În
data de 7 mai 1999 Banca Națională a României a pus în circulaţie, în scop
numismatic, o monedă dedicată vizitei
făcute în România de către Papa Ioan Paul al II-lea. Aversul monedei
prezintă valoarea nominală de 100 de lei, stema României plasate pe o cruce
hașurată orizontal cu brațe din arce de cerc, înscrisul România întrerupând un
dublu cerc liniar interior și anul emiterii – 1999. Reversul monedei prezintă inscripţia
circulară + VIZITA S.S. PAPA IOAN PAUL II IN ROMANIA + 7 - 9 MAI 1999 şi o cruce
flancată de papă şi patriarch, la stânga papai, binecuvântând cu mâna dreaptă,
cu crucifix în mâna stângă, sub bust inscripţia PAPA IOAN PAUL II, sub
inscripţie stema personală a papei, cu cheile sfântului Petru şi cu litera M de
la numele Fecioarei Maria, la dreapta Patriarhul României ţinând în mâna stângă
crucea patriarhală, sub bust inscripţia PATRIARHUL TEOCTIST, sub inscripţie
stema Patriarhiei Române.
România în perioada 7 - 9 mai 1999, la invitaţia Preafericitului Teoctist,
capul Bisericii Ortodoxe Române. Titlul oficial al papei este: episcop
al Romei, vicar al lui Isus Cristos, succesor al prinţului apostolilor, pontif
suprem al Bisericii Apusului, patriarh al Apusului, primat al Italiei,
arhiepiscop şi mitropolit al provinciei Romei, suveran al statului Cetăţii
Vaticanului.
În data de 11 martie Banca Naţională
a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă dedicată
împlinirii a 150 de ani de la
naşterea dramaturgului şi prozatorului Ion Luca Caragiale. Aversul monedei conţine valoarea
nominală "5000 LEI", inscripţia "ROMANIA", stema României,
anul emisiunii "2002", inscripția "ROMANIA",
gravată cu majuscule, urmând circumferinţa monedei. În partea inferioară este
redată compoziţia grafică ce simbolizează teatrul: măştile suprapuse ale
comediei şi tragediei fiind aşezate pe o panoplie stilizată. Alături de această
compoziţie grafică este reprodusă semnătura în facsimil a dramaturgului.
Pe reversul monedei
este reprodus portretul dramaturgului Ion Luca Caragiale, inscripţia "150
ANI DE LA NASTEREA LUI ION LUCA CARAGIALE", despărţită de un ornament
rhomboidal. De o parte şi de alta a portretului marelui dramaturg figurează
anul naşterii (1852) şi cel al trecerii în nefiinţă (1912).
În data de 8
iunie 2015 Banca Naţională a
României a lansat în circuitul numismatic o monedă dedicată împlinirii a 115 ani de la nașterea Irinei Constantziu – Vlassopol. Aversul monedei
prezintă cargoul „Inginer N. Vlassopol” pe care a navigat Irina
Constantziu-Vlassopol și o reprezentare parțială a planiglobului, inscripţia
„ROMANIA”, stema României, anul de emisiune „2015” şi valoarea nominală „10
LEI”, iar reversul redă portretul Irinei Constantziu-Vlassopol și inscripția
circulară „IRINA CONSTANTZIU-VLASSOPOL - 115 ANI DE LA NASTERE”. Caracteristicile
monedei sunt următoarele: valoare nominală - 10 lei, metal – argint, puritate –
99,9%, formă – rotundă, diametru – 37 milimetri, greutate – 31,103 grame,
calitate – proof, cant – zimțat, tiraj –
250 de exemplare și preț unitar de vânzare fără TVA – 320 lei.
Există superstiția că femeile
îmbarcate la bordul unei nave aduc ghinion. O altă superstiție spune că nu trebuie
să schimbi niciodată numele unei nave, pentru că este un semn rău, de mare
ghinion. Iată un exemplu care adeverește cele spuse mai sus. Prima femeie
ofițer din Marina Comercială Română a fost Irina Constantziu – Vlassopol. Ea a
navigat împreună cu soțul ei destul de mult (anii 1930 - 1937), pe cargoul
rebotezat în cinstea socrului “Ing. N. Vlassopol” , numele original al navei
fiind “Oituz”. Din păcate lucrurile nu au decurs conform așteptărilor și în anul
1936 familia de marinari naviganți s-a despărți iar nava a fost trecută sub
pavilion panamez. Deci femeia la bord și
rebotezarea navei au purtat ghinion celor doi, dar și navei. În 1930, Irina
Constanziu-Vlassopol a devenit prima femeie ofiţer din Marina Comercială
Română, conform livretului de militar 270 din 18 februarie 1930, eliberat de
Căpitănia Portului Brăila. Irina Constantziu-Vlassopol s-a născut la 19 iunie
1900, la Iaşi. Era fiica generalului Mihail Constanziu, iar şcoala a făcut-o urmându-şi
tatăl prin diferite garnizoane. În anul 1930 s-a căsătorit cu Spiridion
Vlassopol, ofiţer de rezervă al Marinei Militare Române. La insistenţele sale,
acesta a închiriat de la Serviciul Maritim Român cargoul Oituz, construit în
1906. Postul de ofiţer maritim III a fost ocupat de tânăra sa soţie, care s-a
ocupat de aprovizinarea vasului cu alimente, evidenţa contabilă A mai navigat
pe pe navele „Dacia“, „Oituz“, „Dacia“ şi „Ing. N. Vlassopol“. Ofiţerul secund,
fără uniformă de marinar şi şapcă, a traversat mediterana, Marea Nordului,
Marea baltică şi Atlanticul, ajungând până în Argentina. „Ea are mâini frumoase
cu unghii lăcuite şi buze roşii. Nu este tunsă scurt, ci îşi poartă părul negru
strâns la ceafă într-un coc graţios. Este îmbrăcată într-un costum care aici
s-ar purta la promenadă, pe faleză: jachetă şi pantofiori de lac, sweater alb
cu o ancoră brodată chiar pe locul unde marinarii îşi fac tatuajul. Ea pare că
joacă un mic rol, dar aflăm curând că aceasta este chiar o realitate... este
ofiţer secund“. Se retrage de pe mare în 1936. La 15 august 1937, de Ziua
Marinei Române, Irina Constanziu-Vlassopol a fost decorată de Regele Carol al
II-lea pentru dragostea cu care a îmbrăţişat marea, cu Medalia maritimă, clasa
III. Şi-a dovedit pe deplin abilităţile de lup de mare într-o furtună din
strâmtoarea Messina, când salvează nava de la naufragiu. După cel de-al Doilea
Război Mondial a trăit drama originii sale burgheze , fiind nevoită să-şi
câştige existenţa ca femeie de serviciu în Bucureşti, unde s-a stins în
anul 1979. Cu toată umilinţa sărăciei şi a ignoranţei sistemului comunist, ea a
purtat o corespondenţă cu Muzeul Marinei Române, căruia i-a încredinţat o parte
din însemnările şi fotografiile ei.
Cargoul
“Oituz”, cu un deplasament total de 5400 tone dw, a fost scufundat
la Constanta de catre submarinul german U19 la data de 1 septembrie 1944.
***
RĂSPUNS
CARICATURILOR - GHICITORI
CREAȚA este JIM MORISSON, nume complet și real James Douglas Morrison (născut 8 decembrie 1943 – decedat 3 iulie 1971) cântăreț, compozitor și textier american, solistul vocal și liderul trupei rock The Doors. Enumăr mai jos câteva dintre albumele trupei The Doors (voce Jim Morisson); The Doors, Strange Days, The Soft Parade, Morisson Hotel, L.A.Woman, An American Prayer.
SILFIDA este
PARIS HILTON, nume complet Paris Whitney Hilton (născută 17 februarie
1981) – o actriță începătoare și fotomodel american. Este o pseudocelebritate a
lumii ca moștenitoare a imperiului financiar constituit din hotelurile Hilton,
precum și a celorlalte proprietăți imobiliare ale tatălui său. Massmedia a
descries-o drept "celebutantă", un amestec indedit de
celebritate și debut.
____________xxx____________
O MEDALIE
ȘI CÂTEVA INSIGNE
DIN JUDEȚUL HARGHITA
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte variat
ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice,
purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative
sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club,
etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de
identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup,
organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel
de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice
şi de altă natură, etc.
Insignă - Corul bisericii reformate
Odorheiul Secuiesc - anul 1920
Insignă - Corul 100 Enekkar - Odorheiul Secuiesc
Insignă - Corul mixt - Odorheiul Secuiesc
50 de ani 1928 - 1978
Odorheiu Secuiesc este un municipiu din județul Hargita, provincia istorică România, Transilvania. În 2011 avea o populație de 34257 de locuitori. Orașul se află situat la 105 kilometri sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare. Într-un document din anul 1301 este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord, alături de o așezare românească cu numele Villa Olachalis. Deasupra am postat stema municipiului și o fotografie cu Biserica mănăstirii franciscane din Odorheiul Secuiesc, pe lângă care s-a dezvoltat activitatea corală locală.
Insignă - Batalionul 468 Apărarea Antiaeriană "Trotuș"
Insignă - 468 (Batalionul 468 Apărarea Antiaeriană "Trotuș")
Batalionul 468 Apărarea Antiaeriană "Trotuș"
Batalionul (Divizionul) 468 Apărare Antiaeriană “Trotuș” din localitatea Lunca de Sus,
județul Harghita, este subordonat Brigăzii 61 Vânători de Munte “General
Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc, mare unitate militară a armatei române din structura
Diviziei 4 Infanterie “Gemina”, cu
comandamentul în localitatea Cluj Napoca.
Alte
unități din structura Diviziei 4 Infanterie “Gemina”
sunt; Batalionul 17 Vânători de
Munte "DragoșVodă"- Vatra Dornei; Batalionul 22 Vânători de
Munte "Cireșoaia" –
Sfântul Gheorghe; Batalionul 24 Vânători de Munte "General Gheorghe
Avramescu" – Miercurea Ciuc; Batalionul
26 Vânători de Munte" Avram Iancu" - Brad; Divizionul 385
Artilerie "Iancu de Hunedoara" și Batalionul 435
Logistic "Ciuc". Cealalată mare unitate românească de vânători
de munte este Brigada 2 VM “Sarmizegetusa” Brașov, subordonată Diviziei 1
Infanterie “Dacia”, cu comandamentul în București.
Insigna - 24
(Batalionul 24 Vânători de Munte
“General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc)
Batalionul 24
Vânători de Munte “General Virgil Bădulescu” din
Miercurea Ciuc
a fost înfiinţat la 5 martie 1940, în cadrul Grupului 2 Vânători de Munte al
Brigăzii 11 Mixte Munte „Maramureş”. A participat, începând cu 22 iunie 1941,
în cadrul Corpului de Munte, la ofensiva declanşată pentru eliberarea
Basarabiei, continuând acţiunile militare până la Peninsula Crimeea şi Sevastopol, unde în 1943 a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Batalionul
a fost desfiinţat în 15 august 1947, fiind reînfiinţat după 22 de ani, începând
cu 1 iulie 1969. Pe timpul Revoluţiei Române din 1989, Batalionul 24 a fost
alături de populaţia din zonă, asigurând ordinea şi liniştea în Garnizoana
Miercurea-Ciuc, iar în 1990 a deblocat două situaţii tensionate apărute la
poliţia judeţeană şi la penitenciar. În anul 1991 a intrat în compunerea
Brigăzii 61 VM şi pe 3 noiembrie 1995 a primit noul Drapel de Luptă şi
acordarea denumirii onorifice „General Gheorghe Avramescu”. În anul 2005 a
intervenit pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din zona
Odorheiu-Secuiesc. Militarii Batalionului au participat la misiuni în
Afganistan, dar şi în misiuni sub egida ONU în Congo şi Coasta de Fildeş. De
asemenea, militarii Batalionului 24 au participat la numeroase acţiuni
desfăşurate în comun cu partenerii americani.
Vânătorii
de munte reprezintă o specialitate militară a Forţelor Terestre
Române, componentă a infanteriei. Unitățile de vânători de munte au rolul
de a desfășura operații independent și în cooperare cu celelalte forțe, în
teren muntos-împădurit, pe direcții și în raioane greu accesibile, în orice
condiții de timp și anotimp.
Insignă - 435 (Batalionul 435 Logistic - Miercurea Ciuc)
Batalionul
435 Logistic s-a înfiinţat, conform ordinului Ministrului Apărării
Naţionale din 23 aprilie 2002, ca unitate în subordinea Brigăzii 61 Vânători de
Munte "General Virgil Bădulescu", fiind dislocat în localitatea
Miercurea Ciuc. Batalionul asigură suportul logistic necesar ducerii acţiunilor
militare de către forţele luptătoare şi de către forţele de sprijin de luptă
ale Brigăzii 61 Vânători de Munte "General Virgil Bădulescu". În
2005, o parte din personalul batalionului a intervenit în zona calamitată de inundaţii
din Odorheiul Secuiesc şi Lupeni. Militari ai acestui batalion (2 ofiţeri şi 2
subofiţeri) au fost selecţionaţi pentru a participa, sub comanda NATO, la
misiuni de menţinere a păcii în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi
Bosnia.
Logistica
militară este
ansamblul acţiunilor conexe care asigură succesul oricărei operaţiuni de luptă.
În vechime s-a mai numit şi intendenţa militară. Logistica este
managemetul (gestionarea) fluxului de mărfuri între punctul de origine și
punctul de destinație, în scopul de a satisface toate cerințele luptătorilor.
Aceasta se ocupă de-a lungul producției și desfacerii (furnizării) cu
organizarea, reglarea, prezentarea (punerea la dispoziție), și optimizarea
proceselor de trafic de informații, de mijloace financiare, de energie, de
bunuri și de personal. „Logistica înseamnă să ai obiectul potrivit, la locul
potrivit, în momentul potrivit”. Procesul care asigură un flux coerent și
neîntrerupt al produselor și serviciilor de la furnizorii organizației, ținând
cont de procesele din interiorul organizației, până la clienții finali.
Procesul de logistică se ocupă de operațiuni și resurse din domeniile: -
aprovizionare; - achiziții; - stocuri; - depozite; - transport; - servicii
clienți; etc. Mai concret, logistica se definește prin planificare integrată,
organizare, impozitare și control a tuturor cursurilor de mărfuri și materiale
împreună cu cursurile de informații legate de acestea începând de la livratori
prin etapele creării de valori (ex. producție și/sau etape de distribuție) până
la livrarea produselor către clienți, inclusiv a eliminării deșeurilor și a
reciclării. O definiție posibilă a noțiunii de logistică este aplicarea
celor 6 P: Cantitatea potrivită a bunurilor potrivite, la timpul potrivit, de
calitate potrivită, la costurile potrivite, la locul potrivit. Des mai
apare si al 7-lea P cu informațiile potrivite tuturor
participanților.
Insignă - Centrul militar județean Harghita
Dintre
atribuţiile centrelor militare enumăr aici doar câteva: conducerea
activităţilor de asigurare materială şi financiară, de menţinere a ordinii şi disciplinei
militare şi a executării serviciului de garnizoană şi de gardă în unităţile
dislocate în garnizoană; rezolvarea problemelor de cazare a trupelor dislocate
în garnizoană, inclusiv a trupelor în trecere spre şi dinspre front;
organizarea şi conducerea activităţilor privind apărarea locală antiaeriană;
asigurarea efectivelor necesare pentru diferite activităţi destinate participării
la înlăturarea efectelor loviturilor din aer ale
inamicului asupra oraşului, repararea căilor de comunicaţii, înlăturarea efectelor
unor calamităţi; achiziţionarea de
resurse materiale (alimente, echipament, carburanţi) şi trimiterea acestora pe
front. Sus am postat logo-ul CMJ Harghita.
Trebuie precizat că doar unele dintre centrele militare județene CMJ, (de
sector) au statut de centre militare zonale,
lor subordonându-li-se de fapt centrele militare județene din zona de
responsabilitate. Deasupra am postat fanionul și steagul de identificare al CMJ Harghita.

Miercurea Ciuc (în limba maghiară Csíkszereda,
în limba germană Szeklerburg) este un municipiu, reședința de județ și cel mai
mare oraș al judeșului Harghita, Transilvania, România. Numele orașului este
atestat pentru prima dată sub forma Csíkszereda într-o
scrisoare din anul 1558, cu referire la târgurile săptămânale ținute aici în
zilele de miercuri. Până în perioada interbelică denumirea românească a
orașului a fost Sereda
Cicului, după
care numele a fost tradus în forma actuală. Săpăturile arheologice au scos la
iveală în zona cartierului Jigodin urmele fortificației dacice de la Jigodin, din secolul I. Primul document autentic cunoscut care atestă existența
orașului ca „oraș de câmpie” este scrisoarea de privilegii eliberată de către
regina Izabella, mama lui Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, datată 5
august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite
porții otomane. Sus am postat drapelul și stema actuală a municipiului
Miercurea Ciuc iar mai jos pozele unor monumente de cultură și arhitectură dar
și câteva trimiteri poștale ilustrate din acest oraș.
Trimiteri poștale
Județul Harghita este situat în
partea de est a provinciei istorice Transilvania, România și are reședința în
municipiul Miercurea Ciuc. Județul se întinde pe suprafața de 6639 kilometri
pătrați și are o populație de aproximativ 305000 de locuitori, din care
aproximativ 85% sunt de naționalitate maghiară. Ca subunități
administrativ teritoariale este compus din 4 municipii - Miercurea Ciuc,
Odorheiul Secuiesc, Gheorghieni și Toplița, 5 orașe - Borsec, Bălan, Vlăhița,
Băile Tușnad și Cristuru Secuiesc precum și 58 de comune. Deasupra am postat
stema actuală, harta județului Harghita iar mai jos alte monumente de cultură și arhitectură ale județului, alte locuri de vizitat și trimiteri poștale ilustrate, din vremuri diferite.
Stațiunea Borsec
Peștera Șugău
Băile Tușnad
Cetatea Szekely Tamadt - Odorheiul Secuiesc
Cascada Toplița
Băile Homorod
Cetatea Miko
Stațiunea Bilbor
Peștera de gheață
Cabana Mădărași
Salina - Praid
Lacu Roșu
Cabana Piatra singuratică
Gimnaziul Aron Tamasy - Odorheiul Secuiesc
Capela - Șumuleu Ciuc - construită în sec. al XV-lea
Castelul Lazăr
Catedrala - Șumuleul Mic
Prefectura - Odorheiul Secuiesc
Izvorul Lazăr - Borsec
Vedere - Odorheiul Secuiesc
Piața - Tușnad
Vedere - Șumuleu Ciuc
Lacul Ciucaș - Tușnad
Str. Lajos Kossuth - Cristuru Secuiesc
Gara - Tușnad
Liceul de băieți Sf. Nicolae - Gheorghieni
Fântâna Mikeș - Tușnad
Casa de cultură - Odorheiul Secuiesc
Trimiteri poștale
____________ooOoo____________
O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ
DIN INDUSTRIA TURISMULUI,
EMISĂ LA PARIS - FRANȚA
Acțiune parte de fondator la purtător 1920 -
Societatea franceză auxiliară a marilor stabilimente
din Sinaia (România - jud. Prahova) -
Societate în comandită pe acțiuni
Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni germane
Detaliu vignetă de pe o acțiune austro - ungară
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 13.07.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu