Mai jos am postat și alte fotografii cu monumente de cultură și
arhitectură din orașul belgian BASTOGNE, regiunea
VALONIA, câteva vederi generale și trimiteri poștale ilustrate
din vremuri diferite, o insignă și două medalii locale.
Biserica Sf. Petru
Memorialul Mardasson, în memoria eroilor americani
căzuți în bătălia de Bulge - 1944
Memorialul Diviziei 101 americane
Hotelul Merceny
Vagon restaurant LEO
Piața General McAulife
Str. Sablon
Arhitectură locală
Gara de Sud
Conventul reverenzilor
Pensionul
Moara mică
Vila Eole
Cartierul latin
Hotelul Comerțului
Castelul Losange
Poarta înaltă
Poarta Treves și Biserica
Poarta Treves
Școlile comunale
Seminarul
Seminarul și Ospiciul
Piața Sf. Petru
Piața Carre
Piața Comerțului
Ruinele citadelei
Str. Arlon
Str. Gării
Str. Houffalize
Str. Mare
Străzile Vivier, Înaltă și Sablon
Str. Vivier
Panoramă
Intrarea în localitate
Bază militară americană
Tancul american - simbol al rezistenței orașului
Monumentul eroilor din bătălia de la Grandmenil
Monumentul Generalului Patton
Muzeul Air Borne
Muzeul militar Bastogne Barracks
Bustul generalului Anthony McAulife
Un desen de război - imagine de propagandă
cu generalul Anthony McAulife
Vederi generale
Trimiteri poștale
Insignă locală
Set 2 medalii locale
***
O EPIGRAMĂ INSPIRATĂ DE
OPERELE UNUI MARE PICTOR
CUM A AJUNS REMBRANDT
SĂ PICTEZE CELE DOUĂ TABLOURI
În perioada de ucenicie,
Curtând, cum e normal, femei mai coapte,
Primise "Lecţii de anatomie"
De la o doamnă dintr-un "Rond de noapte"
Rembrandt Harmenszoon van Rijn
(1606 - 1669) pictor olandez
_____________xxx_____________
O INSIGNĂ
ȘI CÂTEVA MEDALII
DIN JUDEȚUL CLUJ
Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei
de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le
Havre - Franţa".
INSIGNA este un obiect mic, foarte variat
ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice,
purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative
sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club,
etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de
identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup,
organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel
de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice
şi de altă natură, etc.
Profesor doctor Liviu Gozariu
Medicului endocrinolog Cluj Napoca 80 - 2010
Academician
profesor doctor docent Liviu Gozariu (1930–2012) a fost o figură remarcantă a medicinei românești. Traiectul
curricular al profesorului Gozariu a
fost legat de istoria contemporană a endocrinologiei româneşti, în general, şi
a celei clujene, în special. A fost
elevul şcolii medicale clujene, încheindu-şi studiile universitare cu Diplomă
de merit în anul 1955. Rămâne fidel şcolii, prin intrarea în învăţământul
universitar de endocrinologie în anul 1962; parcurge treptele ierarhiei universitare,
devenind profesor la disciplina de Endocrinologie din Cluj, din anul 1980. Anii
menţionaţi coincid cu dezvoltarea fără precedent la UMF Cluj, a
Endocrinologiei, ca individualitate medicală distinctă, componentă a Şcolii
Medicale Clujene. Relaxarea politică relativă de după 1964 i-a permis prof.
Gozariu căutarea şi stabilirea unor relaţii statornice cu endocrinologi din
Anglia, Franţa şi Germania. Sunt ani în care prof. Gozariu face numeroase
specializări în ţară şi în străinătate. În anul 1958 urmează un curs de
specializare la Institutul de Endocrinologie “C. I. Parhon” din Bucureşti;
peste patru ani îl găsim la institutul omonim din Praga; în 1966 la Liverpool,
iar în 1970 la Bethesda (N.Y.) Din acelaşi an îşi începe activitatea de
cercetare ca bursier al Fundaţiei “Al. Von Humboldt”, în cadrul departamentului
de Endocrinologie al Universităţii din Ulm. Tot de atunci, prof. Gozariu devine
un colaborator apropiat al Clinicii de Medicină Internă şi Endocrinologie din
cadrul Universităţii din Heidelberg, condusă de prof. Reinhard Ziegler, (faţă
de care prof. Gozariu a avut întotdeauna un ales sentiment de preţuire şi
recunoştinţă), colaborare facilitată de către prestigioasa fundaţie Humboldt. Autor a mai multor cărţi de referinţă,
printre care “Calciul în organismul uman”, 1975, distinsă cu premiul “V. Babeş”
al Acad RSR în 1977, “Hormonii în biologia contemporană”, în 1977, şi al altor
trei cărţi scrise în colaborare, autor a cinci cursuri pentru studenţi şi al
unui impresionant număr de lucrări ştiinţifice comunicate şi publicate în ţară
şi străinătate – peste 425 – profesorul L. Gozariu se impune ca o personalitate
ştiinţifică pregnantă în lumea medicală contemporană. Ca recunoaştere a
