Epaminonda's Blog.....: Ro - M

CELE MAI RECENTE MONEDE

COMEMORATIVE (JUBILIARE)

EMISE DE CĂTRE B.N.R.

În data de 23 iunie 2014 Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic trei monede cu design asemănător, dar valori diferite, dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universității din București. Aversul monedelor redă imaginea Universității din București la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc „ROMANIA” și „ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală, stema României și anul de emisiune „2014”. Reversul monedelor prezintă o imagine conținând frontonul unei intrări a Universităţii din Bucureşti; inscripțiile „1864” - anul înființării și „BUCURESTI”. Prețul cumulat de vânzare, fără TVA, al unei monede de aur și una de tombac este de 1560 lei.

Caracteristicile tehnice ale monedei de aur sunt următoarele: valoarea – 100 lei, metal – aur, puritatea – 90%, forma – rotundă, diametrul – 21 milimetri, greutatea – 6,452 grame, calitatea – proof, cantul – zimțat și tirajul – 150 de exemplare.

Caracteristicile tehnice ale monedei de argint sunt următoarele: valoarea – 10 lei, metal – argint, puritatea – 99,9%, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 31,103 grame, calitatea – proof, cantul – zimțat, tirajul – 400 de exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 310 lei.

Caracteristicile tehnice ale monedei de tomba sunt următoarele: valoarea – 1 leu, metal – tombac cuprat, forma – rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 23,5 grame, calitatea – proof, cantul – zimțat și tirajul – 150 de exemplare.

Alexandru Ioan Cuza (născut la 20 martie 1820 în Bârlad şi decedat la 15 mai 1873 în Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor unite şi al statului naţional România. Acesta a participat activ Revoluţia de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii, pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern. După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), iniţiază importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării. Întâmpinând rezistenţă din partea guvernului şi a Adunării Legiuitoare, alcătuite din reprezentanţi ai boierimii şi ai marii burghezii, precum şi a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstireşti şi dizolvă Adunarea Legiuitoare. În acelaşi an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituţie şi o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, şi decretează legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil şi cel penal, legea pentru obligativitatea învăţământului primar şi au fost înfiinţate primele universităţi din ţară, respectiv cea de la Iaşi, care azi îi poartă numele, şi cea de la Bucureşti. Tot în această perioadă a fost organizată şi armata naţională. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului.

Universitatea din București este o instituție de învățământ superior de stat din Bucuresti, fiind fondată de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin Decretul domnesc nr. 765 din data de 4 / 16 iulie 1864, care a divizat Colegiul Sfântul Sava (existent) în Universitatea București și actualul Colegiu Sfântu Sava. La începuturi Universitatea București reunea într-un singur corp Facultățile de Drept, Științe și Litere. Universitatea București este considerată ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694).

Clădirea centrală a Universității București a fost ridicată pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu iar piatra de temelie a construcției a fost pusă în data de 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de către caimacanul Alexandru D. Ghica, în prezența reprezentanților marilor puteri, atașați la București. Sus am postat logo-ul si o poza cu sediul central al Universitătii din Bucuresti.

În data de 30 iunie 2014 Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic două monede cu design asemănător, dar valori diferite, dedicate Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni - Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Aversul monedelor prezintă biserica Sfântul Gheorghe Nou din București și icoanele a trei dintre cele patru hramuri ale acesteia: Sf. Gheorghe, Sf. Parascheva și Sf. Nicolae, candela de deasupra mormântului voievodului Constantin Brâncoveanu aflat în biserică, stema României, anul de emisiune „2014” și valoarea nominală, iar la exterior, în arc de cerc, inscripțiile „ROMANIA” și „BISERICA SF.GHEORGHE NOU BUCURESTI”. Reversul monedelor redă portretele Sfinților Martiri Brâncoveni, așa cum sunt reprezentate în tabloul votiv din biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, anul evenimentului comemorat „1714”, în interior, circular, inscripțiile „SF.RADU SF.STEFAN SF.CONSTANTIN SFETNICUL IANACHE SF.MATEI” și „SF.VOIEVOD CONSTANTIN BRANCOVEANU”, iar la exterior, în arc de cerc, inscripția „SFINTII MARTIRI BRANCOVENI”.

Caracteristicile tehnice ale monedei din aur sunt: valoarea – 100 lei, metal – aur, puritatea – 90%, forma - rotundă, diametrul – 21 milimetri, greutatea – 6,452 grame, calitatea – proof, cant – zimțat, tiraj – 250 exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 1520 lei.

Caracteristicile tehnice ale monedei din argint: valoarea – 10 lei, metal – argint, puritatea – 99,9%, forma - rotundă, diametrul – 37 milimetri, greutatea – 31,103 grame, calitatea – proof, cant – zimțat, tiraj – 250 exemplare și prețul unitar de vânzare fără TVA – 310 lei.

Cea mai importantă ctitorie a domnitorului muntean Constantin Brâncoveanu, Biserica Sfântul Gheorghe Nou este situată chiar în centrul Bucureştiului. Este singura biserică din capitală, ctitorită de Brâncoveanu, care a rezistat timpului, putând fi admirată și astăzi. Dintre sfintele odoare ale acestei biserici amintesc; mormântul Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, mâna Sfântului Ierarh Nicolae, icoana făcătoare de minuni a Sfintei cuvioase Parascheva (Sfânta Vineri), icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din secolul XVIII, sfântul epitaf lucrat de Maria Brancoveanu în timpul exilului și candela din argint filigranat de deasupra mormantului domnesc. Mormântul domnitorului martir aflat în biserică a fost acoperit în anul 1720 de către doamna Maria Brâncoveanu, soția domnitorului, cu o placă de marmură albă, pe care nu a scris nimic pentru ca nu cumva turcii să-l profaneze, știut fiind faptul ca voievodul Constantin Brancoveanu fusese condamnat de către turci pentru tradare. În anul 1914 s-a descoperit candela de argint de la mormant cu inscriptia: ”această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod… iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)”. În fața intrării principale a bisercii se află statuia voievodului-ctitor Constantin Brâncoveanu.

Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre domnitorii Țării Românești, care a trăit în perioada anilor 1654 – 1714 și a domnit în perioada anilor 1688 – 1714, deci o perioadă destul de lungă. A fost fiu de mare boier, nepot al domnului Șerban Cantacuzino, moștenind și sporind o avere considerabilă. În timpul domniei sale țara a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În politica externă Brâncoveanu a acționat cumpătat, evitând să se poziționeze decisiv de partea vreunei mari puteri a timpului. Folosindu-se de agenți, domnitorul era informat asupra știrilor de pe întregul continent iar el informa simultan taberele rivale asupra mișcărilor celuilalt. În ce privește Moldova, Brâncoveanu a intervenit în mod repetat în chestiunea domniei, în timp ce în Transilvania a exercitat o importantă influență culturală, prin răspândirea de tipărituri și ctitorirea de așezăminte religioase. Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie, domnul a căutat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu față de turci, fiind conștient de precaritatea situației sale. În cele din urmă, a fost luat prin surprindere, mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Istanbul, unde a fost torturat pentru credința sa și pentru a preda toată averea sa.

El și cei patru copii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) precum și sfetnicul Ianache) au fost executați, prin decapitare, în data de 15 august 1714, iar trupurile lor aruncate în mare. Pentru că au refuzat, cu prețul morții, să abandoneze credința creștină și să treacă la mahomedanism, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat în anul 1992, sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni. În urma domnie lui Constantin Brâncoveanu a rămas un stil arhitectonic inconfundabil, ce îi poartă numele, precum și multe ctitorii religioase ce pot fi admirate și astăzi. Dintre acestea amintesc; biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, Mănăstirea Râmnicu Sărat, Bisericile Potlogi și Doicești – Dâmbovița, Mănăstirea Sâmbăta de Sus, Biserica Mogoșoaia, Mănăstirea Horezu, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragi, și Mănăstirea Turnu din Târgșoru Vechi.

***

VORBE DE DUH

DE LA ÎNAINTAȘI

_______________xxx_______________

CÂTEVA INSIGNE ȘI

MEDALII ROMÂNEȘTI

Informaţii generale despre medalistică şi subiectul ei de studiu, MEDALIA, poţi citi în articolul "Le Havre - Franţa".

INSIGNA este un obiect mic, foarte variat ca formă şi culoare, confecţionat din materiale diferite, preponderent metalice, purtat la piept, la şapcă, pălărie sau bască şi care indică, prin imagini reprezentative sau simboluri grafice, apartenenţa unei persoane la o organizaţie, la un club, etc. Există insigne sportive pentru fani si apartenenţa la un club, de identificare localitate, de identificare societate comercială, de identificare grup, organizaţie politică, civică, religioasă, de identificare asociaţii, de nivel de pregătire-calificare, de participant la manifestări sportive, culturale, artistice şi de altă natură, etc.

Insignă - B Combinatul chimic Borzești

Parte a Grupului S.C.R. (Societățile comerciale române), CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI este unul din cei mai importanti fabricanti de produse chimice din România. Actul de înfiintare a Combinatului Chimic Borzesti a fost semnat în anul 1954, iar în anul 1959 au intrat în functiune primele obiective: fabrica de oxigen, instalatiile producatoare de detoxan si monoclorbenzen, dupa care în 1960 au fost puse în functiune uzina de soda caustica, cu instalatiile: electroliza cu diafragma, clor lichid, acid clorhidric, evaporare-topire împreuna cu instalatiile pentru fabricarea clorurii de var și a hexacloranului. Anii următori au completat structura principalelor doua fluxuri tehnologice: fluxul produselor clorosodice și derivate și fluxul produselor organice de sinteza în cadrul căreia s-a evidențiat linia acetilena-policlorura de vinil. Gama de produse fabricate s-a dezvoltat continuu, incluzând treptat, si alte produse clorosodice, cloruri anorganice, solventi organici, mase plastice, alchilamine produse de sinteza organica, pesticide si gaze tehnice. În anul 1990 Combinatului Chimic s-a separat ca unitate distincta din Combinatul Petrochimic de pe platforma din Borzesti, iar în 1991 s-a transformat in societatea comercială pe actiuni sub denumirea de CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI. Cel mai important eveniment care a marcat evolutia de dupa 1990 a societatii îl constituie semnarea, în ziua de 9 iunie 2003, a contractului de privatizare a societatii, eveniment care a însemnat nu numai schimbarea formei de proprietate ci si intrarea CHIMCOMPLEX SA BORZESTI în Grupul S.C.R..Sus am postat logo-ul Combinatului chimic Borzești și o fotografie mai veche a combinatului.

Borzești este un sat din județul Bacău, Moldova, România. Din anul 2005 a devenit cartier al al municipiului Onești, județul Bacău. Aici s-a născut marele domnitor moldovean Ștefan cel Mare, în anul 1433.

Insignă - Asociația sportivă Crevedia

Comuna Crevedia are suprafaţa de 53,8 km.p. fiind situată la confluenţa râurilor Crevedia şi Colentina, în județul Dâmbovița. Este formată din satele: Crevedia, satul de reşedinţă , atestat documentar la 1618, ca vechi sat de moşneni; satul Dârza, menţionat la 1580, care a asimilat satul Creţuleşti, 1719; satul Mănăstirea, Samurcaş (secolul XIX); satul Cocani (Coconi), 1628. Cercetările arheologice au scos la iveală pe teritoriul satelor comunei un vas de lut ce conţinea peste 250 monede dacice (la Crevedia), iar în satul Cocani s-a descoperit o aşezare din epoca bronzului şi resturi ceramice care au aparţinut vechii civilizaţii românești. Principalele monumente istorice și de artă din comună sunt: biserica Sf. Nicolae - construită în anii 1814 – 1815, biserica Sf. Voievozi - construită în 1833 și biserica Duminica Tuturor Sfinţilor - construită la 1800. Sus am postat o poză Primăria - Crevedia.

Insignă - A.S. Paroșeni (Asociația sportivă)

Jiu - Paroșeni, sau Paroșeni cum este cunoscută de locuitorii Văii Jiului această localitate, este situată între municipiile Lupeni și Vulcan, aparținând administrativ acestuia din urmă. În această localitate se găsesc două importante repere ale economiei Văii Jiului: exploatarea minieră omonimă, respectiv uzina electrică. Sus am posta o poză cu sediul central al Exploatării miniere Paroșeni.

Aici a existat pe vremuri și o cunoscută echipă de fotbal – Minerul Paroșeni.

Insignă - Casa cumana romana - Roman kuman di

Despre insigna postată aici nu am găsit niște informații precise. Se pare că această insignă prezintă o emblemă a casei domnitoare a Basarabenilor, clan care prin tradiție își trăgea originea, potrivit istoricilor, de la Radu Negru. Unii cercetători au început să-i atribuie o probabilă origine cumană (sau după alți istorici peceneagă). Emblema ar fi aparținut unii familii din ținutul Făgărașului, ca mai apoi să devină stemă a Valahiei, fiind ștanțată inclusiv pe monezi. Cumanii au fost un popor migrator, originar din Asia, care în Evul Mediu au trecut și unii chiar s-au stabilit și pe teritoriile românești din Moldova, Țara Românească și sudul Transilvaniei.

Liceul Cristuru Secuiesc 175 de ani 1793 - 1968

A szekelykereszturi liceum 175 eves

Cristuru Secuiesc (în maghiară Székelykeresztúr, în germană Kreuz) este un oraș în județul Harghita, Transilvania, România.Localitatea este situată la limita sud-vestică a județului Harghita, la gura de vărsare a pârâurilor Goagiu și Nicou Alb în Târnava Mare, la o altitudine de 390 m, pe drumul national 13C - Bodogoaia - Cristuru Secuiesc – Rugănești. Prima atestare documentară datează din anul 1333, când preotul Jakab a plătit porții papale suma de 23 de dinari. Sus am postat stema actuală a orașului harghitean Cristuru Secuiesc și o poză cu Biserica romano-catolică din localitate.

Miron Cristea - întâiul Patriarh al României

Întru mulți ani pre stăpânul Patriarhul nostru!

Doamne îl păzește!

Miron Cristea, pe numele de mirean Elie Cristea (născut 20 iulie 1868 la Topliţa şi decedat 6 martie 1939 la Cannes, Franţa) a fost un publicist, filolog, politician român cu vederi antisemite, senator, regent (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) și teolog, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). În perioada 1 februarie 1938 - 6 martie 1939, a fost prim-ministru al României. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Deasupra am postat logo-ul Patriarhiei române.

________________ooOoo________________

UN BOND ROMÂNESC