Epaminonda's Blog.....: SOURE

Mai jos admiri și alte fotografii reprezentând monumente de cultură

și arhitectură din localitatea portugheză SOURE, districtul

COIMBRA și câteva trimiteri poștale ilustrate din vremuri diferite.

Biserica

Țesătoria

Râul Ancos

Biserica parohială

Râul Soure

Podul peste râul Arunca

Piața Miguel Bombarda

Parcul Dr. Oliveira Salazar

Capela Maica Domnului

Gara

Trimiteri poștale

xxx

O PASTILĂ DE UMOR

O CUGETARE PROPRIE

UN CAREU

DE DEFINIȚII REZOLVAT

UN DIALOG EPIGRAMATIC

O EPIGRAMĂ PROPRIE

____________xxx___________

CÂTEVA

INSIGNE ROMÂNEȘTI

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă și culoare, confecționat din materiale diverse, preponderent metalice, purtat la reverul hainei, la șapcă, pălărie sau bască și care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenența unei persoane la o organizație, la un club, la o asociație,etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenența la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizație politică, civică, religioasă, de identificare asociații, de nivel pregătire-calificare, de participant la unele manifestări sportive, culturale, artistice și de altă natură, etc.

C.S. (clubul sportiv) Agronomia

C.S. (Clubul sportiv) Agronomia este un club sportiv bucureștean ce-și desfășoara activitatea pe lângă U.S.A.M.V. (Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară) din București. Clubul deține o frumoasă sală de sport unde se pot desfășura jocuri de echipă din diverse discipline sportive dar și intreceri de atletism pe distanțe scurte și medii. Competițiile sportive și evenimentele culturale sunt o prezență constantă în viața studenților din campusul USAMV. Anual se desfășoară o competiție cu mare tradiție în rândul studenților agronomi din toată țara – Agronomiada, care are loc, prin rotație, într-unul dintre cele cinci centre universitare cu învățământ agronomic – București, Iași, Cluj, Timișoara și Craiova.

Bucegi

Munții Bucegi, din inima Carpaților Meridionali, reprezintă o veritabilă bijuterie a naturii în peisajul României. Pe o suprafață de aproximativ 300 de kilometri pătrați, această regiune oferă o priveliște fascinantă în sălbăticia montană. De la vârful lor emblematic, Omu, ce atinge culmea la peste 2.500 de metri, și până la platourile stâncoase populate de Sfinxul și Babele, Bucegii te îmbie cu o paletă de peisaje incredibile și trasee montane variate. Acești munți sunt un adevărat paradis pentru cei ce caută conexiunea cu natura. Relieful lor, modelat de mii de ani de acțiunea ghețarilor și a elementelor, dezvăluie o gamă diversă de forme carstice: de la lapiezuri și doline până la chei și văi pitorești. În adâncurile lor ascund peșteri și grote care atrag exploratorii curioși. Fiecare pas pe aceste meleaguri este însoțit de liniștea mănăstirii, de ciripitul păsărilor și de mirosul revigorant al vegetației alpine. Munții Bucegi nu sunt doar un loc, sunt o experiență intensă pentru cei ce își doresc să se avânte în inima naturii și să descopere frumusețea sălbatică a acestor pământuri mărețe. Munții Bucegi se află în partea estică a Carpaților Meridionali, ocupând o suprafață de aproximativ 300 de kilometri pătrați. Situați între Valea Prahovei la est și Culoarul Bran-Rucăr și Valea Ialomiței la vest, acești munți impresionanți cad spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud până la Subcarpații de Curbură. Forma lor amintește de o potcoavă deschisă spre sud, cu râul Ialomița izvorând din centrul acesteia. Cel mai înalt punct al masivului este Vârful Omu, unde se întâlnesc ramurile principale ale Bucegilor. Culmea principală a acestor munți se găsește între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, unde se pot observa forme de relief variate și contrastante. Pe versantul prahovean, munții se ridică abrupt și stâncoși, cu diferențe de nivel semnificative între 500 și 900 de metri, în timp ce platoul Bucegilor oferă un peisaj de podiș înalt, cu altitudini cuprinse între 1600 și 2400 de metri și o înclinare de la nord către sud. În complexul montan Bucegi sunt incluse și alte formațiuni, cum ar fi masivele Leaota și Piatra Craiului, împreună cu culoarele depresionare Bran-Rucăr, Dragoslavele și Prahova. Denumirea „Bucegi” are o origine complexă și fascinantă, fiind înrădăcinată adânc în istoria și cultura locală. Forma arhaică „Bucegi” apare în documente istorice, cum ar fi actul ctitoricesc al Mănăstirii Sinaia din 1695, unde se menționează construirea mănăstirii „la pustie sub muntele Buceciul”. Acest toponim este încă folosit de bătrânii din Branul de Sus. Lingviștii sugerează mai multe etimologii posibile. Una dintre ele leagă numele de la antroponimul „Bucșa” sau de cuvântul „buceag”, care descrie un covor de mușchi verde și moale sau un păduriș des și jos. Este posibil ca tufele joase de jnepeni, numite buceag, să fi influențat denumirea masivului. Alte teorii asociază numele cu localități precum Bugeac din diverse județe sau cu Bugeacul istoric din Basarabia, parte a regatului dacic al lui Burebista. Lingvistul Sextil Pușcariu propune că numele „Buceci” se derivă de la un nume dacic autentic, „Buc” sau „Bucur”, în mod similar cu alte toponime regionale ca „Măneciu” sau „Moeciu”. Masivul Bucegi s-a format în cadrul orogenezei alpine, alături de întregul lanț carpatic și sectorul Carpaților Meridionali. Acest proces geologic complex a avut loc pe parcursul Neogenului și Cuaternarului, perioade în care Bucegii s-au înălțat cu aproximativ 1000 de metri. Ridicarea masivului a fost influențată de mișcările tectonice care au modelat relieful actual al Carpaților. Structura geologică rezultată este caracterizată prin peisaje spectaculoase, cu vârfuri impunătoare și formațiuni stâncoase impresionante.

C.C.S.- Campionat fotbal copii

Istoria fotbalului românesc începe cu o menţiune ambiguă. Se spune că la Arad, în anul 1888, “un grup de tineri bătea mingea”. Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”! Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS “Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget, comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta, întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?! Sunt informații că pe teritoriile românești s-a jucat fotbal chiar și mai demult. Marinarii englezi jucau fotbal în zona Dunării în anul 1865, cu 23 de ani înainte ca tinerii arădeni să înceapă “să bată mingea”! Acest amănunt reiese dintr-un document din arhivele marinei militare britanice. Este vorba despre un raport al comandantului navei militare HMS “Cockatrice”, locotenentul de marină Gillson, adresat amiralului Lord Paget, comandantul Flotei mediteraneene din cadrul “Royal Navy”. Actul de naştere al fotbalului românesc este datat 1888, fapt menţionat în toate cărţile de istorie şi statistică din ţara noastră. În presa vremii s-a notat că în împrejurimile Aradului, în zonele Ceala şi Pădurice, “se bătea mingea”. Peste doi ani, tot la Arad, doctorul Iuliu Weiner (a studiat stomatologia la Londra) a adus în ţară o minge şi regulile scrise pe o hârtie. La Arad, pe 15 august 1899, pe terenul viran de lângă Uzina de Vagoane s-a desfăşurat primul meci susţinut de jucătorii înscrişi la “Societatea de fotbal din Arad”. Tot la Arad, pe 25 octombrie a avut loc primul meci internaţional, între o formaţie locală şi echipa Politehnicii din Budapesta, întâlnire câştigată de maghiari cu scorul de 10-0. ?!

C.T.A. (Cerc tehnico aplicativ, probabil infanterie)

Cercurile tehnico aplicative (C.T.A.) erau forme de pregătire specială în cadrul formațiunilor de pregătire militară a tineretului pentru apărarea patriei (P.T.A.P.). Pentru a înțelege contextul apariției formațiunilor PTAP să nu uităm că, urmare a creării NATO (1949), la 14 mai 1955, din inițiativa Uniunii Sovietice, apare al doilea bloc militar (Pactul de la Varșovia, semnat de toate statele comuniste) în scopul apărării colective împotriva unei agresiuni externe. Cu toate acestea, la data de 20 august 1968 o forță militară a Pactului de la Varșovia (formată din 23 divizii sovietice și 6 din partea altor țări comuniste) invadează Cehoslovacia pentru a înăbuși mișcarea reformatoare de acolo, împotriva URSS. E de reținut că România nu a participat la această acțiune, supărând rău de tot “prietenul de la răsărit”. O invazie asemănătoare celei din Cehoslovacia era iminentă și în România. La data de 15 noiembrie 1968 în România s-a adoptat Legea nr. 33 care a instituit pregătirea tineretului pentru apărarea patriei. Conducerea acestei pregătiri a fost încredințată UTC-ului, sprijinit de mai multe structuri administrative, militare și civile. Toți băieții și fetele cu vârste incluse între 18 – 20 ani erau incluși în formațiunile de PTAP. Pregătirea consta în pregătire militară generală, cunoașterea armelor de nimicire în masă și a modului de protecție împotriva lor, apărare locală antiaeriană, pregătire sanitară și de prim ajutor precum și pregătire de specialitate, în cadrul cercurilor tehnico-aplicative de pe lângă unitățile militare. Tinerii purtau pe timpul pregătirii o uniformă albastră asemănătoare cu cea a gărzilor patriotice (dar care era kaki) iar manualele după care se pregăteau erau asigurate de către Ministerul Apărării Naționale. Adeseori se organizau tabere și concursuri pe tematici specifice. Pentru stimularea tinerilor participanți la pregătire se acordau diplome, medalii, insigne și alte stimulente. Cu privire la ce reprezintă semnul grafic de pe această insignă nu am nicio părere.

Insigna - C.S.D.R.

(Confederația Sindicatelor Democratice din România)

Confederația Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.) s-a înființat în anul 1994, prin desprinderea din CNSLR-Frăția iar primul său președinte a fost Victor Ciorbea, Astăzi CSDR numără aproximativ 350000 membri. CSDR este persoană juridică română de drept privat, a cărei activitate se desfășoară pe tot teritoriul țării în conformitate cu prevederile Constituției și ale Legii sindicatelor. Sediul central al CSDR este situat în municipiul București, strada Walter Mărăcinenau, nr.1-3, sector 1. CSDR își întemeiază conceptele de valori și strategia pe dreptate, echitate și justiție socială în evaluarea reală a eficienței muncii și a consecințelor sociale ale acesteia. Politica CSDR acționează în plan social prin atitudini non-violente, întemeiate pe argumente, pe realități fără a exita atunci când este cazul în a impune forța argumentelor în afirmarea corectă pentru salariați și societate a ordinii și statului de drept, a respectului legii. CSDR își concepe în mod obiectiv scopul activității de pe pozițiile democrației sindicale și solidarității sociale, acționând pentru:

promovarea și apărare intereselor profesionale, economice, sociale și culturale ale membrilor săi
realizarea unității de acțiune sindicală
elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc activitatea sindicală, socială, economică, profesională și culturală a membrilor săi
negocierea contractului colectiv de muncă la nivel național
eliminarea discriminării forței de muncă și asigurarea egalității de șanse și tratament a membrilor săi
consacrarea legislativă a protecției sociale pentru beneficiarii ajutorului de șomaj și identificarea mijloacelor de recalificare a membrilor de sindicat disponibilizați, etc

Insigna - C.F.R.

Căile Ferate Române (CFR) este compania națională de transport feroviar a României. CFR administrează infrastructura, transportul de călători și marfă pe calea ferată din țară. Rețeaua este integrată semnificativ cu alte rețele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de transport de pasageri și marfă. CFR, ca instituție, a fost fondată în anul 1880, după ce prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în anul 1854. Prima cale ferată din lume s-a inaugurat în data de 15 septembrie 1850 în Anglia, între oraşele Liverpoool şi Manchester. Pe actualul teritoriu românesc prima linie a fost deschisă pe data de 20 august 1854 și făcea legătura între Oraviţa şi Baziaş.Linia, având o lungime de 62,5 km, a fost folosită inițial doar pentru transportul cărbunelui. De la 12 ianuarie 1855 linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind în acel timp parte a imperiului austriac. După diverse îmbunătățiri tehnice la linie în următoarele luni, relația Oravița - Baziaș a fost deschisă pentru traficul de pasageri la data de 1 noiembrie 1856. Pe data de 1 septembrie 1865, compania engleză John Trevor-Barkley a început construcția liniei ferate Bucureşti - Giurgiu, date în folosinţă în dat de 26 august 1869. În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat construcția unei linii ferate de 915 km, de la Vârciorova (malul Dunării - judeţul Mehedinţi de astăzi) până în oraşul moldovenesc Roman, trecând prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi, şi Tecuci. Costul construcției era la acel timp de 270000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe faze - prima parte, Piteşti - Roman a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Varciorova - Pitești pe 9 mai 1878. Compania națională CFR se compune din opt Sucursale Regionale de Cale Ferată, cu sedii în București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Galați și Constanța. În cadrul programului de restrucutrarea a Companiei naționale CFR se are în vedere o organizare nouă, pe patru regionale, prin desființarea regionalelor CFR Galați, Constanța, Craiova și Brașov. Sus am postat logo-ul C.F.R. precum și o modernă și puternică locomotivă realizată de către economia românească.

______________ooOoo____________

O ACȚIUNE ROMÂNEASCĂ