valoroasei activităţi de cercetare, Prof. Gozariu devine treptat, pe parcursul
anilor, membru a numeroase societăţi ştiinţifice din străinătate: Societate
Germană de Endocrinologie, Academia de Ştiinţe Medicale din New- York,
Societate Internaţională de Endocrinologie, Uniunea Medicală Balcanică,
Societate Franceză de Endocrinologie şi membru fondator al Societăţii Europene
de Studiu al Metabolismului Osos. În ţară, este primit membru titular al
prestigioasei Academii de Ştiinţe Medicale în anul 1993 şi ales preşedinte al
Societăţii Române de Endocrinologie, pe care a condus-o cu competenţă, energie
şi spirit novator între anii 1995-97, fiind apoi preşedintele onorific al
acestei societăţi. Datorită acestor calităţi academice profesorul Liviu Gozariu a fost
onorat cu importante premii, printre care: Diploma de Onoare a Uniunii Medicale
Balcanice, în 1987 şi Medalia de Onoare a Uniunii Societăţilor Medicale
“Purkinje” din Cehoslovacia, în 1988. Prof. L. Gozariu a fost membru în
colegiile de redacţie a unor prestigioase reviste medicale din ţară şi
străinătate: “Clujul Medical”, al cărei redacor şef a fost începând cu anul
1974, membru în colegiul de redacţie la “Revista Română de Endocrinologie”, al
revistei “Magnesium reserche”. Această impresionantă activitate ştiinţifică şi
de cercetare a fost legată indisolubil de activitatea didactică instructivă cu
studenţii şi cu medicii din învăţământul post universitar de specializare şi
perfecţionare, căreia prof. Gozariu i-a acordat un rol de prim plan. Dascăl cu
vocaţie, capabil să transmită şi să împărtăşească cu generozitate din vastele sale
cunoştinţe, s-a bucurat de stima, respectul şi aprecierea a zeci de generaţii
de studenţi şi medici.
Sinterom Cluj Napoca - România
Bujii auto - Piese și discuri sinterizate
Telefon 951 - 31950 FELEACUL
Înfiintata in anul 1936, S.C.SINTEROM S.A. Cluj-Napoca a intrat in familia marelui Grup industrial
românesc S.C.R.(Societățile Comerciale Române) in anul 2000.
Sinterom Cluj Napoca - România
Pentru activitate rodnică - 10 ani
Gama
de productie a companiei Sinterom este foarte diversificata, cuprinzand piese
sinterizate, piese ceramice, bujii auto, sarme, magneti, produsele de baza
fiind cele destinate industriei auto. Această societate este situată pe
Bulevardul Muncii la nr.12. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul central al societății Sinterom.
Salonul internațional de inventică
Pro Invent 2013 Cluj-Napoca * Medalia de Argint
Salonul Internaţional al Cercetãrii, Inovãrii şi
Inventicii “Pro Invent” de la Cluj – Napoca, România este
înregistrat ca marcã la O.S.I.M., titular Universitatea Tehnicã din Cluj –
Napoca, având certificatul cu numãrul 100.000. Salonul este organizat de
Universitatea Tehnicã din Cluj – Napoca sub egida Ministerului Educaţiei
Naţionale, Autoritatea Naţionalã pentru Cercetare ştiinţificã.
Salonul internațional de inventică
Pro Invent Ediția a XI-a 2013 Cluj-Napoca
Medalia Pro Invent 2013 - Universitatea Tehnică
Salonul se
doreşte a fi un loc de întâlnire al inventatorilor atât cu potenţialii
utilizatori cât şi cu publicul larg. Parteneri în organizarea salonului sunt; Academia
de Ştiinţe Tehnice din România - Filiala Cluj, Consiliul Local al Municipiului
Cluj – Napoca, Agenţia de Proprietate Intelectualã a Republicii Moldova,
Forumul Inventatorilor Români, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci,
Institutul Naţional de Inventicã Iaşi.
Universitatea
Tehnică Cluj-Napoca este
o instituţie de invăţământ superior de stat din România. La 1 februarie 1920
este înfiinţată Şcoala superioară industrială, reorganizându-se sub
denumirea de Şcoală de conductori tehnici în 1922, având profil electromecanic. Bucurându-se de
un important prestigiu în cadrul industriei româneşti, a fost reorganizată în
1937 ca Şcoală de subingineri electromecanici. O alta şcoală cu profil
tehnic creată în 1920 a fost Şcoala de conductori de lucrări publice, cu
specific de drumuri şi poduri. În anul 1947, în urma unui memoriu adresat
Ministerului Educaţiei Naţionale s-a înființat Politehnica din Cluj cu trei facultaţi: Construcţii, Electromecanică şi Silvicultură. Prin prevederile legii pentru reforma învatamantului
din august 1948, s-a creat Institutul
de Mecanică din Cluj, având o
facultate cu doua secţii: termotehnică şi maşini de lucru. În anul 1953 cele
două instituţii se transformă în Institutul
Politehnic din Cluj. În 1992 Institutul Politehnic a luat actualul nume. Mai sus se prezintă sigla
şi clădirea universitaţii clujene. Sus am postat logo-ul și o poză cu sediul central al Universității Tehncie din Cluj Napoca.
Insignă - Centrul militar zonal Cluj
Dintre
atribuţiile centrelor militare enumăr aici doar câteva: conducerea
activităţilor de asigurare materială şi financiară, de menţinere a ordinii şi disciplinei
militare şi a executării serviciului de garnizoană şi de gardă în unităţile
dislocate în garnizoană; rezolvarea problemelor de cazare a trupelor dislocate
în garnizoană, inclusiv a trupelor în trecere spre şi dinspre front;
organizarea şi conducerea activităţilor privind apărarea locală antiaeriană;
asigurarea efectivelor necesare pentru diferite activităţi destinate participării
la înlăturarea efectelor loviturilor din aer ale
inamicului asupra oraşului, repararea căilor de comunicaţii, înlăturarea efectelor
unor calamităţi; achiziţionarea de
resurse materiale (alimente, echipament, carburanţi) şi trimiterea acestora pe
front. Trebuie precizat că doar unele dintre centrele militare județene (de
sector) au statut de centre militare zonale,
lor subordonându-li-se de fapt centrele militare județene din zona de
responsabilitate. Sus am postat logo-ul și fanionul de identificare al Centrului militar zonal Cluj.
România - Cluj
Cluj Napoca (până
în 1974 Cluj; în germană Klausenburg, în maghiară Kolozsvár, în
dialectul săsesc Kleusenburch, în latină Claudiopolis)
este un municipiu reședință de județ și cel mai mare oraș al judeţului
Cluj, ce numără aproximativ 310000 locuitori. În trecut a fost reședința
comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale
Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescu Castrum
Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna
cetatea orașului medieval de aici. Toponimul Clus are semnificația de „închis”
în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză
acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau
din cuvântul Klause (însemnând
«trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar,
baraj»). Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi
al Clujului a fost făcută de către geograful grec Ptolemeu, care a menționat
aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu
numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din
perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei,din anii 107 - 108,
și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la
construcția unui drum strategic imperial. Prin decretul Consiliului de
Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Ceaușescu, municipiului Cluj
i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, "pentru a eterniza denumirea
acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului
român pe aceste meleaguri. Sus am postat stemele orașului, de-a lungul
vremurilor, și fotografiile câtorva monumente de cultură și arhitectură din Cluj.
Biserica Sf. Mihail
Calea Victoriei
Camera de Comerț
Gara
Hotelul Belvedere
Hotelul New York
Statuia lui Matei Corvin
Templul
Monumentul eroilor sovietici
Piața Gheorghi Dimitrov
Palatul Justiției
Piața Libertății
Piața Mihai Viteazul
Vedere din parcul Victor Babeș
Piața Unirii
Vedere generală
Trimiteri poștale
Județul Cluj este un județ
situat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, întins pe 6674
km.p. și numărând aproximativ 692000 de locuitori. Capitala județului se află
în orașul Cluj - Napoca. Ca subdiviziuni administrativ-teritoriale județul se
compune din 5 municipii - Cluj Napoca, Dej, Turda, Câmpia Turzii și Gherla, 1
oraș - Huedin și 74 de comune. Sus am postat harta, stemele interbelică,
comunistă și actuală ale județului și fotografiile câtorva locuri de vizitat în
acest județ precum și câteva trimiteri poștale ilustrate din vremuri diferite.
Cheile Turzii
Castelul lui Octavian Goga
Cheile Turenilor
Mănăstirea Nicula
Salina Turda
Stațiunea Beliș - Fântânele
Lacul de acumulare Dragon (Floroiu)
Cascada Vălul Miresei
Stațiunea Băile Cojocna
Biserica romano-catolică Dej
Liceul Regele Ferdinand - Turda
Vedere - Huedin (în lb maghiară - Banffyhunyad)
Vedere generală - Gherla
Templul - Huedin
Fabrica de cuie - Câmpia Turzii
Liceul Andrei Mureșan - Dej
Trimitere poștală
_____________ooOoo_____________
O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ
DIN INDUSTRIA HOTELIERĂ
Acțiune parte de fondator la purtător
Societatea Marilor Stabilimente Sinaia
Societate anonimă
Câteva ornamente decorative periferice
de pe acțiuni germane
Detaliu vignetă de pe o acțiune olandeză
con_dorul@yahoo.com
MOUSAIOS - 04.07.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu