arhiepiscop şi mitropolit al provinciei Romei, suveran al statului Cetăţii Vaticanului.

În data de 11 martie Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea dramaturgului şi prozatorului Ion Luca Caragiale. Aversul monedei conţine valoarea nominală "5000 LEI", inscripţia "ROMANIA", stema României, anul emisiunii "2002", inscripția "ROMANIA", gravată cu majuscule, urmând circumferinţa monedei. În partea inferioară este redată compoziţia grafică ce simbolizează teatrul: măştile suprapuse ale comediei şi tragediei fiind aşezate pe o panoplie stilizată. Alături de această compoziţie grafică este reprodusă semnătura în facsimil a dramaturgului. Pe reversul monedei este reprodus portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale, inscripţia "150 ANI DE LA NASTEREA LUI ION LUCA CARAGIALE", despărţită de un ornament rhomboidal. De o parte şi de alta a portretului marelui dramaturg figurează anul naşterii (1852) şi cel al trecerii în nefiinţă (1912).

Caracteristicile tehnice ale monedei sunt următoarele: valoare – 5000 lei; formă - rotundă; metal - aur; puritate - 99,9%; calitate - proof; greutate - 31,103 grame; margine - netedă; diametru - 35 milimetri; an emisiune – 2002; tiraj – 250 exemplare și prețul unitar de vânzare – 15.075.000 lei vechi.

Ion Luca Caragiale (născut la 1/13 februarie 1852 în localitatea Haimanale, azi Ion Luca Caragiale din judeţul Dâmboviţa şi decedat la 9 iunie 1912 la Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

În data de 8 iunie 2015 Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă dedicată împlinirii a 115 ani de la nașterea Irinei Constantziu – Vlassopol. Aversul monedei prezintă cargoul „Inginer N. Vlassopol” pe care a navigat Irina Constantziu-Vlassopol și o reprezentare parțială a planiglobului, inscripţia „ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2015” şi valoarea nominală „10 LEI”, iar reversul redă portretul Irinei Constantziu-Vlassopol și inscripția circulară „IRINA CONSTANTZIU-VLASSOPOL - 115 ANI DE LA NASTERE”. Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală - 10 lei, metal – argint, puritate – 99,9%, formă – rotundă, diametru – 37 milimetri, greutate – 31,103 grame, calitate – proof, cant – zimțat, tiraj – 250 de exemplare și preț unitar de vânzare fără TVA – 320 lei.

Există superstiția că femeile îmbarcate la bordul unei nave aduc ghinion. O altă superstiție spune că nu trebuie să schimbi niciodată numele unei nave, pentru că este un semn rău, de mare ghinion. Iată un exemplu care adeverește cele spuse mai sus. Prima femeie ofițer din Marina Comercială Română a fost Irina Constantziu – Vlassopol. Ea a navigat împreună cu soțul ei destul de mult (anii 1930 - 1937), pe cargoul rebotezat în cinstea socrului “Ing. N. Vlassopol” , numele original al navei fiind “Oituz”. Din păcate lucrurile nu au decurs conform așteptărilor și în anul 1936 familia de marinari naviganți s-a despărți iar nava a fost trecută sub pavilion panamez. Deci femeia la bord și rebotezarea navei au purtat ghinion celor doi, dar și navei. În 1930, Irina Constanziu-Vlassopol a devenit prima femeie ofiţer din Marina Comercială Română, conform livretului de militar 270 din 18 februarie 1930, eliberat de Căpitănia Portului Brăila. Irina Constantziu-Vlassopol s-a născut la 19 iunie 1900, la Iaşi. Era fiica generalului Mihail Constanziu, iar şcoala a făcut-o urmându-şi tatăl prin diferite garnizoane. În anul 1930 s-a căsătorit cu Spiridion Vlassopol, ofiţer de rezervă al Marinei Militare Române. La insistenţele sale, acesta a închiriat de la Serviciul Maritim Român cargoul Oituz, construit în 1906. Postul de ofiţer maritim III a fost ocupat de tânăra sa soţie, care s-a ocupat de aprovizinarea vasului cu alimente, evidenţa contabilă A mai navigat pe pe navele „Dacia“, „Oituz“, „Dacia“ şi „Ing. N. Vlassopol“. Ofiţerul secund, fără uniformă de marinar şi şapcă, a traversat mediterana, Marea Nordului, Marea baltică şi Atlanticul, ajungând până în Argentina. „Ea are mâini frumoase cu unghii lăcuite şi buze roşii. Nu este tunsă scurt, ci îşi poartă părul negru strâns la ceafă într-un coc graţios. Este îmbrăcată într-un costum care aici s-ar purta la promenadă, pe faleză: jachetă şi pantofiori de lac, sweater alb cu o ancoră brodată chiar pe locul unde marinarii îşi fac tatuajul. Ea pare că joacă un mic rol, dar aflăm curând că aceasta este chiar o realitate... este ofiţer secund“. Se retrage de pe mare în 1936. La 15 august 1937, de Ziua Marinei Române, Irina Constanziu-Vlassopol a fost decorată de Regele Carol al II-lea pentru dragostea cu care a îmbrăţişat marea, cu Medalia maritimă, clasa III. Şi-a dovedit pe deplin abilităţile de lup de mare într-o furtună din strâmtoarea Messina, când salvează nava de la naufragiu. După cel de-al Doilea Război Mondial a trăit drama originii sale burgheze , fiind nevoită să-şi câştige existenţa ca femeie de serviciu în Bucureşti, unde s-a stins în anul 1979. Cu toată umilinţa sărăciei şi a ignoranţei sistemului comunist, ea a purtat o corespondenţă cu Muzeul Marinei Române, căruia i-a încredinţat o parte din însemnările şi fotografiile ei.

Cargoul “Oituz”, cu un deplasament total de 5400 tone dw, a fost scufundat la Constanta de catre submarinul german U19 la data de 1 septembrie 1944.

***

RĂSPUNS

CARICATURILOR - GHICITORI

CREAȚA este JIM MORISSON, nume complet și real James Douglas Morrison (născut 8 decembrie 1943 – decedat 3 iulie 1971) cântăreț, compozitor și textier american, solistul vocal și liderul trupei rock The Doors. Enumăr mai jos câteva dintre albumele trupei The Doors (voce Jim Morisson); The Doors, Strange Days, The Soft Parade, Morisson Hotel, L.A.Woman, An American Prayer.

SILFIDA este PARIS HILTON, nume complet Paris Whitney Hilton (născută 17 februarie 1981) – o actriță începătoare și fotomodel american. Este o pseudocelebritate a lumii ca moștenitoare a imperiului financiar constituit din hotelurile Hilton, precum și a celorlalte proprietăți imobiliare ale tatălui său. Massmedia a descries-o drept "celebutantă", un amestec indedit de celebritate și debut.

____________xxx____________

O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE

DIN JUDEȚUL HARGHITA

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - Corul bisericii reformate

Odorheiul Secuiesc - anul 1920

Insignă - Corul 100 Enekkar - Odorheiul Secuiesc

Insignă - Corul mixt - Odorheiul Secuiesc

50 de ani 1928 - 1978

Odorheiu Secuiesc este un municipiu din județul Hargita, provincia istorică România, Transilvania. În 2011 avea o populație de 34257 de locuitori. Orașul se află situat la 105 kilometri sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare. Într-un document din anul 1301 este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord, alături de o așezare românească cu numele Villa Olachalis. Deasupra am postat stema municipiului și o fotografie cu Biserica mănăstirii franciscane din Odorheiul Secuiesc, pe lângă care s-a dezvoltat activitatea corală locală.

Insignă - Batalionul 468 Apărarea Antiaeriană "Trotuș"

Insignă - 468 (Batalionul 468 Apărarea Antiaeriană "Trotuș")

Batalionul 468 Apărarea Antiaeriană "Trotuș"

Batalionul (Divizionul) 468 Apărare Antiaeriană “Trotuș” din localitatea Lunca de Sus, județul Harghita, este subordonat Brigăzii 61 Vânători de Munte “General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc, mare unitate militară a armatei române din structura Diviziei 4 Infanterie “Gemina”, cu comandamentul în localitatea Cluj Napoca.

Alte unități din structura Diviziei 4 Infanterie “Gemina” sunt; Batalionul 17 Vânători de Munte "DragoșVodă"- Vatra Dornei; Batalionul 22 Vânători de Munte "Cireșoaia" – Sfântul Gheorghe; Batalionul 24 Vânători de Munte "General Gheorghe Avramescu" – Miercurea Ciuc; Batalionul 26 Vânători de Munte" Avram Iancu" - Brad; Divizionul 385 Artilerie "Iancu de Hunedoara" și Batalionul 435 Logistic "Ciuc". Cealalată mare unitate românească de vânători de munte este Brigada 2 VM “Sarmizegetusa” Brașov, subordonată Diviziei 1 Infanterie “Dacia”, cu comandamentul în București.

Insigna - 24

(Batalionul 24 Vânători de Munte

“General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc)

Batalionul 24 Vânători de Munte “General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc a fost înfiinţat la 5 martie 1940, în cadrul Grupului 2 Vânători de Munte al Brigăzii 11 Mixte Munte „Maramureş”. A participat, începând cu 22 iunie 1941, în cadrul Corpului de Munte, la ofensiva declanşată pentru eliberarea Basarabiei, continuând acţiunile militare până la Peninsula Crimeea şi Sevastopol, unde în 1943 a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Batalionul a fost desfiinţat în 15 august 1947, fiind reînfiinţat după 22 de ani, începând cu 1 iulie 1969. Pe timpul Revoluţiei Române din 1989, Batalionul 24 a fost alături de populaţia din zonă, asigurând ordinea şi liniştea în Garnizoana Miercurea-Ciuc, iar în 1990 a deblocat două situaţii tensionate apărute la poliţia judeţeană şi la penitenciar. În anul 1991 a intrat în compunerea Brigăzii 61 VM şi pe 3 noiembrie 1995 a primit noul Drapel de Luptă şi acordarea denumirii onorifice „General Gheorghe Avramescu”. În anul 2005 a intervenit pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din zona Odorheiu-Secuiesc. Militarii Batalionului au participat la misiuni în Afganistan, dar şi în misiuni sub egida ONU în Congo şi Coasta de Fildeş. De asemenea, militarii Batalionului 24 au participat la numeroase acţiuni desfăşurate în comun cu partenerii americani.

Vânătorii de munte reprezintă o specialitate militară a Forţelor Terestre Române, componentă a infanteriei. Unitățile de vânători de munte au rolul de a desfășura operații independent și în cooperare cu celelalte forțe, în teren muntos-împădurit, pe direcții și în raioane greu accesibile, în orice condiții de timp și anotimp.

Insignă - 435 (Batalionul 435 Logistic - Miercurea Ciuc)

Batalionul 435 Logistic s-a înfiinţat, conform ordinului Ministrului Apărării Naţionale din 23 aprilie 2002, ca unitate în subordinea Brigăzii 61 Vânători de Munte "General Virgil Bădulescu", fiind dislocat în localitatea Miercurea Ciuc. Batalionul asigură suportul logistic necesar ducerii acţiunilor militare de către forţele luptătoare şi de către forţele de sprijin de luptă ale Brigăzii 61 Vânători de Munte "General Virgil Bădulescu". În 2005, o parte din personalul batalionului a intervenit în zona calamitată de inundaţii din Odorheiul Secuiesc şi Lupeni. Militari ai acestui batalion (2 ofiţeri şi 2 subofiţeri) au fost selecţionaţi pentru a participa, sub comanda NATO, la misiuni de menţinere a păcii în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi Bosnia.

Logistica militară este ansamblul acţiunilor conexe care asigură succesul oricărei operaţiuni de luptă. În vechime s-a mai numit şi intendenţa militară. Logistica este managemetul (gestionarea) fluxului de mărfuri între punctul de origine și punctul de destinație, în scopul de a satisface toate cerințele luptătorilor. Aceasta se ocupă de-a lungul producției și desfacerii (furnizării) cu organizarea, reglarea, prezentarea (punerea la dispoziție), și optimizarea proceselor de trafic de informații, de mijloace financiare, de energie, de bunuri și de personal. „Logistica înseamnă să ai obiectul potrivit, la locul potrivit, în momentul potrivit”. Procesul care asigură un flux coerent și neîntrerupt al produselor și serviciilor de la furnizorii organizației, ținând cont de procesele din interiorul organizației, până la clienții finali. Procesul de logistică se ocupă de operațiuni și resurse din domeniile: - aprovizionare; - achiziții; - stocuri; - depozite; - transport; - servicii clienți; etc. Mai concret, logistica se definește prin planificare integrată, organizare, impozitare și control a tuturor cursurilor de mărfuri și materiale împreună cu cursurile de informații legate de acestea începând de la livratori prin etapele creării de valori (ex. producție și/sau etape de distribuție) până la livrarea produselor către clienți, inclusiv a eliminării deșeurilor și a reciclării. O definiție posibilă a noțiunii de logistică este aplicarea celor 6 P: Cantitatea potrivită a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de calitate potrivită, la costurile potrivite, la locul potrivit. Des mai apare si al 7-lea P cu informațiile potrivite tuturor participanților.

Insignă - Centrul militar județean Harghita

Dintre atribuţiile centrelor militare enumăr aici doar câteva: conducerea activităţilor de asigurare materială şi financiară, de menţinere a ordinii şi disciplinei militare şi a executării serviciului de garnizoană şi de gardă în unităţile dislocate în garnizoană; rezolvarea problemelor de cazare a trupelor dislocate în garnizoană, inclusiv a trupelor în trecere spre şi dinspre front; organizarea şi conducerea activităţilor privind apărarea locală antiaeriană; asigurarea efectivelor necesare pentru diferite activităţi destinate participării la înlăturarea efectelor loviturilor din aer ale inamicului asupra oraşului, repararea căilor de comunicaţii, înlăturarea efectelor unor calamităţi; achiziţionarea de resurse materiale (alimente, echipament, carburanţi) şi trimiterea acestora pe front. Sus am postat logo-ul CMJ Harghita.

Trebuie precizat că doar unele dintre centrele militare județene CMJ, (de sector) au statut de centre militare zonale, lor subordonându-li-se de fapt centrele militare județene din zona de responsabilitate. Deasupra am postat fanionul și steagul de identificare al CMJ Harghita.

Miercurea Ciuc (în limba maghiară Csíkszereda, în limba germană Szeklerburg) este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al judeșului Harghita, Transilvania, România. Numele orașului este atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a orașului a fost Sereda Cicului, după care numele a fost tradus în forma actuală. Săpăturile arheologice au scos la iveală în zona cartierului Jigodin urmele fortificației dacice de la Jigodin, din secolul I. Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului ca „oraș de câmpie” este scrisoarea de privilegii eliberată de către regina Izabella, mama lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, datată 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite porții otomane. Sus am postat drapelul și stema actuală a municipiului Miercurea Ciuc iar mai jos pozele unor monumente de cultură și arhitectură dar și câteva trimiteri poștale ilustrate din acest oraș.

Prefectura

Catedrala ortodoxă

Biserica romano-catolică

Palatul Justiției

Consulatul Republicii Ungare

Teatrul

Trimiteri poștale

Județul Harghita este situat în partea de est a provinciei istorice Transilvania, România și are reședința în municipiul Miercurea Ciuc. Județul se întinde pe suprafața de 6639 kilometri pătrați și are o populație de aproximativ 305000 de locuitori, din care aproximativ 85% sunt de naționalitate maghiară. Ca subunități administrativ teritoariale este compus din 4 municipii - Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni și Toplița, 5 orașe - Borsec, Bălan, Vlăhița, Băile Tușnad și Cristuru Secuiesc precum și 58 de comune. Deasupra am postat stema actuală, harta județului Harghita iar mai jos alte monumente de cultură și arhitectură ale județului, alte locuri de vizitat și trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite.