Epaminonda's Blog.....: MONEDE COROANE CEHE DE COLECȚIE

1. Moneda de mai jos marchează trecerea a 450 de ani de la nașterea lui Mikulas Dacicky din Hazlov. Pe aversul monedei, în interiorul unui cerc periferic continuu este redată stema veche a localității Hazlov și aplicate inscripțiile: “REPUBLIKA CESKA – 200 kC” – numele țării și valoraea nominală a monezii - și monogramele gravorului monedei și ale monetăriei naționale cehe. Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu este redat capul personajului și aplicate inscripțiile: “MIKULAS DACICKY Z HESLOVA” – numele personajului, circular periferic – și “1555 – 2005” – anii nașterii personajului și al emiterii monedei.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 17.12.2005, valoarea – 200 coroane, forma – rotundă, diametrul – 31 milimetri, greutatea – 13 grame, compoziția – argint, calitatea – BU (12000 buc) și proof (6000 buc) și designer – sculptor Jiri Harcuba.

Mikuláš Dačický z Heslova a fost un poet ceh care s-a născut la data de 23 decembrie 1555 și a decedat la data de 25 septembrie 1626. Lirica sa are accente moralizatoare și satirico-ironice, oferind o tipologie a caracterelor. Din creația sa enumăr: Prostopravda ("Adevărul pur", 1620) și Paměti ("Amintiri").

2. Moneda de mai jos marchează trecerea a 250 de ani de la nașterea lui František Josef Gerstner. Pe aversul monedei, în interiorul unui cerc periferic continuu sunt redate câteva instrumente geometrice și aplicate inscipțiile: pe verticală “CESKA REPUNLIKA” – numele țării, orizontal “200Kc” – valoarea nominală a monezii și periferic circular pe trei rânduri urmând conturul monezii pe partea dreaptă “ZAHAJENI VYUKY NA PRAZSKE / POLYTECHNICE / 1806 - 2006” – începutul profesoratului la Politehnica din Praga, anii începutului profesoratului și al emiterii monedei - și monograma monetăriei cehe. Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu este redat capul personajului și monograma gravorului. Pe revers sunt aplicate următoarele inscripții: “F.J.GERSTNER” – orizontal numele personajului și circular periferic urmând conturul monezii pe partea dreaptă: “1756 - 2006” – anii nașterii personajului și al emiterii monedei.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 22.02.2006, valoarea – 200 coroane, forma – rotundă, diametrul – 31 milimetri, greutatea – 13 grame, compoziția – argint, calitatea – BU (13500 buc) și proof (8000 buc) și designer – Vojtech Dostal.

František Josef Gerstner, în limba germană: Franz Josef von Gerstner a fost un fizician, matematician, inginer și astronom ceh de origine germană, care s-a născut la data de 23 februarie 1756 și a decedat la data de 25 iulie 1832. În anul 1772 a fost admis la Universitatea din Praga. După anul 1781 a studiat la Viena medicina, botanica și chimia. În anul 1784 a fost numit adjunct la Observatorul astronomic Praga, apoi a fost ales membru al Academiei regale de științe din Cehia pentru opera astronomică și geografică. El a întemeiat Universitatea Tehnică Praga. Este autorul unei lucrări monumentale în 3 volume de mecanică "Handbuch der Mechanik" (1831-1834), care a servit ca lucrare fundamentală de referință în secolul al XIX-lea în domeniul fizicii mecanice.

3. Moneda de mai jos marchează trecerea a 400 de ani de la moartea lui Matěj Rejsek. Pe aversul monedei, în interiorul unui cerc periferic continuu este redat un ornament arhitectonic și scultural din Biserica Sfânta Barbara din localitatea Kutna Hora și undeva în dreapta sus monograma monetăriei cehe. Pe monedă sunt aplicate inscripțiile: “CESKA REPUBLIKA – 200 kC” – periferic circular urmând marginea monedei în partea stângă și jos – numele țării și valoarea nominală a monezii. Pe revers, în interiorul unui cerc periferic continuu este redat capul personajului, un ornament decorativ arhitectonic și sculptural și undeva în dreapta nomograma gravorului. Pe monedă sunt aplicate și următoarele inscripții: “MATEJ REJSEK 1506 - 2006 ” – periferic circular, urmând marginea monezii, la partea de jos – numele personajului și anii morții personajului și al emiterii monezii.

Moneda are următoarele caracteristici tehnice: data emiterii – 21.062006, valoarea – 200 coroane, forma – rotundă, diametrul – 31 milimetri, greutatea – 13 grame, compoziția – argint, calitatea – BU (10000 buc) și proof (6500 buc) și designeri – sculptor Zbynek Fojtu.

Matěj Rejsek (cunoscut ca și Matyáš Rejsek) a fost un constructor, sculptor și pietrar ceh, absolvent al Facultații de Arte, licențiat rector al Școlii din Tyn – Praga veche. Data sa de nașere nu e cunoscută precis (1450 , 1445 sau 1449) dar data morții se știe exact – 1 iulie 1506. Este unul dintre artiștii importanți ai goticului jagielonian din Boemia. El și alți arhitecți și sculptori francezi și germani și-au adus contribuția la finisarea aspectului exterior al Castelului din Praga. Rejsek și-a combinat cariera profesională în principal cu zidărie și construcții. În afară de participarea la realizarea fațadei castelului praghez a mai lucrat la Biserica St. Barbara din Kutna Hora și a realizat piatra de mormânt din marmură a episcopului Jan Rokycan.

xxx

O EPIGRAMĂ PROPRIE

O VORBĂ DE DUH

DE LA UN ÎNAINTAȘ

O POEZIE

UMORISTICĂ PROPRIE

O PASTILĂ DE UMOR

_______xxx_______

O PLACHETĂ, O MEDALIE

ȘI CÂTEVA INSIGNE ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani și apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificarea asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Conform DEX (Dicţionarului explicativ al limbii române), PLACHETA este o medalie pătrată sau dreptunghiulară, care, de obicei, are o singură faţă modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripţii şi se oferă ca recompensă la concursuri, alte întreceri de orice fel sau în semn de recunoştinţă faţă de meritele unor personalităţi. Placheta face parte din categoria generală a medaliilor. Medalia îşi are originea în monedele comemorative. Este confecţionată cel mai adesea din metal (aur, argint, bronz, etc). Numele "medalie" derivă din latinescul metallum, fiind preluat de toate popoarele romanice - de italieni (medaglia), francezi (medaille) şi spanioli (edala).

Placheta - Concurs de turism A.C.R.R. - 1924

Proba de suplețe - Premiul III - Alexandru Racoviță pe ...

Automobilismul este un sport practicat pe automobile de competiție, în care piloții concurează în baza unui regulament, în diferite formule și categorii, pe circuite, drumuri sau piste special construite. Organizația mondială care patronează acest sport pe plan international este Federația Internațională de Automobilism. În România automobilismul este coordonat de Federația Română de Automobilism (F.R.A.).

Mai jos prezint câteva file din istoria veche a Automobil Clubului Roman (A.C.R.), fost Automobil Clubul Regal Roman (A.C.R.R.) 1904 – 2014, precursorul FRA.

5 aprilie 1904. În salonul de onoare al Hotelului Boulevard din Bucureşti (clădire existentă şi în prezent), un grup de automobilişti, constituiţi în Adunarea Generală, a hotarât şi a semnat actul de înfiinţare a primei asociaţii a automobiliştilor din ţara noastră: Automobil Club Român. Automobil Club Român se înscrie, astfel, în primele 10 cluburi centenare din Europa şi în primele 14 cluburi centenare din întreaga lume.

Septembrie 1904. Are loc prima cursă de automobile din România organizată de ACR pe traseul Bucureşti – Giurgiu – Bucureşti (120 km). România a fost printre primele 6 ţări din lume care au organizat concursuri auto, după Franţa, SUA, Germania, Italia şi Austria.

8 decembrie 1905. ACR a fost primit ca membru al Asociaţiei Internaţionale a Automobil Cluburilor Recunoscute de la Paris, devenită ulterior Federaţia Internaţională a Automobilului (FIA).

Insigna - A.C.R.R.
(Automobil clubul regal român)

Anul 1914. Automobil Club Român îşi schimbă statutul în Automobil Club Regal Român (ACRR), iar timp de 33 de ani Regii României au deţinut funcţia de preşedinţi de onoare ai ACRR.

15 ianuarie 1921. Adunarea Generală a ACRR introduce un nou capitol în Statut (capitolul 6) privind autorizarea cluburilor regionale. Primul club regional a fost înfiinţat la 8 septembrie 1921, la Cluj. Printre membrii lui de onoare s-a numărat Octavian Goga.

Anul 1925. ACRR s-a afiliat la Consiliul Central al Turismului Internaţional, cu sediul la Paris.

Anul 1926. Alexandru Berlescu realizează, în premieră, înconjurul României pe un Oldsmobile, parcurgând 2447 km în 50 de ore. Are loc, de asemenea, în România, prima cursă Bucureşti – Paris şi retur, fără oprire, performanţă realizată de Henry Manu, însoţit de N. Constantinescu, pe o maşină Buick.

Anul 1927. Este înfiinţat Automobil Club Regional Moldova de Sus, Cernăuţi, potrivit Statutului ACRR.

Anul 1929. Automobil Club Regal Român devine membru fondator al CERCULUI DE SPORTURI BĂNEASA (Country Club), cu denumirea actuală de Clubul Diplomatic Bucureşti.

Anul 1936. Petre Cristea şi Ion Zamfirescu (însoţiţi de Gogu Constantinescu) câştigă Raliul Monte Carlo, pe un Ford V8, performanţă considerată ca fiind cea mai mare victorie a automobilismului românesc.

1 ianuarie 1948. Automobil Club Regal Român primeşte denumirea de Automobil Clubul Republicii Populare Române (ACRPR), cu sediul în B-dul 6 Martie nr. 5, fiind unicul club naţional recunoscut oficial.

Anul 1953. Este organizată Competiţia automobilistică MARELE PREMIU al RPR şi CIRCUITUL CFR pe parcelarea Floreasca din Bucureşti.

Anul 1958. Urmare a transformărilor politice din România, desfiinţarea Regatului, la iniţiativa unui grup de automobilişti, ACRPR a fost reorganizat într-o nouă concepţie, sub denumirea de Asociaţia Automobiliştilor din România (AAR).

1964. Are loc prima ediţie a Raliului Dunării – CASTROL, care avea startul la Viena şi sosirea la Braşov.

1967. Are loc prima ediţie a Raliului României.

1967. Un comitet de iniţiativă a depus diligenţele necesare pentru transformarea AAR în Automobil Clubul Român. La împlinirea a 63 de ani de existenţă, asociaţia automobiliştilor din România revenea, astfel, la numele ei iniţial – Automobil Clubul Român.

Insigna - A.C.R.
(Automobil clubul român)

18 octombrie 1967. ACR se mută în noul său sediu situat în Strada Nikos Beloiannis nr. 27, astăzi Strada Take Ionescu nr. 27.

17 mai 1974. Se înfiinţează Federaţia Română de Automobilism şi Karting (ACR – FRAK).

Sfântul Ioan Gură de Aur

Episcopul Constantinopolului 344 - 407

Ioan Gură de Aur, cunoscut și ca Ioan Hrisostom (născut în anul 347 la Antiohia, decedat în anul 407) a fost arhiepiscop de Constantinopol, una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană cât și în cea Apuseană. Primele elemente ale educației creștine, Ioan le-a primit de la mama sa Antusa. Se pare că a studiat și dreptul, întrucât ar fi pledat câtva timp. S-a călugărit în anul 368 și a trăit într-o peșteră lângă Antiohia. După moartea mamei sale, Ioan a putut să dea curs dorinței sale arzătoare pentru asceză. El s-a retras în munții Antiohiei, unde a dus patru ani o viață severă sub conducerea unui ascet, iar după aceea, s-a retras doi ani într-o peșteră. În anul s-a înapoiat la Antiohia, iar în 381 a fost făcut diacon. Timp de 10 ani, înaintea diaconatului, el a fost preocupat de problema monahismului și a fecioriei, cărora le-a consacrat mici tratate. Tratatul său „Despre preoție”, scris în cei șase ani de diaconat, este o capodoperă a literaturii patristice în care Sfântul Ioan Chrysostom om scoate în evidență sublimitatea Tainei Preoției. Sf. Ioan a fost preoțit de episcopul Flavian în anul 386 și a primit misiunea de predicator. El predică nu numai în biserica mare și frumoasă, zidită de Constantin, sau în biserica cea veche, ci în toate bisericile din Antiohia și din împrejurimi. La moartea patriarhului Nectarie al Constantinopolului, în anul 397 a fost numit patriarh al Capitalei prin influența lui Eutropiu, ministru atotputernic pe lângă slabul împărat Arcadie. Râvna sa de reformator implacabil, tonul tăios și neiertător al predicilor sale, care criticau aspru toate păcatele și pogorămintele, de jos și până sus, la Eutropiu și Eudoxia, dragostea sa pentru săraci, pentru adevăr și pentru dreptate, i-au făcut mulți dușmani. Legăturile Sf. Ioan Gură de Aur cu curtea imperială au fost reci ceea ce până la urmă i-au atras moartea. Pe parcursul activității sale pastorale, Sfântul Ioan Chrysostom a fost preocupat de teme cum ar fi: cunoașterea lui Dumnezeu, Sfintele Taine, Biserica, iubirea creștină. Referindu-se la cunoașterea lui Dumnezeu, Sfântul Ioan Hrisostom îi combate pe anomei, susținând că ființa lui Dumnezeu este incognoscibilă și incomprehensibilă. Sfintele Taine pe care le dezbate Sfântul Ioan sunt: Sfântul Botez, Pocăința, Căsătoria, Sfânta Euharistie și Preoția. În concepția Sfântului Ioan Chrysostom, Biserica este Trupul lui Hristos, credincioșii sunt mădularele acestui trup, iar Hristos este Capul Trupului. De la nici un alt părinte bisericesc nu s-au păstrat atâtea opere, comentarii, predici și scrisori ca de la Ioan Gură de Aur. Între predici se găsesc și o serie de comentarii la Vechiul Testament și la Noul Testament sau predici tematice. Opera Sfântului Ioan Gură de Aur cuprinde 18 volume în Ediția Migne și, de asemenea, este răspândită în aproximativ 2000 de manuscrise. Sf. Ioan Gură de Aur este protectorul persoanelor care suferă de epilepsie și a celor care trebuie să se exprime în public (oratori, prezentatori, conferențiari etc.)

Insigna - A IV-a Conferință națională a Organizației de pionieri - 1980

Organizația Pionierilor a fost o organizație comunistă a copiilor români de vârstă școlară (8-14 ani). Era precedată de apartenența la organizația Şoimii Patriei și succedată de apartenența la Uniunea Tineretului Comunist. La sfârșitul celui de al doilea război mondial ia naștere organizația „Pionierii României”, pentru care a fost creată în 1945 revista „Înainte”. Doi ani mai târziu, în 1947, pionierii au fost încadrați în UAER - Uniunea asociațiilor de elevi din România. Pe 30 aprilie 1949, într-o ședință festivă la care a participat toată conducerea de partid și stat, 500 de copii au rostit, în incinta Teatrului Giuleşti (pe atunci Palatul cultural Gheorghe Gheorghiu-Dej), angajamentul de pionier. În perioada 1949-1966 mișcarea pionierească a fost subordonată Uniunii Tineretului Comunist.Mai jos e reprezentată o revistă Star spre viitor a pionierilor și șoimilor patriei, editată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor.

Insigna - Membru al Organizației de pionieri

C.C. al P.C.R. va adopta, la plenara din aprilie 1966, hotărârea: „Cu privire la îmbunătățirea activității Organizației Pionierilor”, prin care se stabilea ca aceasta să aibă organe de conducere proprii (consilii pionierești la diferite nivele, în frunte cu Consiliul Național al organizației). În luna noiembrie a aceluiași an, a avut loc prima conferință națională a Organizației Pionierilor, la care au fost adoptate principalele documente statutare: „Statutul unităților și detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România” și „Regulamentul Consiliilor Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România”. În 1984, la aniversarea a 35 de la crearea organizației, aceasta avea 2695000 membri. În Statutul Organizației Pionierilor din Republica Socialistă România era foarte clar stipulat faptul că este o organizație revoluționară de masă a copiilor, uniunea tuturor detașamentelor și unităților de pionieri din Republica Socialistă România, care îi ajută pe pionieri să cunoască și să înțeleagă politica Partidului Comunist Român, îi mobilizează să participe, după puterile lor, la înfăptuirea acesteia. "Organizația Pionierilor educă școlarii în spiritul patriotismului socialist, al dragostei și devotamentului nemărginit față de poporul nostru, față de Republica Socialistă România, față de Partidul Comunist Român, ajută pe toți copiii să cunoască tradițiile și trecutul glorios de luptă ale poporului și ale clasei muncitoare pentru eliberare națională și socială, să îndrăgească frumusețile și bogățiile țării, le cultivă mândria patriotică pentru realizările obținute în construcția socialismului." Intrarea în cadrul organizației se făcea într-un cadru festiv, prin rostirea următorului angajament: „Eu, ...(numele si prenumele), intrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor." Imnul (neoficial al) organizației era "Am cravata mea, sunt pionier". În orașele mari s-au constituit case ale pionierilor. La București Palatul Cotroceni a fost Palat al Pionierilor în perioada 1949-1976, iar în 1985 a fost inaugurată noua clădire a Palatului Pionierilor (astazi Palatul naţional al copiilor). Organizația Pionierilor acorda distincții individuale și colective. Cele individuale erau: tresele, titlurile „Pionier de frunte”, „Cutezătorul”, „Pionier fruntaș în munca patriotică”, „Meritul pionieresc” și insigne pe genuri de activitate. Cele colective constau în diplome cum ar fi: „Unitate fruntașă”, „Detașament fruntaș” și „Grupă fruntașă”.

Deasupra am postat uniforma, ecusonul, cravata, centura, eghileții și drapelele Organizației de pionieri. Primii care au avut ideea inregimentarii ideologice a copiilor si chiar au pus-o in practica au fost fascistii italieni. In "Noua Roma" anuntata de Mussolini dupa preluarea puterii in Italia la 22 octombrie 1922, baietii au fost inregimentati pe categorii de vârsta in patru organizatii fasciste, toti fiind purtatori de uniforme si insigne si trebuind sa se supuna unor ritualuri specific militare: "Fiii lupului" pentru baieteii de la patru la opt ani, "Ballila" pentru cei intre opt si 14 ani, "Avantguardisti" pentru adolecentii intre 14 si 18 ani si, in fine, "Giovanni Fascisti" pentru tinerii peste 18 ani, inainte de a deveni membrii ai partidului fascist italian. Cei ce si-au trait copilaria si adolescenta in anii comunismului vor recunoaste cu usurinta cum "Fiii Lupului" au devenit "Soimii Patriei", "Ballila" s-au numit "Pionieri", iar "Avantguardisti" si "Giovanni Fascisti" au fost sursa de inspiratie a viitorilor utecisti, care, spre deosebire de modelul fascist italian, nu au avut o uniforma proprie.

Orice clasa forma un detasament de pionieri, la fel cum orice scoala generala forma o unitate de pionieri, iar structurile se esalonau ierarhic pâna sus, in umbra "conducerii superioare" a partidului comunist. Desigur, nu doar comunistii români au preluat si amplificat modelul fascist de indoctrinare a tinerilor: nazistii au creat mult mai celebra organizatie "Hitlerjugend", care a dat jertfe perfect fanatizate chiar si pe ruinele fumegânde ale Berlinului, iar sovieticii au dat fenomenului inrolarilor comsomoliste o dimensiune de masa si un caracter obligatoriu. In România comunista, a nu fi mai intâi pionier ("Soimii patriei" au aparut ulterior) si apoi membru al UTC echivala cu o cvasiexcludere de facto din comunitatea scolara, cu povara unui paria, stigmatizat pentru intreaga cariera viitoare. Sigur, era ceva foarte, extrem de grav in privinta respectivului daca nu era membru sau, si mai rau, fusese exclus din rândul pionierilor sau al utecistilor, deoarece chestia asta ramânea definitiv "la dosarul" nefericitului. Uniforma de pionier, cu toate accesoriile si eghiletii specifici diferitelor functii ierarhice de "conducere" (comandant de detasament, comandant de unitate etc.), ceremoniile ritualice cu trompete si formule de raport, juramintele de credinta si angajamentele urlate in public, defilarile si serbarile in fata parintilor, taberele de vara cu regim preferential si program special, muncile patriotice prestate ostentativ au fost ingredientele menite sa transpuna in viata retetele leniniste de "spalare a creierului". In conditiile in care orice alternativa era interzisa in epoca, sistemul a functionat cateva decenii bune, dar, contrar tezelor leniniste, doar pe moment: liderii politici actuali ai fostelor tari cu regim comunist au fost inevitabil pionieri, utecisti si majoritatea chiar membri ai partidului comunist. (Sursa Net – Calin Hentea)

Carol II - Regele românilor - 2004

Carol al II-lea, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (născut 15 octombrie 1893 şi decedat la 4 aprilie 1953) a fost rege al României între 8 iunie 1930 şi 6 septembrie 1940, când a trecut prerogativele sale regale în favoarea fiului său Mihai. Cunoscut şi sub numele de Carol Caraiman, nume ales de tatăl său Ferdinand şi folosit de Carol după ce a fost dezmoştenit şi radiat din Casa Regală a României (între 1925 şi 1930) în urma renunţării lui Carol la calitatea de Prinţ Moştenitor. Carol este fiul cel mare al regelui Ferdinand al României şi al soţiei sale, regina Maria.

Pe reversul medaliei postate aici este reprezentată stema mijlocie a Regatului României (poza de deasupra – în mijloc).

Insigna - Campionatul R.P.R . Locul III (radioamatorism)

(Republica Populară Română)

Federaţia Română de Radioamatorism (F.R.R.) a fost înfiinţată la 1 martie 1936 sub numele de Asociaţia Amatorilor Români de Unde Scurte. În 1950 numele i s-a schimbat în Asociaţia Radioamatorilor de Emisie din România, pentru ca în 1967 denumirea să devină Federaţia Română de Radioamatorism din cadrul UCFS. Reorganizarea în conformitate cu Legea Educaţiei Fizice şi Sportului nr. 69/2000 s-a făcut la data de 17.11.2001. Federaţia Română de Radioamatorism este structură sportivă de interes naţional, constituită prin asocierea tuturor cluburilor cu secţii de radioamatorism, a asociaţiilor judeţene de radioamatorism şi a Municipiului Bucureşti, afiliate şi recunoscute de aceasta. Federaţia Română de Radioamatorism este singura autorizată să organizeze şi să controleze activitatea de radioamatorism din România. Federaţia Română de Radioamatorism organizează sau tutelează competiţiile oficiale de radioamatorism cu caracter naţional şi cele internaţionale care au loc pe teritoriul României; are drept scop dezvoltarea activitåtii de radioamatorism pe plan local, national si international în domeniile: unde scurte si ultrascurte, telegrafie vitezå, radiogoniometrie de amator și creatie tehnicå. F.R.R are sediul în Bucureşti, str. Lipscani nr.19, sector 3.

Radioamatorismul reprezintă practicarea radiocomunicațiilor prin posturi de emisie-recepție proprii, fără a se urmări interese economice sau transmiterea altor informații în afară de cele referitoare la calitatea emisiunilor stabilite. Instalațiile de radioemisie folosite de radioamatori (numite stații) au o denumire convențională care se atribuie pe plan central în fiecare țară. Radioamatorii pot face parte din diferite asociații naționale (radiocluburi) sau internaționale. Radioamatorismul, ca mișcare de amatori de radiotelegrafie, a apărut pentru prima dată în SUA (1919). În anul 1925 a fost înființată „Uniunea Internațională a Radioamatorilor (I.A.R.U.)”. În România, primul radioclub a fost înființat în anul 1926, iar în anul 1936 s-a înființat „Asociația Amatorilor Români de Unde Scurte”. În prezent, radioamatorii din România sunt reprezentați la IARU de „Federația Română de Radioamatorism”. Radioamatorii se pot organiza liber, conform legii civile.

_________ooOoo_________

PERSONALITĂȚI POLITICE

PE BANCNOTELE LUMII